Radio România Internațional

Tag: eJobs

  • Jurnal românesc – 08.01.2025

    Jurnal românesc – 08.01.2025

    21.000 de astfel de job-uri au fost postate, anul trecut, pe platformă, ceea ce reprezintă doar 8,2 procente din totalul locurilor de muncă disponibile. Autorii studiului subliniază că numărul de cereri de angajare s-a aflat la nivelul minim al ultimilor 5 ani, ceea ce indică faptul că tot mai puţini români îşi doresc să lucreze în afara ţării. Cele mai multe oferte de muncă în străinătate au venit din partea angajatorilor din Germania, Olanda, Grecia, Franţa şi Spania. Transportul şi logistica, dar şi turismul şi industria ospitalităţii au fost domeniile pentru care au fost oferite cele mai multe slujbe. Cel mai popular job în rândul candidaţilor a fost cel de şofer pentru curse internaţionale. Totodată, au mai fost căutaţi lucrători în comerţ, în industria alimentară, precum şi în cea de prestări de servicii. 1.300 de locuri de muncă în străinătate erau postate pe platforma eJobs în decembrie 2024.

     

    Liderii comunităţii românilor din Ucraina se plâng că modificările propuse de legea Educaţiei din statul vecin, prin care învăţământul în şcolile româneşti să se desfăşoare în limba ucraineană, le ameninţă păstrarea identităţii etnice. Secretarul Uniunii Inter-regionale Comunitatea Românească din Ucraina, Aurica Bojescu, spune că a participat la mai multe runde de discuţii pe acest subiect în comisiile guvernamentale de specialitate de la Kiev şi că, în urma introducerii de cote de predare în limba ucraineană, doar în regiunea Cernăuţi, peste 20 de sate şi-au pierdut limba în şcoală, pentru că nu a existat procesul de învăţământ în limba română. Ea deplînge faptul că tinerii “nu ştiu nici să scrie, nici să citească, dar nici să vorbească” româneşte. La rândul său, fostul primar al comunei ucrainene Mahala, Elena Nandriş, este de părere că, în 10 ani, polulaţia din regiune riscă să-şi piardă limba şi a dat exemplu satul Colincăuţi, unde doar bătrânii mai vorbesc româneşte. O altă problemă este cea a burselor pentru copiii care învaţă în şcolile româneşti şi pentru profesorii care predau limba română. Anul trecut, 5.500 de copii şi peste 1.000 de cadre didactice nu au mai primit bursele acordate de statul român. Peste 400.000 de români trăiesc în Ucraina şi constituie al treilea grup etnic din această ţară, după ucraineni și ruși.

     

    Casa Regală a României transmite că, anul trecut, s-a implicat în 322 de acţiuni publice în Bucureşti, în comunităţile din ţară şi în străinătate. Potrivit paginii de Facebook “Familia Regală a României”, activitatea a inclus 34 prezenţe în localităţi din România şi din Republica Moldova şi 12 vizite în străinătate, în Polonia, Republica Moldova, Regatul Unit al Marii Britanii, Belgia, Franţa, Luxemburg, Finlanda şi Germania. Tot în 2024, Custodele Coroanei, Margareta, a susţinut patru discursuri pe teme legate de România, Republica Moldova, Uniunea Europeană şi NATO. 49 de şcoli, licee, universităţi şi organizaţii poartă nume regal în România şi în Republica Moldova, 77 de instituţii şi organizaţii au Înalt Patronaj regal în România, Republica Moldova, Franţa, Polonia şi Marea Britanie, iar 10 burse de studii universitare şi premii anuale sunt acordate personal de Custodele Coroanei şi de Principele Radu. Potrivit Casei Regale, toate vizitele şi evenimentele de la reşedinţele regale au fost acoperite financiar de Asociaţia Casa Majestăţii Sale şi de Fundaţia Colecţia Regală.

     

    Expoziţia “Bucureşti: Hărţi în mişcare” va fi deschisă, pe 15 ianuarie, la sediul reprezentanţei Institutului Cultural Român în Marea Britanie. Manifestarea, care prezintă istoria şi farmecul capitalei României, cu un accent puternic pe perioada interbelică, este organizată de Muzeul Municipiului Bucureşti cu sprijinul Ambasadei României şi Consulatului General al României la Londra. Expoziţia cuprinde o selecţie de imagini din arhiva muzeului, precum şi o prelegere despre istoria Bucureştiului şi despre oamenii care au contribuit la conturarea viitorului capitalei României susţinută de curatorul expoziţiei, dr. Adrian Majuru. De asemenea, evenimentul include un concert de muzică românească interbelică. Conceptul recitalului este creat de baritonul Cozmin Sime, aranjamentele muzicale sunt realizate de chitaristul şi compozitorul Heiko Pape, iar acompaniamentul la pian este asigurat de Giulia Glennon. Evenimentul de la Londra are loc cu prilejul Zilei Culturii Naţionale a României, sărbătorită la 15 ianuarie, dată care coincide cu aniversarea nașterii lui Mihai Eminescu, considerat cel mai mare poet al literaturii române.

  • Muncind în România

    Muncind în România

    Numărul
    străinilor care pot veni la muncă în România, în 2024, va ajunge la 140.000, cu
    40% mai mult faţă de pragul stabilit pentru acest an, reiese dintr-o analiză
    publicată de o platforma de recrutare online eJobs. În prezent, un proiect de
    hotărâre de Guvern în acest sens se află în dezbatere publică la Ministerul
    român al Muncii. eJobs transmite că cele mai multe companii care oferă locuri
    de muncă în această perioadă activează în sectoarele de comerţ cu ridicata, hoteluri
    şi restaurante, servicii, construcţii, transport şi logistică şi turism, iar
    cele mai des întâlnite poziţii disponibile sunt din segmentul entry
    level, care necesită maximum doi ani de experienţă. Pe platforma de
    recrutare, au fost publicate aproape 350.000 de locuri de muncă de la începutul
    lunii ianuarie şi până la sfârşit de noiembrie. Dintre acestea, 86.000 au fost
    postate de angajatorii din retail, 51.000 de companiile din servicii, 40.000 de
    cele din industria alimentară, 37.000 de cele din HoReCa, 32.000 de către
    angajatorii din transporturi şi logistică, iar 28.000 de cei din construcţii.

    Conform datelor comparatorului salarial al eJobs, la nivel naţional, mediile
    salariale nete lunare pentru un angajat care ocupă o poziţie entry level
    în aceste domenii sunt cuprinse între 2.600 şi 3.600 de lei, adică între
    aproximativ 525 şi 725 de euro. 2.600 de lei (525 de euro) pe lună câştigă cei
    care lucrează în turism, 3.000 de lei (600 de euro) cei din retail, industria
    alimentară şi HoReCa, 3.100 de lei (625 de euro) cei din transport şi
    distribuţie şi 3.600 de lei (725 de euro) cei din construcţii. Numărul de
    permise de lucru alocate muncitorilor din afara ţării a crescut cu 50% în 2022,
    la 100.000, de la 50.000 cu un an înainte. Potrivit datelor oficiale, anul
    trecut au fost înregistrate peste 96.000 de contracte de muncă pentru angajaţi
    veniţi din afara Uniunii Europene.




    Comisia
    Europeană a propus recent crearea unei platforme online unde să fie introduse
    ofertele de locuri de muncă în sectoarele cu deficit de forţă de muncă în
    statele UE pentru care pot fi angajaţi şi lucrători proveniţi din statele
    terţe. Propunerea este inclusă într-un pachet de măsuri, care includ şi o
    recomandare referitoare la recunoaşterea calificărilor cetăţenilor proveniţi din
    ţări non-UE. Vicepreşedintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, a declarat
    că statele blocului comunitar vor avea nevoie de circa 20 de milioane de
    persoane care să lucreze în sectorul tehnologiilor informaţiei şi
    comunicaţiilor, în anul 2030, iar în prezent există în UE doar 9 milioane de
    angajaţi în acest sector. El a subliniat că Uniunea se află în concurenţă
    pentru atragerea de noi talente cu ţări precum SUA, Canada, Australia şi Noua
    Zeelandă. La rândul său, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva
    Johansson, a spus că aceste propuneri se înscriu într-o abordare globală
    a migraţiei şi urmăresc crearea de căi legale de intrare în
    UE. Participarea la sistem va fi voluntară pentru fiecare stat membru al
    Uniunii. Executivul Comunitar a identificat 42 de sectoare cu deficit de forţă
    de muncă în UE. În România, acest deficit ar putea ajunge la 224.000 de
    persoane în 2026, în lipsa unor măsuri imediate, a transmis recent Camera de
    Comerţ Americană la Bucureşti.




    Numărul
    străinilor din ţări non-UE care sosesc la muncă în România pentru ca, mai apoi,
    să încerce să plece ilegal în state din vestul Europei este în creştere. De
    multe ori aceştia aşteaptă să încaseze câteva salarii, apoi forţează graniţa
    României cu Serbia sau Ungaria. Potrivit statisticilor, un angajator român
    cheltuieşte aproximativ 700 de euro pentru a aduce în țară un lucrător din
    afara Uniunii Europene. Acestei sume i se adaugă salariul lunar, dar și cazarea
    și mâncarea pentru fiecare muncitor. Unii lucrători străini aleg însă România
    doar ca punct de plecare pentru țările din Vest. Conform Patronatului
    Importatorilor de Forță de Muncă din România, muncitorii din Pakistan și
    Bangladesh au o predispoziție spre migrația ilegală. Patronatul le atrage
    atenţia celor care intenţionează să părăsească ilegal România că nu mai pot
    primi permis de ședere și viză valabilă într-un alt stat membru al UE. Conform
    datelor Poliției de Frontieră, în ultimul an au fost depistați peste 6.300 de
    cetățeni străini care încercau să treacă ilegal frontiera, cei mai mulți în
    Ungaria


  • Muncind în România – 07.11.2023

    Muncind în România – 07.11.2023

    Rata şomajului
    în România a scăzut uşor la 5,4% în luna septembrie comparativ cu august şi
    faţă de aceeaşi perioadă anului trecut, potrivit datelor Agenţiei Naţionale
    pentru Ocuparea Forţei de Muncă.     Astfel, în septembrie
    se înregistrau 444.400 de persoane fără un loc de muncă, în scădere cu 2.200
    faţă de august şi cu 3.800 comparativ cu septembrie 2022. Cei mai mulţi şomeri
    au vârsta cuprinsă între 40 şi 49 de ani. La polul opus se află persoanele
    între 25 şi 29 de ani. Numărul şomerilor bărbaţi este mai mare decât al
    femeilor, iar majoritatea celor fără loc de muncă provin din mediul rural.
    Şomerii fără studii şi cei cu nivel de instruire primar au o pondere însemnată
    în totalul persoanelor înregistrate. De asemenea, şomajul în rândul tinerilor
    rămâne la un nivel ridicat, de 22,3 procente.




    Peste 160.000 de oameni apţi de muncă rămân inactivi în România, deşi ţara
    se confruntă cu un deficit de mână de lucru, atrag atenţia reprezentanţii
    Reţelei Române a Întreprinderilor Sociale de Inserţie, care preiau date
    dintr-un raport european.     Întreprinderile sociale de inserţie sunt mecanisme
    instituţionale care le oferă persoanelor vulnerabile, fără educaţie sau cu
    dizabilităţi, o formare adecvată la un loc de muncă adaptat, însă în România nu
    există măsuri concrete şi eficiente în sprijinul acestora, transmite Asociaţia.
    Aceasta arată că nu există o definiţie legală pentru lucrătorii defavorizaţi,
    iar angajarea asistată a persoanelor cu nevoi de sprijin nu este reglementată.
    La nivel european doar puţin peste jumătate din persoanele cu dizabilităţi sunt
    angajate, faţă de aproape trei sferturi dintre cele care nu au dizabilităţi,
    iar diferenţa se resimte cel mai mult în statele din Europa Centrală şi de Est.




    Bucureştiul conduce în clasamentul regiunilor din România cu cele mai mari
    salarii acordate în 2023, cu o medie de 5.000 de lei net (puţin peste 1.000 de
    euro), potrivit datelor comparatorului salarial elaborat de site-ul eJobs.
    Capitala este urmată de Timiş, cu 4.700 de lei (aproape 950 de euro),
    Cluj, cu 4.500 de lei (peste 900 de euro), Ilfov, în sud, Iaşi, Braşov şi Sibiu, cu 4.000 de lei (peste 800 de euro).
    Alte judeţe în care salariul mediu net depăşeşte pragul de 3.500 de lei net,
    echivalentul a puţin peste 700 de euro, sunt Bihor, 3.950 de lei
    (aproape 800 de euro), Prahova şi Argeş,şi Alba, 3.800 de
    lei (peste 760 de euro).

    De cealaltă parte a clasamentului, se află judeţe
    precum Vâlcea, Gorj, şi Ialomiţa, unde media salarială
    netă este de 3.200 de lei pe lună (aproximativ 640 de euro) sau Caraş -
    Severin, şi Vaslui, cu 3.100 de lei (circa 620 de euro).
    Spre deosebire de anul trecut, în 2023 nu există niciun judeţ cu o medie
    salarială mai mică de 3.000 de lei pe lună (aproape 600 de euro). Domeniile cu
    cele mai multe locuri de muncă disponibile sunt în retail, servicii, turism sau
    industria alimentară.

    Cele mai mari salarii sunt primite de IT-şti, în medie
    6.500 de lei pe lună (peste 1.300 de euro). Managerii de proiecte ocupă cea
    de-a doua poziţie, cu o medie salarială de 6.000 de lei (circa 1.200 de euro).
    Angajaţii din construcţii şi instalaţii câştigă, în medie, 5.000 de lei pe lună
    (puţin peste 1.000 de euro), la fel ca cei din audit, consultaţă, petrol şi
    gaze. Aceştia sunt urmaţi de cei din inginerie, telecom şi din domeniul bancar.




    Poliţiştii de imigrări din Alba, în centrul României, au emis 2.755 de
    permise de şedere şi aproape 3.500 de avize de angajare în muncă pentur
    cetăţeni străini în primele zece luni ale acestui an.     Din cele 2.775 de permise
    acordate, 2.061 au fost eliberate pentru străini din state terţe. Cei mai mulţi
    provin din Nepal – 634, Sri Lanka – 345, Moldova – 252 şi India – 201. Lor li
    se adaugă cei 714 cetăţeni ai Uniunii Europene şi ai Spaţiuilui Economic
    European, majoritatea din Italia şi Germania. Pe linia combaterii şederii
    ilegale, în perioada ianuarie-octombrie, au fost organizate 209 verificări, în
    urma cărora au fost depistaţi în situaţii ilegale 20 de străini. Dintre
    aceştia, cei mai mulţi provin din Bangladesh şi Sri Lanka – 6, Moldova – 5, iar
    diferenţa sunt din alte state. Totodată, au fost aplicate 122 de sancţiuni
    contravenţionale, în valoare totală de peste 81.000 de lei.


  • Arbeitsmarktdynamik 2022: Arbeitssuchende waren im Vorteil

    Arbeitsmarktdynamik 2022: Arbeitssuchende waren im Vorteil





    Ende März 2022 waren beim Nationalen Arbeitsamt 230 300 Arbeitslose registriert, was einer Arbeitslosenquote von 2,64 % entspricht. Das war bemerkenswert wenig, wenn man bedenkt, dass die Zahl der freien Stellen praktisch von Monat zu Monat gestiegen ist. Unterdessen war die Arbeitslosenquote bis Oktober 2022 leicht auf 2,96 % gestiegen. Die Personalvermittlungsplattform ejobs zum Beispiel hat die meisten Stellen in den letzten zwanzig Jahren ausgeschrieben. Ana Călugăru, Leiterin der Kommunikationsabteilung bei ejobs, erläutert:



    Das Jahr 2022 war das bisher beste Jahr für den Arbeitsmarkt, und damit meinen wir in erster Linie die Zahl der Möglichkeiten, die sich den Bewerbern auf dem Markt boten. Es war das Jahr mit der höchsten Anzahl an Stellen in den letzten 20 Jahren, d.h. rund 420 000 Stellen wurden von Anfang des Jahres bis jetzt auf ejobs.ro ausgeschrieben. Die Bereiche mit den meisten freien Stellen sind Einzelhandel, Dienstleistungen, Lebensmittelindustrie, Tourismus, Callcenter, BPO (Business Process Outsourcing) und Transportlogistik. Die meisten Bewerber haben ihre Lebensläufe für Stellen im Einzelhandel, in Call-Centern, BPO, IT, Telekommunikation, Dienstleistungen und Banken eingereicht. Insgesamt wurden mehr als 10 Millionen Bewerbungen registriert. Die von den Arbeitgebern am stärksten nachgefragten Qualifikationen waren — mit einem recht starken Anstieg das ganze Jahr über — digitale Fähigkeiten, aber wir sprechen hier nicht von einem exklusiven Qualifikationssegment. Im Jahr 2022 wurden Bewerber aus absolut allen Berufsfeldern, auf allen Erfahrungsebenen und für alle Bereiche gesucht.“



    Es war also ein günstiges Jahr für Arbeitssuchende. Und sie haben an der Feinabstimmung des Arbeitsmarktes mitgewirkt, denn die potentiellen Arbeitnehmer waren wählerischer und hatten klare Vorstellungen von dem, was ein Arbeitgeber bieten muss. Dabei waren vielfältige Kriterien wichtig — vom Arbeitsklima über die bautechnische Sicherheit des Arbeitsplatzes bis hin zur Entfernung vom Wohnort. Folglich war nicht mehr nur das Gehalt ausschlaggebend. Die erhöhten Ansprüche der Arbeitnehmer haben somit auch die Aufgaben der Personaler und Rekrutierungsagenturen erschwert, wei‎ß Ana Călugăru von der Vermittlungsplattform ejobs:



    Es war, sagen wir mal, ein etwas schwieriges Jahr für die Personalvermittler, denn es war nicht so einfach, Bewerber für die seit 2021 und sogar seit 2020 freien Stellen zu finden, aber die Tatsache, dass so viele neue Stellen auf den Markt kamen, zeigt, dass es doch ein gutes Jahr für die Unternehmen war, denn die Geschäfte liefen auf Hochtouren.“




    Es ist interessant zu beobachten, wie sich die Dynamik des Arbeitsmarktes manchmal radikal ändert. Wir haben, so sagen es Personalvermittler, einige wirklich unerwartete Wendungen erlebt. Diese neu justierten Machtverhältnisse auf dem Arbeitsmarkt haben 2022 klare Vorteile für die Arbeitnehmer gebracht, doch Experten wie Ana Călugăru prognostizieren auch eine Umkehr dieser Entwicklung:



    Es stimmt — die Dynamik zwischen Arbeitnehmern und Arbeitgebern hat sich eindeutig verändert. Leider haben wir in den letzten zwei bis drei Jahren sehr plötzliche Umschwünge und Kreisläufe mit einer recht kurzen Umkehrzeit erlebt. Wenn der Arbeitsmarkt 2019 eher ein Bewerbermarkt war, wurde er 2020 zu einem Arbeitgebermarkt, 2021 begann die Umkehr zu einem Bewerbermarkt, und 2022 war ein Jahr, das fast nur für die Arbeitnehmer günstig war. Die Signale aus der Wirtschaft lassen vermuten, dass sich das Gleichgewicht 2023 ein wenig zugunsten der Unternehmen verschieben wird. Das sind nicht unbedingt gute Vorzeichen für den Markt, denn solche kurzzeitige Bewegungen schaffen Ungleichgewichte, die letztendlich alle Teilnehmer am Arbeitsmarkt betreffen.“




    Nach der Pandemie haben viele Unternehmen ihre Mitarbeiter ins Büro zurückbeordert. Nach den Erfahrungen mit der Fernarbeit haben nur wenige damit gerechnet. Am glücklichsten waren die Arbeitnehmer, denen es gelang, eine hybride Arbeitsweise auszuhandeln. Ana Călugăru kennt die Zahlen:



    Nach der Arbeit im Home Office während der Pandemie war 2022 tatsächlich ein Jahr, in dem die Unternehmen ihre Mitarbeiter an ihre Schreibtische zurückriefen, allerdings nicht in dem von uns erwarteten Umfang. Im Jahr 2022 waren 7,3 % der insgesamt ausgeschriebenen Stellen, d.h. konkret 30 000, immer noch in der Fernarbeit angesiedelt. Das ist immer noch eine hohe Zahl. Gleichzeitig war zu beobachten, dass gegen Ende des Jahres die Zahl der Jobs, die von zu Hause aus erledigt werden können, zu sinken begann, ein Anzeichen dafür, dass wir 2023 bereits eine massive und vielleicht sogar dauerhafte Rückkehr ins Büro erleben werden.“




    Zum Schluss noch einige Statistiken. Die Bewerber waren 2022 bei der Suche nach neuen Stellenangeboten wesentlich aktiver als 2021 und bewarben sich auf durchschnittlich 6 Stellen pro Monat, doppelt so viele wie 2021, wie Daten einer anderen Online-Vermittlungsplattform, BestJobs Romania, zeigen. Darüber hinaus war die Gesamtzahl der Bewerber im Jahr 2022 um 62 % höher als im Vorjahr. Von den Bewerbern, die ihren Lebenslauf auf dieser Plattform hinterlegten, gaben 54 % mindestens eine frühere Berufserfahrung an. 35 % von ihnen gaben an, mindestens eine Fremdsprache zu beherrschen, und 14 %, einen Führerschein zu besitzen. Fast die Hälfte (47 %) wollte von Personalvermittlern mit Stellenangeboten kontaktiert werden, auch wenn sie nicht aktiv auf Stellensuche waren, und 5 % waren bereit, für die neue Stelle umzuziehen. 98 % der Bewerber gaben an, dass sie die Höhe des Gehalts oder die Gehaltsspanne für die Stelle, auf die sie sich bewerben, im Voraus erfahren wollten, und die meisten von ihnen bewarben sich vor allem auf Stellen, bei denen die in Aussicht stehende Bezahlung offen dargelegt war.

  • Le marché du travail sous la loupe

    Le marché du travail sous la loupe

    Selon les spécialistes du recrutement, en Roumanie, l’année
    2022 a été prodigue en opportunités d’emplois. Concrètement, seul celui qui ne le
    désirait pas ne travaillait pas. Cette situation a été enregistrée malgré la
    crise énergétique et les perturbations déterminées par la guerre en Ukraine.


    Par exemple, à la fin du mois de mars, l’Agence Nationale
    pour l’Occupation de Main d’œuvre avait recensé 230 300 chômeurs et le taux de
    chômage y était de 2,64 %. C’était une valeur très basse, si on tient compte du
    fait que les offres d’emploi sont devenues de plus en plus nombreuses d’un mois
    à l’autre. Entre temps, le taux de chômage a augmenté légèrement, jusqu’à 2,96
    % en octobre 2022.


    D’ailleurs, c’est en 2022 que la plateforme de
    recrutement eJobs a proposé les offres d’emplois les plus nombreuses des 2 dernières
    décennies. Ana Călugăru, responsable de communication chez eJobs, nous offre
    des détails :


    « Jusqu’ici,
    2022 a été la meilleure année pour le marché du travail, surtout en ce qui concerne
    le nombre d’opportunités. Depuis le début de l’année, la plateforme eJobs a
    promu 420 000 emplois, soit le plus
    grand nombre d’offres des 20 dernières années. Les postes les plus nombreux
    sont proposés dans les ventes, les services, l’industrie alimentaire, le
    tourisme, les centres d’appels, le BPO (Business
    Process Outsourcing – des services externalisés) et le transport de logistique.
    Quant aux candidatures, la plupart des candidats ont postulé pour des positions
    dans les ventes, les centres d’appels, le BPO, le TIC, les télécommunications,
    les services et la gestion bancaire. On a enregistré plus de 10 millions de
    candidatures tout au long de l’année 2022. Les compétences digitales, avec une
    croissance significative, ont été les plus recherchées par les employeurs
    l’année dernière. Quand même, il ne s’agit pas d’un segment de compétences exclusivistes,
    car, en fait, en 2022, il y eu des offres pour tous les domaines professionnels et pour tous
    les niveaux d’expérience.     »


    Sans aucun doute, ce sont les candidats qui ont eu le
    dernier mot à dire sur le marché roumain du travail en 2022. Les Roumains sont
    devenus plus sélectifs et plus exigeants. Les critères de recherche d’un emploi
    ont pris en compte l’atmosphère au travail, la sécurité du bâtiment ou bien la
    distance par rapport à son logement. Le salaire n’était pas l’unique critère
    déterminant. Cette situation a compliqué la tâche des recruteurs, qui n’ont plus
    pu embaucher des gens tout aussi facilement qu’auparavant.


    Ana Călugăru nous explique encore : « L’année dernière a mis en difficulté les
    recruteurs, car il n’était pas si facile de trouver des employés qu’en 2021 ou 2020.
    Du coup, le fait qu’autant de nouveaux emplois soient apparus sur le marché a
    montré que c’était une bonne année pour les entreprises, qui ont travaillé au
    niveau maximum.     »


    Il est intéressant d’observer
    comment la dynamique du marché du travail change, parfois radicalement. Les
    spécialistes du recrutement ont remarqué des changements inattendus même. Et si
    ce jeu subtil de pouvoir a fait pencher la balance en faveur des candidats
    l’année dernière, désormais les experts s’attendent à une évolution différente.



    Voici ce que Ana Călugăru
    prédit : «     La dynamique
    employé-employeur a changé. Malheureusement, depuis deux ou trois ans, on
    assiste à des virages à 180 degrés très prononcés et à une cyclicité avec un
    temps de rotation assez court. Si en 2019 c’était un marché des candidats, en
    2020 il est devenu un marché des employeurs, puis, en 2021, il a recommencé à
    redevenir peu à peu un marché des candidats et en 2022 c’était exclusivement un
    marché dicté par les candidats. Les signaux économiques, nous font croire, en
    quelque sorte, que 2023 fera un peu pencher la balance en faveur des
    entreprises. Ce ne sont pas forcément de très bons signaux pour le marché, car
    tout mouvement comme celui-ci crée des déséquilibres qui affectent l’un ou l’autre
    (soit les patrons, soit les candidats).     »



    Autre aspect important :
    après la pandémie, en 2022, de nombreuses entreprises ont rappelé leurs
    employés dans les bureaux. Mais une fois découverte l’expérience du travail à domicile,
    peu d’entre eux s’y attendaient. Les plus chanceux sont ceux qui ont réussi à
    négocier un type de travail hybride.


    Ana Călugăru nous présente la situation : « En ce qui concerne les emplois à
    distance, 2022 a été une année où les entreprises ont rappelé leurs employés dans
    les bureaux, mais pas dans la mesure à laquelle on s’attendait. En 2022, les
    7,3 % du nombre total d’emplois proposés, soit 30 000 environ, étaient des postes
    à distance. C’est toujours un nombre important. Nous voyons cependant que vers
    la fin de l’année, le nombre d’emplois pouvant être effectués à domicile a
    commencé à diminuer. C’est un signe qu’en 2023 on pourrait assister à un retour
    massif, sinon définitif, des employés dans les bureaux.     »


    A noter aussi qu’en 2022,
    les candidats ont recherché de nouvelles opportunités professionnelles d’une
    manière beaucoup plus active qu’en 2021. La moyenne en était de 6 candidatures
    par mois, soit deux fois plus qu’en 2021, selon les données d’une autre
    plateforme de recrutement en ligne, BestJobs Romania.


    De plus, le nombre total de
    candidats a augmenté de 62 % en 2022 par rapport à l’année précédente. Parmi
    les candidats ayant postulé sur cette plateforme, 54 % mentionnent au moins une
    expérience professionnelle antérieure. 35 % d’entre eux maitrisent au moins une
    langue étrangère et 14 % possèdent un permis de conduire.



    Près de la moitié des candidats
    (soit 47 %) souhaitent être contactés par des recruteurs avec des offres d’emploi,
    même s’ils ne recherchent pas activement un travail, et 5% se disent prêts à
    déménager pour un nouvel emploi. 98 % des candidats ont déclaré vouloir
    connaître le salaire ou les limites de salaire du poste pour lequel ils
    postulaient. Enfin, il faut préciser que la plupart d’entre eux ont postulé
    principalement pour des emplois avec salaire à vue. (Trad. Andra Juganaru)

  • Echilibristica între două sau mai multe slujbe

    Echilibristica între două sau mai multe slujbe

    După fenomenul denumit marea demisie sau marea demisioneală, prezent și
    la noi ca în alte țări, un alt episod post-pandemic se desfășoară acum în
    România: din ce în ce mai mulți români lucrează în două locuri sau au două
    slujbe. Un recent sondaj online realizat de platforma de căutare a locurilor de
    muncă eJobs confirmă acest lucru. Ana Călugăru, ofițer de comunicare, la
    eJobs detaliază.

    Contextul economic din ultimii doi ani – mă
    refer la incertitudinile pe care le-a adus pandemia și războiul, dar și la
    creșterea explozivă a inflației de anul acesta – i-a făcut pe foarte mulți
    dintre români să privească cu mare prudență ideea de carieră și ideea de
    stabilitate financiară. Deși 2022 a fost, totuși, un an în care numărul de
    angajări a atins un nivel record în ultimii 20 de ani și deși am văzut creșteri
    salariale în aproape toate domeniile de activitate, cu toate acestea, sondajul
    pe care l-am realizat pe această temă ne-a arătat că nevoia de suplimentare a
    veniturilor pe termen lung este principalul motiv pentru care și-au luat al
    doilea job 70% dintre respondenți. 8,2%, au făcut acest pas doar pentru o perioadă
    scurtă de timp, pentru că aveau nevoie de a strânge banii necesari unei
    achiziții costisitoare, pe care altfel nu și-o puteau permite la acel moment,
    iar 6,7% au răspuns că așa au lucrat toată viața, deși au lucrat permanent și
    vor continua să lucreze și de acum încolo. 10,7%, în special respondenți
    tineri, au spus că primul job nu era suficient de solicitant și atunci timpul
    le-a permis să mai facă o angajare, iar 5% vor să facă o schimbare de carieră.
    Cei din urmă, din prudență, au decis să aibă două slujbe concomitent, pentru o
    anumită perioadă de timp, până când se vor convinge care este cel potrivit
    pentru pentru ei.



    Un element oarecum surprinzător din acest
    sondaj este procentul mare al celor aflați la mijlocul vieții, dispuși să
    lucreze în mai multe locuri. Tinerii între 19 și 25 ani reprezintă doar 7,4%
    din totalul respondenților, cea mai mare parte dintre cei cu două joburi
    simultane sunt persoane între 36 și 45 de ani – aproape 29% – în timp ce aproape 22% au între 46 și 55 de
    ani. Așadar, cei care au familii, copii și un volum de cheltuieli lunare destul
    de ridicat sunt și cei care resimt nevoia unei alte surse de venituri. Dar
    tocmai pentru că e vorba de familiști, cât timp mai rămâne pentru a fi dedicat
    celor apropiați? Ana Călugăru. Întrebați ce li se pare cel mai greu
    atunci când ai două joburi, șase din zece au menționat păstrarea unui echilibru
    între viața personală și profesională. Ne referim la timpul pe care trebuie să
    îl dedice jobului și la faptul că apare o uzură atât fizică, cât și emoțională,
    care nu are cum să nu își pună amprenta asupra lor și care îi fac să nu mai
    poată funcționa la capacitate maximă. Pentru un sfert dintre participanții la
    studiu este foarte dificil să își gestioneze timpul dedicat muncii, iar 10% spun
    că este foarte complicat să performeze în ambele locuri de muncă. Nu este, de
    altfel, nicio surpriză asta, căci 40% dintre cei chestionați declară că în
    momentul în care unul dintre cele două locuri de muncă le-ar aduce un salariu
    suficient pentru nevoile lor financiare lunare, ar renunța la cel de-al doilea
    job.


    Deși majoritatea respondenților la
    sondaj își doresc ca angajarea la două slujbe să fie temporară, există situații
    în care ea poate dura ani întregi, cum este cazul Silviei redactor la o revistă
    culturală și în același timp consultant artistic la un teatru important din
    București. Să o ascultăm pe Silvia. Întotdeauna am avut colaborări. Nu știu
    dacă pot fi considerate slujbe propriu-zise. Acest al doilea job, cel de la
    teatru, îl am de șase ani, deci practic de șase ani am două job-uri propriu
    zise. Între acestea, până să mă angajez la teatru, aproape tot timpul am făcut
    și alte lucruri. Am lucrat la diferite festivaluri de teatru, am tradus cărți,
    am lucrat pe partea de redactare și corectură la edituri. Este evident că
    aspectul financiar este cel problematic în presa culturală. Aici salariile sunt
    destul de mici și, când ești mai tânăr, ai diverse nevoi. Apar tot felul de
    probleme conexe și lipsa unui venit cât de cât satisfăcător îți afectează cumva
    și creativitatea. Nu poți să stai în turnul tău de fildeș și să creezi sau să
    te gândești la idei poetice, artistice când ți se strâng facturile pe masă. Dar
    nu doar aspectul financiar a fost motivul. Mie mi-a plăcut tot timpul să învăț
    lucruri noi. Iar presa culturală m-a ajutat foarte mult să descopăr diferite
    domenii, să cunosc foarte mulți oameni.



    Cu unii din ei Silvia s-a împrietenit și,
    pentru că au programe de lucru similare, pot petrece timpul liber împreună. De
    altfel, având un program de lucru flexibil la revistă, a putut jongla între
    cele două slujbe fără prea multe dificultăți până de curând. De ce? Ne explică
    Silvia. La început era mult mai interesant și mult
    mai frumos și mi s-a părut că gestionez mai bine viața. În prezent pot spune că
    este destul de greu. Există foarte puțin timp pentru viața personală, tocmai
    pentru că această activitate teatrală se concentrează pe partea a doua a zilei,
    chiar seara. Când ajungi acasă, nu mai rămâne mult timp pentru tine, vezi un
    film, te culci și a doua zi o iei de la capăt. Singura parte bună, care cumva
    echilibrează această discrepanță, este că, vrând-nevrând, prietenii tăi sunt
    tot din același domeniu și atunci, având același ritm de viață, același flux, poți
    să petreci un timp cu ei când termini treaba de la teatru, ieși undeva, bei
    ceva. Dacă prietenii mei ar lucra în alte domenii, practic aș avea o viață
    socială zero.



    Darcum
    stau lucrurile în prezent, în această perioadă marcată de o inflație galopantă ?
    Ne răspunde tot Silvia. Până anul trecut sau poate până în
    pandemie puteam să spun mult mai clar că aspectul financiar este evident
    îmbunătățit. Cred că lucrurile s-au deteriorat în ultimul an, odată cu
    creșterea prețurilor, în toate sferele vieții noastre. Salariile au rămas
    aceleași și practic, acum chiar simt că sunt la limită. Al treilea job nu mi-l
    mai permit. Și deja devine cumva frustrant când îți dai seama că practic faci
    tot ce ține de tine ca să îți asiguri o existență decent și tot la limită
    ajungi, din punct de vedere financiar. (…) Inițial mi-am dorit să am un al
    doilea job tocmai ca să nu mai trăiesc de la salariu la salariu. Adică, dacă se
    întâmplă o situație neprevăzută, să nu mă dereglez și să am un mic fond de
    economii. Dar, din ceea ce câștig în acest moment pot să trăiesc de la lună la
    lună în condițiile în care nu apare ceva neprevăzut.


    Potrivit platformei de recrutare
    eJobs, majoritatea participanților la sondajul despre cel de-al doilea job sunt
    angajați în sfera privată.


  • Arbeitsmarkt in der Pandemie: sichere Jobs, mehr Homeoffice und Flexibilität gesucht

    Arbeitsmarkt in der Pandemie: sichere Jobs, mehr Homeoffice und Flexibilität gesucht

    2020 liegt hinter uns — ein Jahr voller Überraschungen, geprägt von Veränderungen und gro‎ßen Problemen. Es gab Umwälzungen sowohl auf dem Arbeitsmarkt als auch in der Art und Weise, wie die Menschen ihren Job und ihre berufliche Entwicklung wahrnehmen. Doch nun stellt eine kürzlich durchgeführte Umfrage der Online-Rekrutierungs- und Bewerbungsplattform eJobs einen durchaus hohen Grad an Optimismus fest. So besteht Hoffnung, dass der Druck am Arbeitsplatz abnimmt, sagt der Direktor von eJobs, Bogdan Badea, der den Stress am Arbeitsplatz als Ergebnis einer Kombination von Faktoren sieht:



    Es ist ein Gemisch, dieser Stress aus der Gesundheitskrise: Arbeitgeber haben in einem schwierigen Jahr, das durch die Pandemie und Einschränkungen gekennzeichnet war, Leistungsdruck auf die Menschen ausgeübt. Und die Krise hat den Menschen Angst gemacht, ihren Arbeitsplatz zu verlieren. Wer einen stabilen Arbeitsplatz hatte, schaute sich nicht mehr andere Stellen an, um zu sehen, ob es etwas Besseres gibt, sondern hielt am aktuellen Arbeitsplatz fest. Aber aus Sicht der Gesamtanmeldungen auf der Plattform war das Jahr 2020 für uns ein absoluter Rekord. Fünf Monate des Jahres 2020 waren der beste Zeitraum in der 21-jährigen Geschichte der Plattform. Aber es ging vor allem um Menschen, die einen Job brauchten: Entweder hatten sie ihren bisherigen verloren, oder sie standen kurz davor, arbeitslos zu werden, weil es ihrem Unternehmen nicht gut ging. Deshalb ist die Zahl der Anmeldungen um eine Million pro Monat gestiegen, was weit über dem normalen Durchschnitt liegt, d.h. mehr als 40 % oder sogar 50 % mehr als 2019.“




    Diese Zahlen zeigen nicht nur, dass viele Menschen aufgrund der Gesundheitskrise ihren Job verloren haben, sondern auch, dass viele Menschen im Jahr 2021 einen sicheren Arbeitsplatz haben wollen, falls eine ähnliche Situation wieder eintritt, sagt Bogdan Badea. Ein Beweis dafür ist der Anstieg des Bedarfs an beruflicher Umschulung und der Rückgang der Nachfrage nach Jobs im Ausland, wo die Situation noch unsicher ist, meint der Personaler:



    Im Jahr 2020 ist die Nachfrage nach Umschulungen gestiegen. Zwischen 10 und 15 % der Teilnehmer an der Umfrage machten so etwas durch, und nach Abschluss der beruflichen Umschulungskurse war es für sie glücklicherweise viel einfacher, eine Arbeit zu finden. Auf der anderen Seite, was die Nachfrage nach Jobs im Ausland betrifft, sehen wir hier einen spektakulären Rückgang. Im Jahr 2019 zielten von den insgesamt 10 Millionen auf der Plattform registrierten Bewerbungen rund zwei Millionen auf Jobs im Ausland ab. Zu diesem Zeitpunkt war der Wunsch der Rumänen, im Ausland zu arbeiten, also gro‎ß. Aber im Jahr 2020 sank dieser Anteil von 20 % auf 2 %. Ein spektakulärer Rückgang, und im Jahr 2021, sogar im Januar, können wir sehen, dass dieser Prozentsatz ziemlich niedrig bleibt.“




    Arbeitgeber im Jahr 2021 sollten sich als Folge der Pandemie auf mehr Flexibilität der Arbeitszeiten einstellen, glaubt Bogdan Badea von eJobs:



    Flexible Arbeitszeiten sind ein Muss. Diese Flexibilität gab es schon vorher in vielen Unternehmen, vor allem in multinationalen Konzernen. Ich denke, so wie die Heimarbeit in der hybriden Variante ausgeweitet wird, im Wechsel mit der Arbeit im Büro, so wird auch die Flexibilität hinsichtlich des Beginns und des Endes der Arbeitszeit weitergehen, und beide Seiten sind dazu bereit. Sowohl Arbeitgeber als auch Arbeitnehmer wollen das, und die meisten Bewerber suchen nach Jobs, die eine flexible Arbeitszeitgestaltung haben und es ihnen erlauben, von zu Hause aus zu arbeiten.“




    Flexibilität geht Hand in Hand mit Berechenbarkeit nach einem extrem schwierigen Jahr wie 2020, glaubt auch Petru Păcuraru, Chef eines Personalunternehmens:



    Ich denke, das Wichtigste, wonach die Mitarbeiter in diesem Jahr gesucht haben, war Planungssicherheit. Obwohl es in vielerlei Hinsicht ein sehr schwieriges Jahr war, litten die Menschen besonders unter der Unsicherheit, was in naher Zukunft passieren würde: ob ein Impfstoff erscheint oder nicht, wie lange man von zu Hause aus arbeiten kann oder ob man sich isolieren muss. Andererseits hatten die Menschen das Bedürfnis nach Flexibilität. Da sie von zu Hause aus arbeiteten und ihre Kinder nicht zur Schule oder in den Kindergarten gehen konnten, mussten sie mit all diesen Faktoren jonglieren. Das kostet enorm viel an Energie und erfordert einen weniger starren Arbeitsplan, um irgendwann auch Zeit für das Privatleben einzuplanen.“




    Am Anfang mit viel Hoffnung und Enthusiasmus aufgenommen, zeigte das Arbeiten von zu Hause aus schnell seine Grenzen. Dennoch bleibt es eine praktikable Option sowohl für Arbeitnehmer als auch für Arbeitgeber, die wahrscheinlich ein hybrides System bevorzugen: eine Woche Fernarbeit und den Rest der Zeit im Büro, sagt Păcuraru:



    Ich denke, dass Telearbeit etwas ist, über das wir auch in 50 Jahren noch reden werden. Telearbeit bedeutet, dass ein Teil der Kosten, die mit dem Geld- und Zeitaufwand für die Fahrt ins Büro verbunden sind, umverteilt werden. Natürlich macht das eine Reihe von Fähigkeiten erforderlich, die die Menschen zunächst nicht haben. Ein Aspekt bezieht sich auf die Trennung von Berufs- und Privatleben im gleichen Raum des eigenen Zuhauses. Das ist die gro‎ße Lektion, die wir in Bezug auf die Fernarbeit lernen müssen. Und weil wir nicht wussten, wie man damit umgeht, haben wir die höchste Burnout-Rate zu verzeichnen, seit so etwas gemessen wird. Aber in Zukunft kann diese Fähigkeit auch dank Kursen zu diesem Thema entwickelt werden. Nach und nach werden die Menschen in diesem Sinne weiter diszipliniert werden, im Jahr 2021, das ein Hybrid-Jahr sein wird: Das hei‎ßt, viele Unternehmen werden sich dafür entscheiden, dass ihre Mitarbeiter zwei oder drei Tage pro Woche von zu Hause aus arbeiten.“

  • Românii şi munca în străinătate: Aproape două milioane de aplicări pentru joburile din afara ţării

    Românii şi munca în străinătate: Aproape două milioane de aplicări pentru joburile din afara ţării

    Românii vor să lucreze în străinătate, în condiţiile în care de la începutul anului şi până în prezent s-au înregistrat aproape două milioane de aplicări pentru joburile din afara ţării, iar Germania, Marea Britanie şi Olanda sunt ţările care au atras cei mai mulţi candidaţi, arată datele publicate, luni, de către o platformă de recrutare online, relatează AGERPRES.

    Joburile în străinătate existente pe platforma de recrutare online eJobs.ro au adunat, de la începutul anului şi până acum, aproape două milioane de aplicări, cele mai multe aparţinând candidaţilor din categoria de vârstă 25-35 de ani (aproximativ 855.000 de aplicări). Următorii cei mai interesaţi de perspectiva de a lucra în afara ţării sunt candidaţii foarte tineri, aflaţi la începutul vieţii profesionale, fără experienţă sau cu experienţă minimă pe piaţa muncii. Este vorba despre cei care au între 18 şi 24 de ani şi care au avut, în perioada ianuarie-octombrie 2019, aproape 450.000 de aplicări, conform analizei realizate de eJobs.

    De la începutul anului, circa 385.000 de aplicări pentru locurile de muncă din străinătate au fost înregistrate de candidaţii cu vârste cuprinse între 36 şi 45 de ani. Pe de altă parte, cei mai stabili candidaţi de pe piaţa muncii, respectiv cei care au depăşit vârsta de 45 de ani, sunt şi cei care iau ceva mai greu decizia de a pleca din ţară – doar 227.000 de aplicări au avut anul acesta.

    Printre ţările preferate de românii care vor să muncească în străinătate este Germania care atrage cel mai mult candidaţii, joburile disponibile pentru această ţară înregistrând puţin peste 100.000 de aplicări, urmată de Marea Britanie şi de Olanda. Franţa, Polonia, Belgia şi Spania sunt următoarele cele mai căutate destinaţii pentru relocare în afara ţării.

    Italia iese din top 10, ceea ce reprezintă o schimbare majoră faţă de acum 10 ani şi chiar mai puţin de atât, când era în topul preferinţelor candidaţilor, arată analiza platformei de recrutare. Arabia Saudită, Canada, Qatar, Cipru, Cehia şi Statele Unite ale Americii sunt ţările care se află în coada clasamentului.

    Bogdan Badea, CEO eJobs România: Ce ne spune acest top, nu doar dacă luăm în calcul ţările în care aplică, ci şi categoriile de vârstă cele mai interesate de emigrare, este că încep să-şi dorească să plece din ţară din ce mai mulţi specialişti sau corporatişti. Din păcate, planurile lor nu sunt doar temporare, ci majoritatea îşi doresc o schimbare completă de viaţă şi de carieră şi pleacă în perspectiva unei emigrări definitive.

    Domeniile preferate ale românilor care vor sa muncească în afara ţării, conform profilului candidatului, sunt vânzările, băncile, financiar-contabilitate, alimentaţie/HoReCa şi management. Din top 10 ies domenii precum transport, turism/hotel staff, au pai/babysitter/curăţenie sau construcţii/instalaţii.

    În primele 9 luni ale anului peste 6,5 milioane de aplicări s-au înregistrat pe platforma de recrutare online eJobs.ro, cele mai multe au fost din cateroria de vârstă 25-35 de ani.

    eJobs este prima platformă de recrutare lansată în România acum 20 de ani. Ea aparţine companiei Ringier Romania, parte din Ringier AG, compania internaţională de media localizată în Zurich, Elveţia. eJobs.ro are un număr de peste 4 milioane de CV-uri, mai mult de 2 milioane de utilizatori unici lunari, 7.000 de CV-uri actualizate zilnic şi o bază de fani de 290.000 pe Facebook.

    Sursa AGERPRES

  • Jurnal românesc – 30.01.2019

    Jurnal românesc – 30.01.2019

    Ambasadorul României
    în Marea Britanie, Dan Mihalache, a participat la o întâlnire organizată, la
    Londra, de Russell Group Association, un consorţiu care include reprezentanţi
    din conducerile a 24 de universităţi britanice cu rol şi influenţă
    semnificative în mediul academic din Regatul Unit. La eveniment au participat
    rectori şi pro-rectori ai unor universităţi româneşti şi britanice, iar tema a
    vizat cooperarea în cadrul unor proiecte care ar putea contribui la
    consolidarea dialogului bilateral în domeniul academic, al cercetării şi
    inovării.

    Ambasadorul Dan Mihalache a menţionat importanţa cooperării
    bilaterale în domeniul educaţiei şi al cercetării şi a afirmat că
    universităţile britanice şi cele româneşti au un dialog constant în special în
    cadrul unor proiecte de cercetare sau programe de mobilităţi. Diplomatul român
    şi-a exprimat încrederea că evoluţiile post-Brexit nu vor afecta acest dialog
    iar colaborarea româno-britanică în domeniul proiectelor educaţionale va
    continua să aducă beneficii pentru instituţiile de învăţământ superior
    implicate. 305 profesori români lucrează cu un contract permanent în cadrul
    unor universităţi membre ale Russell Group, iar din cei 8.110 studenţi români
    care învaţă în Marea Britanie, 2.780 sunt înscrişi la aceste universităţi.

    Guvernul de la
    Chişinău a aprobat Acordul privind cooperarea în domeniul turismului între
    Republica Moldova și România, semnat în 22 noiembrie 2018 la Bucureşti, cu
    ocazia şedinţei comune a celor două executive, transmite Radio Chişinău.
    Documentul prevede acordarea de ajutor reciproc în deschiderea birourilor de
    informare turistică, înfiinţarea de întreprinderi mixte în domeniul turismului
    şi schimburi de specialişti în domeniu.

    Totodată, este menţionată deschiderea
    unui traseu turistic pe ruta Voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt, acțiune ce
    va integra Republica Moldova în circuitul turistic european. În acest sens, un
    grup de experți din România se va deplasa în Republica Moldova, în februarie,
    pentru a începe elaborarea acestei rute care, potrivit ministrului moldovean al
    Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, ar urma să fie lansată în toamna
    acestui an. Proiectul mai prevede și constituirea unei comisii mixte care se va
    întruni cel puțin o dată pe an pentru a conveni măsurile menite să stimuleze
    cooperarea turistică. Guvernele României și Republicii Moldova au mai semnat un
    Acord în domeniul turismului în 2005, dar prevederile acestuia nu au intrat
    niciodată în vigoare, precizează Radio Chişinău.





    Românii au depus 333.000 de candidaturi pentru locuri de muncă în străinătate
    în 2018, primul trimestru al anului trecut fiind cel mai activ din acest punct
    de vedere, cu peste 30.000 de depuneri de candidaturi pe lună, scrie
    cronicaromână.net care citează platforma de recrutare eJobs. Românilor le-au
    fost puse la dispoziţie aproape 6.000 de job-uri peste hotare, cele mai multe
    în statele europene.

    Potrivit eJobs.ro, în 2018, au fost depuse, în medie, 63
    de cereri de angajare pentru fiecare job din afara României. Domeniile cu cele
    mai multe opțiuni pentru candidați au fost turismul și HoReCa, industria
    alimentară, sectorul medical și serviciile. Aproximativ jumătate din locurile
    de muncă scoase la concurs s-au adresat specialiștilor cu nivel mediu de
    experiență și celor aflați în poziții de management. Topul statelor care au oferit,
    anul trecut, cele mai multe locuri de muncă pentru români este condus de
    Germania, urmată de Marea Britanie, Olanda și Franța. CEO-ul eJobs România,
    Bogdan Badea, a explicat că preferinţele românilor s-au schimbat în ultimii doi
    ani şi că aceştia nu mai sunt atât de interesaţi de pieţele muncii din Italia
    și Spania, ci aleg acum Vestul Europei, atraşi de calitatea vieții și de
    pachetele salariale foarte competitive. Conform platformei de recrutare,
    angajatorii au postat peste 130.000 de anunțuri de angajare în 2018, iar
    numărul total de candidaturi depuse atât pentru joburile din România, cât și
    pentru cele din străinătate a fost de peste 9 milioane.