Radio România Internațional

Tag: egalitate de gen

  • Al doilea sex

    Al doilea sex

    Dintre toate statele europene, România are cea mai mică rată de ocupare pe piața muncii a femeilor. 45,4% dintre românce au un loc de muncă, față de bărbați – 62,7%. De pildă, Olanda are un grad de ocupare a femeilor de 68,1%, Estonia – 67%, Suedia – 65,9%, Danemarca – 65%, potrivit datelor Eurostat din 2022.

     

    Unde să-și aibă cauza această diferență? Potrivit Institutului European pentru Egalitate de Gen, cauza se află la împărțirea tradițională a sarcinilor în cadrul gospodăriei. Mai pe românește, femeia duce casa. Noi am stat de vorbă pe această temă cu Octavian Moldovan, lector universitar la Departamentul de Administrație și Management Public din cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș Bolyai și, de asemenea, expert în resurse umane și discriminare de gen. Iată cum explică Octavian Moldovan această uriașă discrepanță socială, aplicat direct pe modelul românesc:

    „Cred că există mai multe motive pentru care, în România, rata ocupării pe piața muncii a femeilor este mult mai mică decât cea a bărbaților, diferența fiind de aproximativ 20%. În primul și-n primul rând, aș aminti despre ceea ce se numește munca domestică. Faptul că femeile sunt mult mai implicate în munca din gospodărie, adică în jurul casei, decât sunt bărbații. Fie că ne referim aici la treburi casnice (făcut mâncare, spălat haine, spălat vase, făcut curățenie) sau la a avea grijă de persoanele în vârstă din gospodărie sau de copii, de regulă femeile tind să fie mult mai implicate în astfel de activități.

    Legat de ceea ce se numește muncă domestică, putem să conectăm și lipsa unor alternative de îngrijire pentru copii, persoane vârstnice, faptul că, de foarte multe ori, nu ai altă oportunitate decât să ai tu grijă de acele persoane vulnerabile. Am putea menționa aici un transfer de responsabilitate, de la stat către persoane private din familie pentru îngrijirea vârstnicilor și, de cele mai multe ori, către persoanele de gen feminin. Cred, de asemenea, că există probleme care țin de piața muncii. Aș menționa aici localizarea locurilor de muncă sau poziționarea lor geografică.

    Locurile de muncă tind să se găsească în marile orașe, oraşeke medii, orașele mici și mai puțin în mediul rural. Asta înseamnă că, dacă vrei un loc de muncă bine plătit sau dacă vrei un loc de muncă în general, de cele mai multe ori trebuie să te afli într-un oraș mare, mediu sau mic sau să poți să faci naveta înspre un astfel de oraș. Or, din nou, femeile fiind ocupate cu activitatea casnică, cu munca domestică, sunt șanse mult mai mici să poată să facă această navetă.

    Tot legat de piaţa muncii, putem menţiona eşecul sau lipsa unor politici publice de reintegrare pe piaţa muncii după maternitate, după concediul de creştere a copiilor sau după alte situaţii în care se pierd locurile de muncă în cadrul unei familii. Şi aici, din nou, femeile tind să fie mai afectate decât sunt bărbaţii. Un alt element care poate să ducă la această diferenţă între femei şi bărbaţi ţine de plisa unor locuri de muncă flexibile. Există în România prea puţine situaţii în care munca part-time sau munca de acasă este acceptată, este binevăzută şi acestea sunt tipuri de muncă, care ar fi mai favorabile femeilor decât bărbaţilor”.

     

    Învățăm discriminarea încă din copilărie. Acceptăm pasiv tipare de comportament și le ducem mai departe în anii maturității. Octavian Moldovan explică:

    „Accesul femeilor pe piața muncii este influențat de diverse norme culturale şi sociale care împreună duc la multiple forme de discriminare pe piața muncii. Putem discuta aici de ceea ce se numește discriminare orizontală – faptul că anumite domenii, anumite tipuri de activități sunt dominate de un anumit gen. De exemplu, în Educație, Sănătate, Asistență Socială, la baza organizațiilor, cei mai mulți angajați sunt de gen feminin.

    Pe de altă parte, în Poliție, Armată, anumite domenii din sectorul privat, cei mai mulți angajați sunt de gen masculin. Putem, de asemenea, discuta de ceea ce se numește discriminare verticală, faptul că accesul la poziții de conducere sau decizionale este îngrădit sau limitat pentru femei, în cele mai multe domenii, inclusiv acolo unde acestea reprezintă majoritatea angajaților de la bază”.

     

    Totul porneşte din copilărie, de la tipurile de joc şi de rol, adaugă interlocutorul nostru:

    „Atât discriminarea verticală, cât și cea orizontală sunt legate de tipurile de joc, tipurile de rol pe care noi le atribuim băieților și fetelor, încă din primii ani de viață. Băieții se joacă cu mașinuțe, sunt polițiști, trebuie să fie asertivi, trebuie să se impună, în timp ce fetele trebuie să fie mai gingașe, mai delicate, îmai mpăciuitoare, ele se joacă cu păpuși, au grijă de bebeluși, fac de mâncare sau se implică, într-o formă sau alta mai mult, inclusiv în joacă, în ceea ce înseamnă a avea grijă de ceilalți. De aici derivă ceea ce spuneam legat de munca domestică și implicarea diferențiată a bărbaților și a femeilor în muncă domestică și, mai departe, în carieră. Ne așteptăm ca bărbatul să aibă grijă de carieră, în timp ce femeia trebuie să fie mai aplecată spre casă, spre a avea grijă de ceilalți”.

     

    Avem legi și politici publice care să reducă inegalitatea de gen, însă, potrivit lui Octavian Moldovan, acestea sunt prea puțin eficiente:

    „La prima vedere, în România este o situaţie foarte bună în ceea ce privește politicile publice și măsurile legislative pentru a reduce inegalitatea de gen pe piața muncii. Avem, în primul și-n primul rând, organizații dedicate stopării acestui fenomen, avem un ministru al Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, precum și o Agenție Națională pentru Egalitatea de Șanse între femei și bărbați. Avem, de asemenea, legislație europeană, națională în ceea ce privește egalitatea de gen sau de șanse pe piața muncii, precum și referiri indirecte, atât în Codul Muncii, cât și în Constituție sau alte legi, privind egalitatea între femei și bărbați în câmpul muncii. Cu toate acestea, eficiența legislației, eficiența instituțiilor dedicate rămâne oarecum discutabilă.

    Dacă ne referim la diferențele salariale între femei și bărbați, în România se înregistrează o situație bună. Nu avem astfel de diferențe sau pay-gap semnificativ între femei și bărbați. Dar, pe de altă parte, există o ocupare diferită pe piața muncii a femeilor și-a bărbaților, precum și acel acces limitat al femeilor la poziții de conducere. De ce avem aceste diferențe? De ce avem încă aceste probleme referitoare la accesul egal pe piața muncii? Putem să ne gândim aici la faptul că legislația dedicată este implementată, ca alte tipuri de legislație, într-un mod deficitar. Avem legile necesare, dar nu avem încă instituții suficient de puternice ca să implementăm corect acele legi. De asemenea, discriminarea de gen pe piața muncii continuă să existe și pentru că este, de cele mai multe ori, un fenomen informal, un fenomen care nu poate să fie surprins în mod direct. Este ceva ce se întâmplă în spatele ușilor închise, în spatele normelor, regulilor  organizaționale”.

  • Includerea dreptului la avort în Carta drepturilor fundamentale a UE

    Includerea dreptului la avort în Carta drepturilor fundamentale a UE

    După includerea dreptului la avort în Constituția Franței, problema introducerii acestuia în Carta Drepturilor Fundamentale a UE a fost redeschisă și la nivel european, în ciuda opoziției unor state membre. Includerea acestui drept în Carta drepturilor fundamentale a UE, care are valoare juridică de tratat internațional, ar împiedica statele care au ratificat-o să restricționeze accesul la avort. La dezbaterea având ca temă includerea dreptului la avort în Carta drepturilor fundamentale a UE a participat și Comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, care a subliniat că lipsa accesului la avort sigur și legal poate afecta mai multe drepturi fundamentale, inclusiv demnitatea umană, dreptul la egalitate și la integritatea fizică și psihică.

     

    Elisa Ferreira:  “Curtea Europeană a Drepturilor Omului a recunoscut lipsa accesului la serviciile de avort drept o încălcare a dreptului la viața de familie și la viața privată. În ceea ce privește competența în această chestiune, articolul 168 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede că îngrijirea sănătății, inclusiv îngrijirea sănătății sexuale și reproductive, intră în competența statelor membre. Statele membre sunt astfel responsabile de definirea priorităților lor în materie de sănătate și de organizarea și furnizarea de servicii de sănătate și asistență medicală. Competența Uniunii se limitează la încurajarea cooperării între statele membre și, dacă este necesar, la acordarea de sprijin în această direcție. Cu toate acestea, atunci când își folosesc competențele, statele membre trebuie să respecte drepturile care le revin potrivit constituțiilor lor naționale și să respecte angajamentele asumate în temeiul dreptului internațional.”          

             

    În discursul său în favoarea includerii dreptului la avort în Carta Drepturilor Fundamentale a UE, Comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, a enunțat și punctul de vedere al Comisiei.

     

    “Comisia consideră că toată lumea din Uniunea Europeană ar trebui să aibă acces adecvat la asistență medicală și tratament de calitate, de asemenea, că drepturile privind sănătatea sexuală și reproductivă se află în centrul egalității de gen. Prin urmare, Comisia sprijină schimburile regulate între statele membre și părțile interesate cu privire la aceste aspecte în cadrul Programului de învățare reciprocă în domeniul egalității de gen.

     

    În ceea ce privește includerea dreptului la avort în Carta drepturilor fundamentale a UE , articolul 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană confirmă că drepturile, libertățile și principiile enunțate în Carta Drepturilor Fundamentale a UE au aceeași valoare juridică ca tratatele internaționale. O revizuire a Cartei necesită un acord comun obținut în conferința reprezentanților guvernelor tuturor statelor membre. Revizuirea ar urma apoi să fie supusă aprobării în fiecare stat membru, în conformitate cu cerințele constituționale naționale. Comisia este hotărâtă să facă tot ceea ce ține de competența sa pentru a promova drepturile fundamentale.”

  • Femeile din Parlamentul European și rolul lor în politică

    Femeile din Parlamentul European și rolul lor în politică

    De-a lungul anilor, numărul femeilor din Parlamentul European a crescut, însă mai este mult de recuperat în privința accesului egal al femeilor la funcții politice.

     

    Doar 31 de femei au fost deputate europene din anul 1952 până la primele alegeri directe, care au avut loc în 1979.
    După aceste alegeri, aproape 16%  dintre europarlamentarii aleși au fost femei.

     

    Apoi, procentului femeilor alese în Parlamentul European a crescut, astfel că, în  februarie 2024 acest procent era de 39,8%.

     

    România nu excelează la capitolul reprezentării femeii în politica europeană. Dintre eurodeputații români, doar 15,2% erau femei în 2023, România aflându-se astfel pe ultimul loc în clasament, potrivit statisticilor europene.

    Nici la nivel național nu stăm prea bine.

    Dacă ne uităm la Indexul privind Egalitatea de Gen, țara noastră ocupă una dintre ultimele poziții din UE privind reprezentarea femeilor în parlament, în guvern sau în consiliile locale.

     

    La nivel european însă, lucrurile stau mai bine.
    În ceea  privește reprezentarea femeilor în Parlamentul European, aceasta este peste media parlamentelor naționale la nivel mondial.

     

    Începând cu ianuarie 2022, Parlamentul este prezidat de o femeie: eurodeputata malteză Roberta Metsola, iar șase dintre cei 14 vicepreședinți sunt femei.

     

    În 2019, două instituții UE au învestit pentru prima dată femei în funcția de președinte: Ursula von der Leyen a devenit președinta Comisiei Europene, iar printre comisari se numărau 12 femei și 14 bărbați.

     

    În același an, Christine Lagarde a fost numită președintă a Băncii Centrale Europene cu susținerea Parlamentului.

    Dacă zona de decizie economică rămâne modestă în ceea ce privește egalitatea de gen și reprezentarea femeilor, la nivel politic, lucrurile se mai pot schimba. Și asta pentru că la viitoarele alegeri europene din 9 iunie, alegătorii vor putea decide câte femei vor fi membre în Parlamentul European pentru următorii cinci ani.

  • Egalitatea de șanse și accesul femeilor la funcțiile de conducere

    Egalitatea de șanse și accesul femeilor la funcțiile de conducere


    La București a avut loc, săptămâna acesta, conferința internațională Rolul Femeii în Dezvoltarea României. Evenimentul a fost organizat de Organizația Patronală a Femeilor Antreprenori din UGIR – OFA Ugir, în parteneriat cu Reprezentanța Comisiei Europene în România.


    Cu această ocazie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis un mesaj video în care a vorbit despre progresele făcute pentru egalitatea de șanse: Nu trebuie să așteptăm încă o generație. Nu ar trebui să așteptăm ca istoria să-și urmeze încet cursul. Experiența mea este că egalitatea de gen nu se întâmplă de la sine. Trebuie să depunem eforturi pentru fiecare pas înainte, căci poate fi pierdut cu ușurință. Egalitatea (n.r. de gen) necesită atenția și angajamentul nostru în fiecare zi.



    Șefa Executivului european a mai spus că UE a făcut progrese către accesul femeilor în funcțiile de conducere, dar prejudecățile încă există: Femeile care ocupă poziții de conducere nu mai sunt o excepție singuratică. Dar nu sunt nici norma. (…)Cred că putem elimina aceste prejudecăți de gen, atunci când vom permite unui număr suficient de femei să ajungă în vârf și să conducă. De aceea, am luptat foarte mult și pentru cotele de femei în consiliile de administrație, a transmis Ursula von der Leyen.

    Video în limba engleză / Sursa: Institutul European pentru Egalitatea de Șanse – EIGE / YouTube




    Ea a mai a atras atenția asupra numărului redus de femei alese în legislativul din România: Cum se poate ca în România mai puțin de unul din cinci membri ai Parlamentului să fie femei în contextual în care acestea reprezintă peste 50% din totalul populației? a spus oficialul european care a mai menționat că situația nu este diferită în alte sectoare.


    Doar 17% din capitalul de risc pentru tehnologia curată este alocat start-urilor fondate de cel puțin o femeie, în timp ce investițiile alocate echipelor formate exclusiv din femei sunt aproape de zero. În sectorul solar, unde 40% dintre lucrătorii din întreaga lume sunt femei, peste 80% dintre managerii de top din acest sector sunt bărbați.



    Și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a transmis un mesaj video în care și-a exprimat opinia că România mai are pași de făcut pentru a aprofunda rolul femeilor în societate, pentru a le acorda puterea şi capacitatea de a conduce economia, de a construi punți între generații, de a le încuraja să joace un rol în politică. Transmite Agerpres.



    Șefa legislativului UE a reamintit că Parlamentul European a adoptat legislaţie în sprijinul promovării femeilor, dar că mai sunt multe de întreprins referitor la modalitatea de a încuraja mai multe femei, în special tinere, să se implice în societate şi să candideze în alegeri.



    Ponderea femeilor din Parlamentul European a crescut în ultimele două decenii cu 12 puncte procentuale. Însă, dor cinci eurodeputați din cei 33 ai României sunt femei. De altfel, există diferențe semnificative între statele din Europa Centrală și de Est și cele din nordul și vestul continentului.


    Sursa infografic: Consiliul UE

    deputati-europeni-gen-2022-sursa-cons-ue.jpg


  • Parlamentul European: noi reguli privind transparența salariilor

    Parlamentul European: noi reguli privind transparența salariilor

    Principiul egalității de remunerare este prevăzut la articolul 157 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene. Cu toate acestea, în Uniunea Europeană, femeile câştigă, în medie, cu 13% mai puţin decât bărbaţii. Este adevărat că, în ultimii zece ani, diferenţele s-au mai redus, dar prea puţin. În plus, există variații semnificative între statele membre.

    Se urmăreşte, aşadar, adoptarea unei legi care să pună capăt aşa-numitului secret salarial, adică lucrătorii să aibă dreptul la informaţii cu privire la salarizare în categoria lor de muncă. O lege care să oblige statele membre să sancţioneze, inclusiv cu amenzi, angajatorii care nu respectă regulile. O lege care să impună intervenţia companiilor şi a reprezentanţilor angajaţilor dacă diferența de remunerare între femei și bărbați va depăşi 5%. Nu în ultimul rând, o lege care să mărească transparenţa modului de calcul şi acordare a salariilor.

    Toate acestea se regăsesc în legislaţia adoptată săptămâna trecută de Parlamentul European. Consiliul va trebui să o aprobe oficial înainte ca textul să devină lege și să fie publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Noile reguli vor intra în vigoare la douăzeci de zile de la publicare.

    Noua legislație va cere companiilor europene să ofere informațiile necesare pentru ca angajaţii să compare salariile și să expună diferențele dintre femei și bărbați. Criteriile de clasificare şi evaluare a posturilor vor trebui să fie neutre din punctul de vedere al genului. La fel anunţurile de joburi, iar procesul de recrutare – nediscriminatoriu. Un lucrător care a suferit un prejudiciu va avea dreptul să ceară despăgubiri.

    Secretul salarial va fi interzis; nu ar trebui să existe termeni contractuali care să restricționeze lucrătorii să își dezvăluie salariul sau să caute informații despre aceeași categorie sau despre alte categorii de salariu ale lucrătorilor.

    În cazurile în care un lucrător va considera că principiul egalității de remunerare nu a fost aplicat și trimite cazul în instanță, legislația națională ar trebui să oblige angajatorul să dovedească faptul că nu a existat nicio discriminare.


  • Egalitatea de gen

    Egalitatea de gen

    Intensificarea hărţuirii sexuale, a intimidării şi
    discursului instigator la ură împotriva femeilor şi fetelor, inclusiv în mediul
    online, cere obligatoriu o acţiune imediată şi fermă, arată o declaraţie comună
    semnată de peste 20 de ambasade la Bucureşti şi Reprezentanţa Comisiei Europene
    în România, pe 8 martie, de Ziua Internaţională a Femeii.

    Sărbătorim succesele obţinute în privinţa unei
    egalităţi de gen semnificative şi progresele înregistrate, până în prezent, în
    asigurarea drepturilor femeilor şi fetelor de pe întreg globul. Totodată,
    trebuie să recunoaştem că au mai rămas multe de făcut pentru ca femeile şi
    fetele să îşi poată exercita pe deplin drepturile omului    , declară semnatarii.

    În document se mai
    apreciază că esenţială în realizarea egalităţii de gen este
    asigurarea participării depline, egale, eficiente şi semnificative a femeii în
    toate sferele vieţii private şi publice, inclusiv prin reprezentare politică şi
    la nivel de conducere în procesele decizionale    .

    De asemenea, semnatarii
    subliniază că femeile şi fetele au dreptul la o viaţă lipsită de violenţă şi
    discriminare.

    Cu toate acestea, violenţa împotriva femeilor şi fetelor este
    cea mai frecventă încălcare a drepturilor omului, una din trei femei trecând
    cel puţin o dată în viaţă prin experienţa unei violenţe fizice şi/sau sexuale,
    fapt neschimbat de mai bine de un deceniu. (…) Este nevoie să se asigure
    accesul la justiţie şi servicii complete de suport victimelor şi
    supravieţuitoarelor violenţei sexuale şi de gen    , se arată în declaraţie.

    Faptul
    că femeile nu sunt reprezentate aşa cum ar trebui în parlamentele şi guvernele
    naţionale, inclusiv în România, nu este benefic pentru democraţie, afirmă, și
    comisarul european pentru egalitate, malteza Helena Dalli. Aceasta a făcut la
    începutul acestei săptămâni o vizită oficială la București, unde a participat
    la conferinţa Femei
    mai puternice în România.

    Toate femeile trebuie să aibă independenţă
    economică şi financiară. Trebuie să recunoaştem şi să valorizăm munca şi
    contribuţia femeilor şi să le oferim instrumentele pentru un echilibru între
    viaţa personală şi cea profesională    , a declarat comisarul european. Ea a
    arătat că, în România, 46% dintre femei, în comparaţie cu 25% dintre bărbaţi,
    îngrijesc copii, persoane în vârstă sau persoane cu dizabilităţi din familie.

    O
    împărţire egală a responsabilităţilor ar ajuta bărbaţii şi femeile să aibă
    şanse egale de a lucra şi a evolua, fără a sacrifica viaţa de familie    , a
    subliniat Helena Dalli.     Comisarul a amintit și că, la ora
    actuală, femeile câştigă în medie cu 30% mai puţin pe oră decât bărbaţii.
    E    a a remarcat, de asemenea, rata mare de sarcini
    la adolescente în România, care     propagă
    mediul de sărăcie, dar şi discriminarea persoanelor rome, atât în ceea ce
    priveşte etnia, cât şi genul. Comisarul a calificat drept scandaloasă şi inacceptabilă situaţia în care
    trăiesc romii în multe comunităţi din UE. De asemenea, a precizat că încălcarea
    drepturilor persoanelor din comunitatea LGBTIQ contravine spiritului UE şi a
    atras atenţia că fondurile europene nu trebuie să ajungă la autorităţile locale
    din zonele unde sunt excluşi aceşti oameni.


  • Alexandra Lulache, co-fondatoare a proiectului F-SIDES

    Alexandra Lulache, co-fondatoare a proiectului F-SIDES

    Alexandra Lulache are 28 de ani şi este cea de-a doua co-fondatoare a proiectului F-SIDES. S-a născut la Bucureşti, dar a studiat în Marea Britanie. Şi-a obţinut licenţa în Antropologie Socială la London School of Economics şi apoi masteratul în Studii de Dezvoltare la University of Sussex. A lucrat cu institute din Marea Britanie în domeniul nutriţiei şi cu Banca Mondială pe proiecte de urbanism, pe iniţiative care susţin politicile publice. În 2019 a lucrat în echipa de evaluare de proiecte a UN Women, agenția Organizației Națiunilor Unite dedicată promovării egalității de gen și abilitării femeilor.



    Acest job era bazat în Bangkok, la biroul regional. Ne uitam la ce fel de proiecte a implementat UN Women în majoritatea ţărilor din Asia-Pacific. Am reuşit acolo să învâţ într-un timp destul de scurt despre foarte multe tipuri de intervenţii. Un an am lucrat în afară, dar tot timpul mi-am propus să fiu cel puţin un migrant circular, dacă nu să mă reîntorc cu totul. Nu ştiu. Mi se pare că (România — n.r.) e un loc minunat, cu oameni minunaţi şi care poate deveni şi mai bun dacă ne concentrăm cu toţii eforturile. Cumva, mi se părea că era şi păcat de toată educaţia pe care am primit-o, de toate ideile şi modul de a gândi să nu mă întorc cu ele.”



    Odată revenită acasă, Alexandra a co-fondat iniţiativa SFAT — Dialog Intergeneraţional despre Sustenabilitatea de Apartament.



    SFAT a fost tot un proiect de cercetare pe care l-am făcut. Eram un grup de mici antropologi, să zicem, de tineri cu studii în asta, şi voiam să ne înţelegem puţin mai bine relaţia noastră, ca şi societate, cu vârstnicii şi felul în care îi excludem din foarte multe conversaţii importante. Noi ne-am concentrat pe ideea de mediu şi de ecologie şi cum, de fapt, ei au foarte multe valori comune şi tehnici comune cu ce-ar spune nişte influenceri de mediu pe Internet sau ce spun toate aceste rapoarte de ecologie, dar nu sunt văzuţi drept aliaţi pe care am putea să-i luăm în aceste iniţiative pentru un mediu mai sănătos în primul rând pentru că îi ignorăm social şi SFAT a fost un proces în care am fost pe la centrele de zi. Timp de trei luni am făcut şi observaţie participativă, am mers la piaţă, am mers la cumpărături, am stat cu ei pe acasă ca să aflăm cam cum arată viaţa lor.”



    În 2020, împreună cu Ioana Diaconu, pe care am avut-o invitată a rubricii în urmă cu două săptămâni, a pus bazele proiectului F-SIDES şi s-a ocupat de Chapters, un demers educațional adresat adolescenților din orașe mici și medii din România.



    Dacă F-SIDES este cumva proiectul principal prin care noi ne propunem să aducem publicului larg mai multe filme regizate de femei şi care prezintă nişte perspective care poate nu sunt atât de vizibile în oferta culturală din România, F-SIDES Chapters este o parte de proiect care este dedicată adolescenţilor din oraşe care nu au acces la o infrastructură culturală la fel de diversificată ca în Bucureşti, Cluj sau alte oraşe mai mari. Cu ajutorul AFCN-ului (Administraţia Fondului Cultural Naţional — n.r.) am dezvoltat această curiculă în opt capitole susţinută prin filme. Deci, această curiculă era o introducere în elementele de bază ale feminismului sau ale problemelor sociale pe care a încercat să le rezolve de-a lungul timpului. Fiecare capitol era ilustrat printr-un film pe care adolescenţii din opt oraşe din ţară se întâlneau o dată pe lună să se uite la film şi să poarte o discuţie bazată pe ce au văzut şi ce au citit din materialele oferite de noi. Treceau prin subiecte precum de ce mai e nevoie de feminism astăzi, relaţia cu corpul, cu munca. Noi nu venim să le povestim despre ceva abstract, lucruri despre care o să afle când o să se facă mari. Ei deja au interacţionat cu multe dintre aceste probleme. Au văzut lucruri în familiile lor, de la responsabilităţile cumva împărţite destul de inegal în casă, instanţe de violenţă domestică, faptul că adolescentele din Cineclub erau însele hărţuite pe stradă, faptul că în continuare nu văd foarte multe femei în poziţii de putere în Guvern sau în companii. Inclusiv aşteptările din cadrul familiei, care pun destul de multă presiune pe ele şi le încurajează foarte puţin în a performa pe alte planuri, mai ales profesional, educaţional”



    Alexandra Lulache are o dorinţă simplă pentru noul an. În 2023, proiectul F-SIDES să crească şi să se extindă în noi oraşe din România.


    Vrem, clar, să continuăm F-SIDES şi mai ales că, noi când am început Chapters a trebuit să refuzăm vreo 80 de oraşe. Adică ne-au scris adolescente din atâtea locuri zicându-ne <<veniţi şi la noi>> atunci când au văzut anunţul că ne extindem în oraşe mai mici. Am fost în Râmnicu Sărat, Vâlcea, Gura Humorului, Baia Mare, Slatina, Galaţi, Călăraşi şi Câmpina. A fost foarte dificil să alegem şi ne-am propus să fie, măcar, încă cinci oraşe mici.”






  • Violenţa de gen în atenţia CE şi în dezbatere la CESE

    Violenţa de gen în atenţia CE şi în dezbatere la CESE

    În plenul său din iulie, Comitetul Economic și
    Social European (CESE) a dezbătut proiectul de directivă al Comisiei de
    combatere a violenței bazate pe gen și a egalității de gen. Comitetul a adoptat
    două avize cu recomandări pentru eficientizarea legislației în combaterea unei
    astfel de probleme de proporții epidemice și a cerut includerea acesteia pe
    lista infracțiunilor UE.



    Egalitatea de gen este la baza proiectului
    european    , a afirmat Christa Schweng, reşedinta CESE, salutând prezenţa
    Christinei Fabre, ca precondiţie a creării unei societăţi mai drepte şi mai
    prospere. Cu toate acestea datele colectate la nivelul UE arată că una din trei
    femei cu vârste începând de la 15 ani, au raportat că au experimentat o formă
    de violenţă fizică sau sexuală. Pandemia de Covid 19, a închis femeile şi
    copiii în casă cu abuzatorii lor, înregistrându-se o creştere considerabilă a
    cazurilor de violenţă domestică. Războiul din Ucraina a adus o nouă perspectivă
    asupra violenţei la care sunt expuse femeile.


    Christina Fabre, de la Institutul european pentru
    egalitate de gen, a afirmat: Este îmbucurător să văd dedicarea pe care CESE o are în combaterea
    discriminării de gen şi a violenţei împotriva femeilor. La nivelul UE este o
    diferenţă de calitate a vieţii între bărbaţi şi femei. Stabilirea egalităţii
    dintre bărbaţi şi femei este importantă pentru toţi europenii. Rolul Institutului
    european pentru egalitate de gen este să culeagă şi să analizeze date privind
    diferenţele de gen. Institutul colectrează şi date privind violenţa împortiva
    femeilor în UE, cu scopul sprijinirii statelor membre în îmbunătăţirea
    colectării datelor administrative şi pentru respectarea obligaţiilor legale internaţionale.


    Christina Fabre a adăugat: Am spus că
    obţinerea egalităţii dintre bărbaţi şi femei este un deziderat UE, dar nu este
    doar o preocupare a UE. Strategia pentru Egalitatea de gen 2020-2025
    intenţionează să creeze un mediu în care femeile şi fetele, ca şi bărbaţii şi
    băieţii au oportunităţi egale de a-şi dezvolta întregul potenţial şi să
    participe activ în societatea europeană. Unul din punctele de interes este combaterea
    stereotipurilor de gen. Egalitatea de gen este critică pentru starea de bine a
    ţărilor membre UE: legislaţia, precum şi organizaţiile specializate au făcut
    din UE una dintre zonele cele mai confortabile în ceea ce priveşte egalitatea
    de gen, dar dacă nu acordăm atenţie acestui aspect câştigurile pot fi uşor
    pierdute. Când vine vorba despre egalitatea de gen, studiile au arătat că
    aceasta asigură creşterea PIB-ului şi duce la o ocupare mai bună a forţei de muncă.
    Vedem că promovarea egalității de gen îmbunătățește economia noastră. PIB-ul pe
    cap de locuitor are potențialul de a crește de la 6,1% la 9,6%.


  • Raport privind egalitatea de gen

    Raport privind egalitatea de gen


    Comisia Europeană a publicat miercuri primul raport privind egalitatea de gen, care oferă o imagine exactă a regiunilor europene în care femeile au cele mai multe realizări precum și a celor în care acestea se confruntă cu cele mai mari dezavantaje în raport cu bărbații.



    Sunt încântată să vă prezint această activitate inovatoare de cartografiere a plafonului de sticlă cu care se confruntă femeile la nivel regional în Europa. Raportul demonstrează că mai sunt multe de făcut pentru a ajuta femeile să beneficieze de aceleași oportunități ca bărbații, a declarat Elisa Ferreira, comisarul pentru coeziune și reformă.



    Documentul se bazează pe doi indici special elaborați: indicele realizărilor în rândul femeilor(FemAI) și indicele dezavantajelor cu care se confruntă femeile(FemDI). Aceștia indică atât regiunile în care femeile au realizări mai multe, cât și zonele în care femeile sunt dezavantajate în comparație cu bărbații, reiese dintr-un comunicat al Executivului european.



    România, cel mai mic indice al realizărilor din UE



    Rezultatele Monitorului privind egalitatea de gen la nivel regional al UE arată că cel mai ridicat nivel al realizărilor femeilor se înregistrează în statele din nordul Europei (Danemarca, Suedia și Finlanda) înregistrând cel mai mare scor. Indicele realizărilor este de peste 73 de puncte în cele trei state nordice, urmate de regiuni din Austria, Olanda și câte o regiune din Irlanda și Spania unde FemAI depășește 70 de puncte.



    La polul opus, cel mai mic scor îl înregistrează mai regiuni din sud-estul Uniunii Europene, cu România și Grecia pe pozițiile de codașe. Astfel, regiunea Sud-Est din România are cel mai mic indice al realizărilor din Uniune, doar 29,9 puncte. Restul regiunilor din țara noastră au avut un indice FemAI cuprins între 31-39 de puncte, cu excepția regiunii Nord-Vest care înregistrează un punctaj de 41,3.


    Indicele realizărilor în rândul femeilor în regiunile UE (Sursa: Comisia Europeană)

    raport-egalitate-gen-femai-2021.jpg


    Femeile din Spania și Franța au cele mai puține dezavantaje



    În ceea ce privește indicele dezavantajelor față de bărbați, raportul arată că femeile din Franţa şi Spania se confruntă cu cele mai mici dezavantaje. Regiunile cu cele mai mici dezavantaje din UE sunt Auvergne (Franța, scor 13,1), La Rioja (13,4) şi Galicia 13,5 din Spania , şi regiunea din jurul capitalei Finlandei, Helsinki-Uusimaa (13.7).



    Din nou, Grecia şi România se află la coada clasamentului, cu două regiuni în care indicele FemDI este mai ridicat decât oriunde în Uniunea Europană, respectiv Sterea Ellada (49,6) și Sud-Vest Oltenia (48.7).



    Documentul mai arată că, femeile din regiunile mai dezvoltate pot avea mai multe realizări și au mai puține dezavantaje în fața bărbaților, în timp ce majoritatea femeilor din regiunile mai puțin dezvoltate se confruntă cu mari provocări. La nivel național, femeile din regiunile-capitală tind să aibă mai multe realizări și să fie mai puțin dezavantajate.

    Indicele dezavantajelor cu care se confruntă femeile în regiunile UE (Sursa: Comisia Europeană)

    raport-egalitate-gen-femdi-2021.jpg



  • Egalitate de gen în UE

    Egalitate de gen în UE

    Egalitatea între
    femei și bărbați și este unul dintre obiectivele Uniunii Europene. De-a lungul
    timpului, legislația, jurisprudența și modificările aduse tratatelor au contribuit
    la consolidarea acestui principiu și la implementarea sa în UE.

    Ramona
    Strugariu, membră a Parlamentului European din partea Alianței USR PLUS este adepta
    necesității adoptării unor reforme structurale care să conducă la o îmbunătățire
    rapidă a egalității de gen. Ea ne spune cum
    evoluat egalitatea de gen datorită instituțiilor europene:

    Înainte de toate ar fi important să ne uităm
    la niște cifre și la felul în care reflectă Parlamentul European egalitatea de
    gen. Pentru că aș putea spune că este spectaculos felul în care a evoluat
    înțelegerea asupra egalității de gen și la nivelul instituțiilor europene.

    Din
    1952, de la înființarea Parlamentului European până la primele alegeri directe,
    care au avut loc în 1979, când primul președinte al Parlamentului European, Simone
    Veil, a fost o femeie, doar 31 de femei au fost membre ale PE. În acei ani,
    doar 15% dintre membrii Parlamentului erau femei.

    În momentul de față, în
    actualul mandat 2019-2024, există peste 40% femei în Parlament, iar acestea sunt
    cifre dinaintea Brexitului. Este
    foarte curajoasă această abordare a egalității de gen dacă ne uităm în trecut
    și observăm felul în care a evoluat abordarea asupra egalității de gen de-a
    lungul timpului. Iar la momentul acela, în care Parlamentul European și-a
    propus să o abordeze, a fost chiar o inițiativă curajoasă având în vedere felul
    în care arăta societatea europeană la acel moment.

    În momentul actual, 8 din 14
    vicepreședinți în PE sunt femei, președinta Comisiei Europene este o femeie, și
    oricum reprezentarea este excelentă.

    UE a adoptat legi, a emis
    recomandări, a făcut schimburi de bune practici și oferă finanțări pentru
    sprijinirea acțiunilor statelor membre. Conceptele politicii UE privind
    egalitatea de gen au fost modelate de hotărârile Curții Europene de Justiție.
    Parlamentul European adoptă în mod regulat rapoarte din proprie inițiativă
    referitoare la problemele de gen, solicitând mai multe eforturi pentru
    îmbunătățirea egalității.

    Europarlamentarul Ramona Strugariu: Din perspectiva legislației, probabil că Parlamentul European este cel
    care a propus cele mai multe rezoluții și a adus cele mai multe iniţiative în acest sens. Cred că cea mai
    cunoscută dintre ele este Directiva referitoare la echilibrul dintre viața profesională
    și cea privată, care a intrat în vigoare în 2019. Sunt, de asemenea, și foarte
    multe rezoluții. Există Rezoluţia Parlamentului European din 2016 referitoare
    la drepturile femeilor în statele care fac parte din Parteneriatul Estic .


    Există Rezoluția din 2018 cu privire la egalitatea de gen și felul în care se
    pot transforma viețile fetelor și femeilor prin intermediul relațiilor externe,
    în afara UE. Avem numeroase dezbateri referitoare la combaterea violenței
    domestice și a violenței asupra femeilor. În cazul acesta este important de
    spus că felul în care statele membre reflectă aceste politici este diferit.


    Există state membre ca Franța, unde există o egalitate perfecta de reprezentare
    la nivelul delegațiilor naționale chiar în Parlamentul European. Există state
    membre cum este România unde în acest moment, post Brexit, avem 7 femei și 26
    de bărbați. Deci mai avem mult de lucru pentru a ajunge la acea egalitate de
    reprezentare pe care ne-o dorim. Și avem Convenția de la Istanbul, cel mai
    puternic document de reflectare și reprezentare a drepturilor femeilor, care
    deși a fost semnat de toate statele membre, este ratificat de doar 21 dintre
    aceste state.




  • România şi Europa la feminin

    România şi Europa la feminin

    Ramona
    Strugariu, deputat european din partea Alianţei USR PLUS, a organizat conferinţa
    România şi Europa la feminin, la care au participat mai mulţi oficiali
    europeni, europarlamentari, reprezentanţi ai mass-media, ai societăţii civile, ai
    mediului diplomatic şi de business.


    Fabienne Keller, membră a Parlamentului
    European, a fost unul dintre invitaţii la eveniment. Am rugat-o să ne prezinte
    problemele principale cu care se confruntă, astăzi, femeile din Europa:


    Femeile europene, la fel ca toate femeile din lume, trebuie să se
    implice în viaţa politică, în viaţa întreprinderilor. Uniunea Europeană
    încearcă să le acompanieze. Alături de Ramona Strugariu, încercăm să ducem mai
    departe Pactul Simone Veil, a cărui idee principală este că cele mai bune
    practici pentru a susţine femeile din Europa trebuie să fie generalizate în
    toate ţările europene. În toate statele membre, nu sunt prea multe femei
    implicate în politică şi vom încerca să le încurajăm prin exemple concrete,
    explicând drumul fiecăreia dintre participante pentru a facilita şi a încuraja
    angajamentul femeilor în viaţa publică.



    Ultimele
    statistici arată că peste 52% din populaţia României este alcătuită din femei.
    Deşi procentul este în continuă creştere, prezenţa acestora în funcţii publice
    rămâne una redusă. Statisticile nu arată cu mult mai bine nici în ceea ce
    priveşte mediul de business, unde România are puţin peste 35% acţionariat
    feminin, iar violenţa asupra femeilor sau prejudecăţile cu privire la clasa de
    meserii şi de activităţi pe care acestea ar trebui să le aibă persistă la cote
    alarmante în întreaga Uniune Europeană.

    Comisia Von der Leyen a evocat în
    repetate rânduri necesitatea adoptării unor reforme structurale care să conducă
    la consolidarea egalităţii de gen, în toate statele membre. De asemenea,
    Fabienne Keller a amintit de problema femeilor imigrante în Europa din zonele
    de conflict de pe Glob:

    Chestiunea accesului la sănătate, cea a
    accesului la educaţie sunt absolut centrale pentru familii şi pentru femei, în
    mod particular. Vedem că, pentru integrarea în noua societate a migranţilor,
    femeile joacă un rol esenţial. Ele facilitează participarea la noua viaţă
    socială. Aşadar, chestiunea locului pe care îl ocupă femeile este centrală
    pentru noi în ceea ce priveşte politica, viaţa profesională, dar şi în ceea ce
    priveşte familiile în situaţii mai dificile, cum ar fi familiile de migranţi.


    Unele dintre cele
    mai puternice voci feminine din politica europeană şi din mediul privat, care
    au reuşit să facă performanţă în domeniile lor de activitate şi să învingă
    stereotipuri etnice, culturale sau de gen, şi-au făcut cunoscute la Bucureşti poveştile
    de antreprenoriat şi de business, prin intermediul unei serii de evenimente discursive,
    mese rotunde tematice şi ateliere interactive.


  • Strategia europeană privind egalitatea de gen

    Strategia europeană privind egalitatea de gen

    Femeile europene continuă să fie victime ale violenței, sunt mai prost plătite decât bărbații și ajung mai greu în funcții de conducere. Potrivit unui comunicat al Comisiei, una din trei femei din UE a fost victimă a violenței fizice și/sau sexuale, 55% au fost hărțuite sexual, salariile medii ale femeilor sunt cu 16 % mai mici decât cele ale bărbaților și doar 8 % din directorii generali ai celor mai mari întreprinderi europene sunt femei – iar acestă inegalitate în ceea ce privește munca se înregistrează în ciuda faptului că numărul absolventelor de universitate este mai mare decât cel al absolvenților.

    Având pentru prima oară în istorie o femeie la conducerea sa – Ursula von der Leyen – și un număr-record de femei-comisar, inclusiv una – Helena Dalli – pentru egalitate, Comisia a lansat recent o strategie pentru egalitate care prevede măsuri-cheie ce vor fi luate în intervalul 2020 – 2025, dar și un angajament de a integra perspectiva egalității în toate domeniile de politică ale UE.

    Helena Dalli: Această strategie este despre oameni, în toată diversitatea lor, și trei termeni-cheie în această strategie sunt ‘a fi liberă’, ‘a prospera’ și ‘a conduce’. ‘A fi liberă’ înseamnă a fi liberă de violență și de aceea vom exercita presiuni pentru ratificarea Convenției de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și violenței domestice.

    Nimeni nu poate fi liber dacă este amenințat de violență, iar asta afectează și dreptul de a prospera. A prospera înseamnă a ne atingem întregul potențial – ca bărbați, ca femei, ca fete, ca băieți, dar trebuie să luptăm împotriva stereotipiilor, nu trebuie să etichetăm oamenii și să le spunem ‘tu trebuie să faci asta, tu poți să faci asta, tu nu poți să faci asta’. Trebuie să avem libertatea să alegem viața pe care o dorim, să putem să ne atingem întregul potențial în domeniul pe care dorim să ni-l alegem.

    Potrivit Comisiei Europene, strategia privind egalitatea prevede o serie de acțiuni-cheie care vizează, printre altele, încetarea violenței bazate pe gen și eliminarea stereotipurilor, asigurarea unei participări și a unor oportunități egale pe piața forței de muncă, inclusiv a egalității de remunerare, și realizarea unui echilibru între bărbați și femei în procesul decizional și în politică.


  • Premiu pentru femei inovatoare în UE

    Premiu pentru femei inovatoare în UE

    Pentru a favoriza incluziunea, Comisia Europeană a lansat cea
    de a șaptea ediție a Premiului UE pentru femeile inovatoare. Premiul
    răsplătește femeile-lideri în inovare și își propune să inspire noua generație
    să le urmeze pașii.

    Europa are nevoie
    urgentă de mai mulți inovatori pentru a rămâne competitivă în deceniile
    următoare și pentru a stimula totodată și creșterea economică. Femeile sunt
    subreprezentate în ceea ce privește crearea de întreprinderi inovatoare. Acesta
    fiind încă un potențial neexploatat în Europa, trebuie să fie identificate
    toate resursele pentru a fi competitivi și pentru a găsi soluții la provocările
    care apar în societate, spune Loredana Licuța, coordonatorul Centrului de
    Informare Europe Direct București:

    De aceea, Comisia Europeană a creat, în
    anul 2011, un premiu pentru femeile inovatoare. Scopul acestui premiu este de a
    spori gradul de sensibilizare a publicului cu privire la acest aspect și de a
    încuraja femeile inovatoare să exploateze oportunitățile comerciale și de
    afaceri. Finanțarea este oferită de
    Comisia Europeană prin intermediul programului Orizont 2020. Este un program de
    cercetare și inovare, la nivelul UE.


    Care sunt însă
    beneficiarii eligibili? Loredana Licuța, coordonatorul Centrului de Informare
    Europe Direct București:

    Femeile care sunt rezidente într-un stat
    membru al UE sau într-o țară asociată programului Orizont 2020, care sunt
    fondatoare sau co-fondatoare ale unei companii inovatoare existente și active,
    înregistrate înainte de 1 ianuarie 2018. Mai există un premiu numit Rising
    Innovators. Pentru acest premiu, candidata trebuie să fie născută după 1
    ianuarie 1985. Comisia Europeană acordă trei premii în valoare de 100.000 de
    euro pentru trei proiecte de inovare gestionate de femei și un premiu pentru
    femei inovatoare în ascensiune, în valoare de 50.000 de euro. Termenul limită
    pentru depunerea acestor proiecte este 21 aprilie 2020.


    Activitățile eligibile
    sunt cele din cercetare și inovare, iar criteriile sunt inovația avansată,
    impactul și inspirația pe care o aduce proiectul respectiv. Loredana Licuța,
    coordonatorul Centrului de Informare Europe Direct București:

    În ceea ce privește inovația avansată, compania fondată sau co-fondată
    de concurentă trebuie să ofere un produs sau un serviciu de ultimă oră. Ea va
    demonstra clar ce face acest produs sau serviciu inovator descriind valoarea
    adăugată pe care o aduce și viabilitatea acestuia în raport cu alte soluții
    existente pe piață. Apoi, impactul este un alt criteriul. Produsul sau
    serviciul de ultimă oră aduce beneficii cetățenilor, societății și economiei.

    Deci, concurenta ar trebui să descrie nevoia specifică pe care o împlinește
    produsul și să demonstreze beneficiul produsului sau serviciului pentru
    societate. În plus, trebuie să arate că invenția contribuie la crearea de
    locuri de muncă. Răspunsul trebuie susținut cu informații cuantificabile, în
    special privind impactul economic. La capitolul inspirație, concurenta va
    demonstra potențialul pe care acest produs sau serviciu pentru a-i inspira și
    pe ceilalți din cadrul companiei și nu numai. O să le invit pe ascultătoarele
    interesate de premiu să citească mai multe detalii pe pagina de Facebook a
    Reprezentanței Comisiei Europene în România și pe site-ul Comisiei Europene.


    Va exista o comisie care va evalua înscrierile, iar
    răspunsurile vor fi comunicate în luna septembrie a acestui an.


  • Parlamentul European cere salarii egale pentru femei și bărbați

    Parlamentul European cere salarii egale pentru femei și bărbați

    Până atunci, legislativul comunitar cere din nou măsuri concrete prin care să fie eliminate diferenţele de salariu între femei şi bărbaţi.

    Discriminarea salarială a durat prea mult. Principiul egalității de remunerare este stipulat în tratatele comunitare încă din 1957, dar femeile câștigă și acum mai puțin decât bărbații în medie cu 16 la sută, a afirmat la o dezbatere recentă în Parlamentul European actualul comisar pentru egalitate, Helena Dalli.

    Datele oficiale arată că în realitate diferențele de salariu între femei și bărbați pot fi mai mari în unele state membre, de peste 25 la sută cum este cazul Estoniei, dar și mai mici, de 3,5 la sută în cazul României.

    Egalitatea economică este este extrem de important, pentru că fără salarii egale nu poate exista echitate socială. Iar din diferențele salariale apar mai târziu și diferențele la plata pensiilor, a spus la aceeași dezbatere și eurodeputata irlandeză Frances Fitzgerald.

    De ce există încă această situație?

    30% din diferența de remunerare poate fi explicată de o supra-reprezentare a femeilor în sectoare cu salarii mici, precum educația, vânzările și îngrijirea. Există domenii precum știința, tehnologia și ingineria, în care proporția bărbaților angajați este foarte mare (peste 80%).

    În același timp, femeile ocupă puține poziții de conducere: mai puțin de 6,9% dintre președinții de companii sunt femei.

    Eurostat arată chiar că domeniul în care diferența de remunerare între femei și bărbați este cea mai mare este cel al managerilor: femeile câștigă cu 23 la sută mai puțin decât bărbații de pe aceleași poziții.

    Este timpul să actualizăm planul de acțiune al Uniunii Europene. Prin eliminarea diferențelor de salariu luptăm împotriva sărăciei cu care se confruntă multe femei și a marginalizării lor sociale, este de părere și eurodeputata franceză, Sylvie Brunnet.

    Iar într-o rezoluție adoptată la sfârșit de ianuarie, Parlamentul European îndeamnă Comisia să propună măsuri obligatorii privind transparența salarizării, care să se aplice atât în sectorul public, cât și în cel privat.

    Documentul cere de asemenea obiective clare pentru statele membre în următorii cinci ani, investiții în forme de organizare a muncii compatibile cu viața de familie. Este nevoie de asemenea de promovarea formării profesionale pentru femei, a învățării pe tot parcursul vieții.


  • Femei în discuții despre transport

    Femei în discuții despre transport

    Egalitatea de gen este unul dintre obiectivele Uniunii Europene. Eurodeputatul Maria Grapini, în calitate de Membru al Comisiei pentru Transport si Turism al Parlamentului European și vicepreședinte al Comisiei IMCO – Piață internă și protecția consumatorilor, a gazduit la Bruxelles un eveniment dedicat femeilor, din perspectiva viitorului în transporturi.

    Conferinţa ,,Femei în discuții despre transport: Mișcarea către viitor” a fost organizat împreună cu Uniunea Internațională a Transporturilor Rutiere, care a inițiat seria de evenimente pe tema amintită, în cadrul Platformei Femei în Transport, înființată de Comisia Europeană și sprijinită de toate asociatiile de transport.

    Maria Grapini a insistat pe necesitatea asigurării unui sector al transportului bazat pe o economie curată, digitală și modernă, inovație digitală, automatizare, funcționare a pieței interne, protecția consumatorilor, care să genereze o mobilitatea durabilă și inteligentă. Nu în ultimul rând, eurodeputatul român, a subliniat faptul că trebuie să se pună mai mult accentul pe egalitatea de gen și implicarea femeilor în orice domeniu de activitate:

    Am discutat despre viitorul transportului, nu numai rutier, dar și transport naval și aviatic. Am avut reprezentante, în panelul de discuții, din toate domeniile acestea de transport. Am fost gazdă şi co-organizator al acestui eveniment, pentru că de mult timp militez pentru rolul femeii în toate domeniile, dar mai ales trebuie să dăm cât mai multe explicaţii în spaţiul public despre faptul că în anumilte domenii, care tradiţional erau predestinate bărbaţilor, femeile îşi au locul lor.

    Mai ales acum când vorbim de inovaţie tehnologică, digitalizare, avem multe IMM-uri şi în acest domeniu şi cred că putem să realizăm un echilibru de gen mult mai bun decât cel existent. Mă bucur ca am avut parte de prezența Comisiei Europene, care a fost de acord cu concluziile conferinței. S-a dezbătut și problema Acordului Verde al UE, iar concluziile au fost foarte clare. Da, şi în domeniul transportului trebuie să luăm măsuri vis-a-vis de Acordul verde şi pentru obiectivele climatice. Însă, să ţinem cont că ritmul trebuie corelat cu dezvoltarea industriilor din domeniu, să găsim soluţii inovative. De aceea, ca şi concluzie, am spus că trebuie să avem o legislaţie armonizată în toate statele membre şi din punct de vedere al echilibrului de gen, şi din punct de vedere al inovaţiei tehnologice, digitalizare, susţinere a IMM-urilor.

    Un Raport al Comisiei Europene din 2019 arată că femeile încă se confruntă cu inegalităţi în numeroase domenii. Salariile lor sunt în medie cu 16 % mai mici decât cele ale bărbaților şi sunt în continuare foarte slab reprezentate în cadrul parlamentelor și al guvernelor. Numai 6 din cele 28 de parlamente naționale din UE au fost conduse de o femeie și șapte din zece membri ai parlamentelor naționale din UE sunt bărbați.