Tag: Eftimie Murgu

  • Zu Hause im Banat: Verein restauriert Wassermühlen

    Zu Hause im Banat: Verein restauriert Wassermühlen

    In Timișoara (Temeswar) wurde das Projekt Hai la Rudăria“/Gehen wir nach Rudăria“ ins Leben gerufen, eine Initiative, die darauf abzielt, die Gemeinde Eftimie Murgu im Landkreis Caraș-Severin in ein attraktives und nachhaltiges Reiseziel für die lokale Gemeinschaft zu verwandeln.



    Die 22 Wassermühlen in Rudăria sind einzigartig in Osteuropa. Das Projekt ist Teil eines grö‎ßeren Programms, das der Verein Zu Hause im Banat“ seit Jahren durchführt. 2021 ist das zweite Jahr, in dem der Verein an der Sanierung von Wassermühlen im Banat beteiligt ist. Die aktuelle Phase des Projektes wurde am Mittwoch, den 15. April, auf einer Pressekonferenz in Timișoara (Temeswar) bekannt gegeben. Radu Trifan, Präsident des Vereins Zu Hause in Banat“, mit Einzelheiten:



    Die erste Aktion mit Freiwilligen findet am 14. und 16. Mai statt. Wir haben die Registrierung für Freiwillige geöffnet und sind fast überwältigt: Sehr viele Menschen haben sich unserem Projekt angeschlossen. Das Projekt ist auch eine gro‎ße Herausforderung, denn wir müssen sanieren, bauen, aufräumen, den Fluss begrünen, die Landschaft gestalten, Schilder aufstellen, Mehl mahlen, Brot backen. Wir machen auch Coleșa, eine traditionelle lokale Polenta, die aus in einer Wassermühle gemahlenem Maismehl gemacht wird und hervorragend schmeckt.“




    Der traditionelle Name des Dorfes ist Rudăria, aber seit 1970 wird es auch Eftimie Murgu genannt — weil dort der gro‎ße 1848er Revolutionär geboren wurde. Den offiziellen Namen gibt es heute nur noch auf dem Papier. Es gibt Stimmen, die glauben, dass es an der Zeit sei, dass die Ortschaft zu ihrem alten, authentischen Namen zurückkehrt, aber die Entscheidung liegt bei den lokalen Behörden. Unter dem einen oder anderen Namen ist der Ort ein Juwel der Volksarchitektur, das nicht richtig gefördert wurde. Das Projekt, das sich zum Ziel setzt, den Tourismus hier zu fördern, beruht auf der Unterstützung von Freiwilligen. Sie haben den Rest des Jahres zur Verfügung, erklärt Radu Trifan:



    Unser Ziel ist es in diesem Jahr, den Ort attraktiver zu machen, ihn mehr an den aktuellen Tourismus anzuschlie‎ßen. Im Moment gibt es keine sehr enge Verbindung zwischen dem Tourismus und dem täglichen Leben der Menschen im Dorf. Wir wollen den Einheimischen die Möglichkeit geben, ihre Produkte besser zu verkaufen und den Touristen die Möglichkeit, eine ordentliche Route zu erschlie‎ßen. Nicht mit dem Auto, sondern zu Fu‎ß, um die Orte hier zu erkunden, um alle 22 Wassermühlen zu entdecken. Und nicht zuletzt, um die Einheimischen zu entdecken, die sehr gastfreundlich und nett sind.“




    Der Verein Zu Hause in Banat“ und seine Freiwilligen werden sich vor allem auf die Mühlen konzentrieren, die nicht zum nationalen Erbe gehören und deshalb nicht geschützt sind. Sie laufen derzeit Gefahr, zerstört zu werden. Einige sind dringend sanierungsbedürftig, andere wurden mit neuen, ungeeigneten Materialien repariert, die ihr Aussehen verhunzen.



    Audiobeitrag hören:



  • Proiectul „Hai la Rudăria”

    Proiectul „Hai la Rudăria”

    A
    fost lansat
    la Timișoara
    proiectul Hai la Rudăria, inițiativă prin care se dorește transformarea
    comunei Eftimie Murgu, judetul Caraș Severin, într-o destinație turistică
    accesibilă, atractivă și sustenabilă pentru comunitatea locală. Cele 22 de mori
    de apă de la Rudăria sunt unice în Europa de Est. Proiectul face parte dintr-un program mai
    amplu, pe care Asociația Acasă în Banat îl desfășoară de ani de zile. Este al
    doilea an când asociația se implică în renovarea morilor de apă din zona
    Banatului. De data aceasta abordarea este una integrată. Etapa actuală a fost
    anunțată miercuri 15 aprilie printr-o conferință de presă la Timișoara. Mai
    multe, de la Radu Trifan, președintele Asociației Acasă în Banat:


    Prima acțiune cu
    voluntari va avea loc în perioada 14-16 mai. Am dat drumul la înscrieri pentru
    voluntari și aproape că suntem asaltați: e un număr mare de doritori care vor
    să ni se alăture. Este în același timp și o mare provocare pentru că vom avea
    de reparat, de construit, de curățat, de ecologizat râul, de amenajat, de pus
    indicatoare, de măcinat făină, de făcut pâine și coleșă. Coleșa este o mămăligă
    tradițională care se face în zonă din făină de porumb măcinată la moara de apă
    și are un gust deosebit.


    Interesant de notat faptul că numele împământenit al
    satului este Rudăria, însă din 1970 încoace el poartă și ace
    st nume Eftimie
    Murgu – pentru că acolo s-a născut marele revoluționar bănățean. Numele oficial
    nu a prins decât pe hârtie. Sunt voci care consideră că a venit momentul ca
    localitatea să se întoarcă la numele său vechi, autentic, dar decizia ține de
    autoritățile locale. Sub o denumire sau alta, locul este o bijuterie de
    arhitectură populară țărănească nepusă în valoare cum se cuvinte. Cei care vor
    să o scoată la lumină mizează pe cele trei etape ale proiectului și pe numărul
    semnificativ de voluntari. Practic au la îndemână restul acestui an. Explică
    Radu Trifan, președintele Asociației Acasă în Banat:


    Noi ne propunem ca, în
    acest an, să dăm un pic de steiff – cum zic bănățenii – să facem din
    această destinație o destinație mai atractivă, mai conectată la turismul actual
    și bineînțeles să ajutăm comunitatea locală să intre în acest circuit turistic.
    Pentru că, în momentul de față, nu există o legătură foarte strânsă între
    fenomenul turistic și viața de zi cu zi a oamenilor din sat. Ne dorim să le
    oferim localnicilor posibilitatea de-și vinde produsele mai bine, iar
    turiștilor de a face un traseu așa cum trebuie. Nu cu mașina, ci pe jos, ca să
    descopere locurile, să descopere toate cele 22 de mori de apă. Și nu în ultimul
    rând să descopere oamenii locului, care sunt foarte primitori și de toată
    isprava.


    Asociația Acasă în Banat și voluntarii ei se vor
    concentra mai ales pe morile care nu sunt înscrise în patrimoniul național,
    pentru că sunt cele mai vulnerabile, nefiind deloc protejate. Și riscă să fie
    distruse sau demontate. Unele au nevoie de reparații urgențe, altele au fost reparate
    cu materiale noi, nepotrivite, care le strică aspectul. Ei vor veni cum fac de
    obicei, cu materiale și tehnici tradiționale.