Tag: Ekaterina Zaharieva

  • Nachrichten 22.05.2020

    Nachrichten 22.05.2020

    Der Präsident Rumäniens Klaus Iohannis beteiligt sich am Freitag an einem Treffen zur Bewertung der wirtschaftlichen Lage im Zusammenhang mit der durch die COVID-19-Epidemie ausgelösten Krise, informiert die Präsidialverwaltung. An dem Treffen nehmen der Premierminister Ludovic Orban, der Chef der Rumänischen Nationalbank Mugur Isărescu,und der Finanzminister Florin Cîțu teil. Am Donnerstag billigte die Regierung eine Reihe von Unterstützungsmaßnahmen, und zwar für rumänische Unternehmer mit mehr als 100.000 Beschäftigten, durch ein Beihilfeprogramm, sowie für Landwirte, durch die Verlängerung der Frist für die Einreichung des Antrags auf finanzielle Unterstützung bis zum 15. Juni. Ferner beschloss die Exekutive, dass über zwei Millionen Menschen vom Staat kostenlos Schutzmasken erhalten. Dazu gehören Rentner und Menschen mit Behinderungen. Nach der Einfühurung des Warnzustands ist das Tragen einer Schutzmaske in geschlossenen Räumen, in öffentlichen Verkehrsmitteln und am Arbeitsplatz obligatorisch.



    Am Freitag gab es wieder große Menschenmengen und Gedränge am Grenzübergang Nădlac (an der Westgrenze zwischen Rumänien und Ungarn) auch wenn die Behörden alle Grenzübergänge zu Ungarn dauerhaft geöffnet hatten. Sowohl für die Einreise als auch für die Ausreise mußte man am Freitag etwa 90 Minuten warten. An den Grenzübergängen werden gründliche Kontrollen durchgeführt, um die Ausbreitung des neuen Coronavirus zu verhindern. Die ungarischen Behörden gestatten den aus dem Westen zurückkehrenden Rumänen jedoch nicht mehr den Zugang über zwei Grenzübergängen iim Landkreis Satu Mare (Nordwestrumänien). Die Entscheidung erfolgte, nachdem die rumänische Grenzpolizei am Donnerstag bekannt gegeben hatte, dass alle rumänischen Bürger über mehrere Grenzpunkten passieren können, darunter auch die erwähnten Grenzpunkten im Kreis Satu Mare. Nach Angaben der Grenzpolizei von Satu Mare dürfen nur Frachtführer, Pendler, Schüler, Studenten und dringende medizinische Fälle durch die beiden Grenzpunkte passieren.



    Das Transitverfahren für rumänische Staatsbürger durch Bulgarien wurde nach einem Telefongespräch, das der rumänische Außenminister Bogdan Aurescu mit seiner Amtskollegin in Sofia Ekaterina Zaharieva geführt hat, vereinfacht. Laut einem Kommuniqué des Außenministeriums in Bukarest richtete sich der rumänische Chefdiplomat an die bulgarischen Behörden mit der Bitte an, die Wartezeit an den Grenzübergängen zu verkürzen, um den Verkehr zu erleichtern. Am Donnerstagabend haben die bulgarischen Behörden die Maßnahme gestrichen, wodurch die Personen, die das Land transitieren wollten, dies nur nach vorheriger Benachrichtigung der lokalen Behörden tun konnten Eine neue Verordnung sieht vor, dass Personen im Transit eine Erklärung auf eigener Verantwortung abgeben müssen. Die neue Verordnung ist ab Freitag in Kraft.



    Das Außenministerium in Bukarest hat bekanntgegeben, dass zwischen dem 21. und 24. Mai sieben Flüge aus europäischen Ländern organisiert werden, um rumänische Staatsbürger, die sich zeitweilig im Ausland aufhielten und von den Maßnahmen zur Einschränkung des Luftverkehrs, im Rahmen der Covid-19-Pandemie betroffen waren, nach Rumänien zurückzufliegen. Es geht dabei um 5 Flüge aus Spanien, einen aus Frankreich und einen aus Großbritannien. Am Donnerstag waren 306 rumänische Staatsbürger und sechs ausländische Staatsbürger (ihre Familienmitglieder), die als Navigationspersonal auf mehreren Kreuzfahrtschiffen im nordamerikanischen Raum und in der Karibik arbeiteten, nach Rumänien zurückgekehrt, meldete noch das Bukarester Außenministerium.



    Rumänien hatte am Freitag etwas mehr als 17.700 Fälle von
    Infektionen mit dem neuen Coronavirus bestätigt. Es sind 200 Patienten auf der
    Intensivstation und 1.159 Menschen sind seit Beginn der Epidemie gestorben. Die
    Zahl der Todesopfer durch das neue Coronavirus ist diese Woche stetig gesunken,
    von fast 200 täglich auf acht am Freitag. Die Zahl der unter Quarantäne
    gestellten Personen ist ebenfalls allmählich um fast ein Drittel gegenüber
    Montag unter 9.000 gesunken. Das Testtempo wurde bei etwa 10.000 Tests pro Tag
    gehalten, und die Heilungen waren zahlreicher als die bestätigten neuen Fälle.
    In den mehr als 17.700 bestätigten Fällen wurden bisher fast 10.800 Menschen
    geheilt, was 61% entspricht. Die Entwicklung der COVID-19-Epidemie ist
    rückläufig, aber die Auswirkungen der Lockerung der Beschränkungen Ende letzter
    Woche sind noch unbekannt – sagte der Gesundheitsminister Nelu Tataru. Er
    erklärte, dass die Symptome einer Coronavirus-Infektion vom zweiten bis zum
    zehnten Tag auftreten können. Erst nach Ablauf der 10 Tage kann festgestellt
    werden, ob das Coronavirus in der Gemeinschaft übertragen oder ob die Situation
    gut gemeistert wurde und wir zu einer anderen Phase der Lockerung übergehen
    können – so der Minister.


    Bis Freitag sind weltweit etwa 5,2 Millionen Menschen mit dem neuen Coronavirus infiziert worden und mehr als 334.000 sind an COVID-19 gestorben. Gleichzeitig wurden mehr als zwei Millionen Menschen geheilt. Die Vereinigten Staaten sind mit fast 1,6 Millionen Infektionen und fast 95.000 Todesfällen am stärksten von der Pandemie betroffen. Präsident Donald Trump hat die Entscheidung bekannt gegeben, die US-Flagge von Freitag bis Sonntag von allen Bundesgebäuden auf Halbmast zu senken, um den Opfern der neuen Coronavirus-Epidemie zu gedenken. Die Russische Föderation hat bisher mit 317.000 Fällen die zweithöchste Zahl von Infektionen weltweit zu verzeichnen, gefolgt von Brasilien mit über 310.000 Fällen. Europa ist jedoch nach wie vor die Region mit den meisten Todesfällen, über 170.000, und die Zahl könnte noch steigen. In Italien, das laut offiziellen Statistiken nach dem Vereinigten Königreich das am zweitstärksten betroffene europäische Land ist, könnte die Zahl der durch COVID-19 verstorbenen Menschen höher sein als bisher angenommen. Italiens nationales Institut für soziale Sicherheit gab am Donnerstag abend bekannt, dass insgesamt etwa 19.000 Menschen, einschließlich derer, die zu Hause gestorben sind, und derer, die nicht getestet wurden, zu der Gesamtzahl der Todesopfer hinzugezählt werden sollten – mehr als 32.000, so der Katastrophenschutz.

  • MAE: Simplificarea procedurii de tranzit a cetățenilor români prin  Bulgaria

    MAE: Simplificarea procedurii de tranzit a cetățenilor români prin Bulgaria

    Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a abordat joi, în cadrul unei convorbiri elefonice cu Ekaterina Zaharieva, viceprim-ministru și ministru al afacerilor externe al Republicii Bulgaria, tema procedurii aplicate pentru tranzitarea teritoriului bulgar de către cetățenii români. Aurescu a adresat rugămintea ca autoritățile bulgare să asigure fluidizarea traficului, prin reducerea timpului de așteptare în punctele de control pentru trecerea frontierei.

    În seara zilei de 21 mai 2020, autoritățile din Bulgaria au adoptat o nouă reglementare, printr-un Ordin al Ministrului Sănătății al Republicii Bulgaria, prin care este eliminată cerința aplicabilă anterior, prin care persoanele care doreau să tranziteze Bulgaria puteau să o facă doar în urma transmiterii de către misiunile diplomatice sau consulare ale statului de cetățenie a unei notificări către Ministerul bulgar al Afacerilor Externe care să se ateste scopul exclusiv de tranzitare.

    Procedura aplicată până acum provoca uneori întârzieri mari în tranzitarea Republicii Bulgaria de către cetățenii români. Noul Ordin prevede că persoanele aflate în tranzit urmează a-și asuma, printr-o declarație pe proprie răspundere, că tranzitul are ca scop exclusiv tranzitarea teritoriului bulgar și că se garantează părăsirea neîntârziată a teritoriului Republicii Bulgaria. Noua reglementare va fi aplicabilă din data de 22 mai 2020.

    Ministrul Bogdan Aurescu transmite mulțumiri deosebite omologului său bulgar pentru promptitudinea și disponibilitatea manifestate față de solicitarea părții române.

  • Retrospectiva săptămânii 11.03 – 17.03.2018

    Retrospectiva săptămânii 11.03 – 17.03.2018

    Sfaturi
    de la FMI


    Fondul Monetar Internaţional recomandă pentru economia României un
    amestec echilibrat de politici monetare şi fiscale şi susţinerea investiţiilor,
    pentru ca ritmul de creştere înregistrat anul trecut să fie menţinut. Aflaţi la
    Bucureşti, reprezentanţii Fondului au subliniat, la întrevederea cu premierul social-democrat
    Viorica Dăncilă, importanţa
    îmbunătăţirii colectării bugetare şi a menţinerii cheltuielilor publice în
    limite sustenabile. Şefa Guvernului a afirmat că măsurile economice şi fiscale
    adoptate de Executiv sunt viabile şi că anul acesta estimează o creştere
    economică de 6,1%, bazată pe investiţii, în special din fonduri europene. Timp
    de aproape două săptămâni, misiunea FMI a făcut o analiză a economiei
    romaneşti, o procedură anuală realizată pentru statele membre care nu au un
    acord în derulare cu această instituţie. Ei au avut întâlniri atât cu
    autorităţile, cât şi cu reprezentanţi ai partidelor politice, sindicatelor,
    asociaţiilor de afaceri, mediului academic şi băncilor.



    Primăvară capricioasă


    Precipitaţiile abundente şi topirea rapidă a zăpezii, provocată de
    încălzirea bruscă a vremii, au umflat debitul multor cursuri de apă din
    România. Potrivit Ministerului de Interne, au fost afectate de inundaţii zeci
    de localităţi din numeroase zone, cele mai grave situaţii fiind semnalate în
    centrul ţării. Ministrul de resort, Carmen Dan, a mers personal în localităţile
    afectate, unde a încercat să-i convingă pe localnicii aflaţi în calea viiturilor
    să-şi părăsească gospodăriile până când trece pericolul.



    Reuniuni
    regionale la Bucureşti


    Şeful
    diplomaţiei române, Teodor Meleşcanu, a fost amfitrionul omologilor săi bulgar,
    Ekaterina Zaharieva, şi grec, Nikos Kotzias, cu care, în cadrul de acum
    consacratei trilaterale Bucureşti-Sofia-Atena, a analizat dosare cu relevanţă
    strategică în plan regional. Au figurat pe agendă Balcanii de Vest, Vecinătatea
    Estică, regiunea Mării Negre, Strategia Dunării şi perspectivele procesului de
    pace din Orientul Mijlociu. Cei trei miniştri au apreciat că fondurile comunitare
    au la bază principiul solidarităţii europene şi că viitorul buget al Uniunii
    trebuie să fie echilibrat şi să nu sacrifice subvenţiile pentru agricultură sau
    pentru coeziune. Tot la
    Bucureşti, miniştrii Apărării din nouă state ex-comuniste, oficialităţi ale
    NATO şi reprezentanţi ai Statelor Unite au reafirmat că flancul răsăritean al
    Alianţei Nord-Atlantice trebuie consolidat. Prezenţa
    aliată avansată este materializată pe întreg flancul estic al Alianţei, atât în
    nord-est, în arealul baltic, cât şi în sud-est, pe teritoriul românesc şi la
    Marea Neagră – s-a felicitat gazda reuniunii, ministrul român de resort, Mihai
    Fifor. Bucureştiul, în parteneriat cu Varşovia, reprezintă
    motorul aşa-numitei Iniţiative B9, din care mai fac parte Bulgaria,
    Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Ungaria. Reprezentanţii
    lor şi-au au dorit să-şi
    armonizeze poziţiile înaintea summitului aliat de la Bruxelles, din iulie.



    Solidaritate cu Marea Britanie


    Ministerul de Externe de la Bucureşti a transmis, într-un mesaj difuzat
    miercuri, că România este solidară cu Marea Britanie şi condamnă ferm
    utilizarea unui agent neurotoxic de tip militar pe teritoriul unui stat aliat. Reacţia
    survine după ce premierul Theresa May a
    apreciat că Moscova este vinovată de otrăvirea, în sud-vestul Angliei, a
    fostului agent dublu rus Serghei Skripal, a fiicei acesteia şi a unui poliţist
    britanic. Numeroase voci ale comunităţii internaţionale au calificat, de
    altfel, otrăvirea lui Skripal drept o încălcare gravă a normelor şi a
    acordurilor internaţionale privind armele chimice.



    Val unionist în Republica Moldova


    A ajuns la circa 120 numărul comunelor şi oraşelor din Republica
    Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă) unde primarii şi consiliile locale
    au adoptat declaraţii simbolice de reunire cu România. Aceşti edili locali,
    precum şi toţi adepţii reunificării sunt aşteptaţi, luna acesta, la Chişinău,
    la marea adunare populară ce va marca împlinirea a 100 de ani de la Unirea
    Basarabiei cu România. Iniţiat de Alianţa pentru Centenar, formată din
    organizaţii civice din Republica Moldova, România şi diaspora, mitingul e menit
    să reafirme convingerea acestora că Unirea este unica soluţie de restabilire a
    adevărului istoric, de aderare la UE şi de integrare în NATO, de asigurare a
    bunăstării si libertăţii. Provincie cu populaţie majoritar româneasca în
    componenţa imperiului ţarist, Basarabia s-a unit cu România la sfârşitul
    primului război mondial, pe 27 martie 1918. Uniunea Sovietică a reanexat-o, în
    urma unui ultimatum, în 1940, iar pe o parte a teritoriului acesteia a fost
    creata actuala Republică Moldova.





    Carte românească în Germania


    La două decenii după ce i-a mai fost acordat acest statut, România
    a fost, săptămâna aceasta, din nou, invitata de onoare a Târgului Internaţional
    de Carte de la Leipzig, din estul Germaniei, care a adunat peste 2.500 de
    expozanţi din 48 de ţări. La importantul eveniment, dedicat promovării lecturii
    şi unul dintre cele mai vechi de acest gen din lume, s-au întânit cu publicul
    scriitori români deja consacraţi în spaţiul germanofon, ca Nora Iuga, Mircea
    Cărtărescu, Norman Manea sau Filip Florian, precum şi autori tineri, ca Lavinia
    Branişte ori Bogdan-Alexandru Stănescu. Au fost promovate peste 40 de traduceri din literatura română,
    majoritatea sprijinite de Centrul Naţional al Cărţii din cadrul Institutului
    Cultural Român.

  • Trilaterala România – Bulgaria – Grecia

    Trilaterala România – Bulgaria – Grecia

    Şeful diplomaţiei române, Teodor Meleşcanu, a discutat, la
    Bucureşti, în cadrul trilateralei România – Bulgaria – Grecia, cu omologii săi
    bulgar, Ekaterina Zaharieva, şi grec, Nikos Kotzias, despre teme de actualitate
    cu relevanţă strategică în plan regional: Balcanii de Vest, Vecinătatea Estică,
    regiunea Mării Negre, Strategia Dunării şi perspectivele procesului de pace din
    Orientul Mijlociu. Potrivit unui comunicat al MAE, dialogul între cei trei
    miniştri a reprezentat o oportunitate pentru reafirmarea obiectivelor şi a
    intereselor convergente, precum şi un prilej pentru identificarea şi
    implementarea coordonată a unor acţiuni în plan regional şi european.

    Totodată,
    întrunirea a prilejuit reconfirmarea voinţei comune privind dinamizarea
    dialogului politic în acest format, precum şi asumarea angajamentului faţă de
    consolidarea proiectului european. Oficialii au apreciat că fondurile de
    coeziune au la bază principiul solidarităţii europene. Nu există nicio legătură
    juridică între accesul la fonduri europene şi statul de drept, iar dacă se pun anumite
    condiţii, acestea trebuie să fie imparţiale şi aplicabile tuturor statelor UE.
    Este punctul de vedere comun, exprimat de miniştrii de externe la Bucureşti, la
    a zecea întâlnire în acest format trilateral.

    Teodor Meleşcanu: Trebuie să fie criterii obiective, care să fie aplicabile tuturor
    statelor – este prima observaţie pe care o fac. Şi o a doua este că, dacă se
    ajunge la asemenea criterii, ele trebuie să fie folosite pentru a se acorda
    unor state subvenţii mai mari şi nu a se tăia nimănui din subvenţiile
    respective. Deci, ideea este să îi premiezi pe premianţi.
    România,
    Bulgaria şi Grecia au mai atras atenţia că viitorul buget al UE trebuie să fie
    echilibrat şi că subvenţiile pentru agricultură sau pentru coeziune nu trebuie
    sacrificate. Comisia Europeană ar urma să prezinte, la începutul lunii mai,
    schiţa de buget.


    Se anunţă negocieri anevoioase, pentru că, din cauza
    Brexit-ului, vor fi bani mai puţini şi, cel mai probabil, spun analiştii, vor
    fi reduse fondurile destinate ţărilor mai sărace. Miniştrii au susţinut, în
    cadrul întâlnirii de la Bucureşti, construirea unui nod pentru conectarea
    reţelelor de gaze din Balcani, care ar trebui să îmbunătăţească securitatea
    rutelor de aprovizionare şi diversificare cu gaze, precum şi procesul de
    integrare europeană a statelor din Balcanii de Vest: Serbia, Muntenegru,
    Albania, Bosnia-Herţegovina, Republica Macedonia şi Kosovo. Acesta din urmă nu
    este, însă, recunoscut de cinci dintre ţările membre ale Uniunii, între care
    România şi Grecia. Aderarea ţărilor din Balcanii de Vest la UE – prognozată
    după 2025 – depinde doar de eforturile lor pentru a îndeplini criteriile, au
    susţinut, în repetate rânduri, autorităţile de la Bruxelles.

  • Bulgaria preia preşedinţia Consiliului UE

    Bulgaria preia preşedinţia Consiliului UE

    Desemnată, în toate clasamentele de specialitate,
    drept membrul cel mai sărac al Uniunii, criticată de partenerii occidentali,
    dar şi de propriii săi cetăţeni, pentru lipsa de eficienţă în combaterea
    corupţiei endemice, Sofia speră, notează analiştii, ca primul său mandat la
    cârma Uniunii Europene să-i amelioreze simţitor imaginea. Sub sloganul Unirea
    face puterea, preşedinţia bulgară a anunţat drept cuvinte de ordine în
    acest semestru consensul, competitivitatea şi coeziunea. Prioritatea sa numărul
    unu, afirmă guvernul de de la Sofia, sunt tinerii şi viitorul Europei.
    Coordonarea negocierilor cu Londra pentru Brexit, perspectiva europeană a
    ţărilor, vecine Bulgariei, din Balcanii de Vest, securitatea şi stabilitatea
    unei Europe puternice şi unite, combaterea migraţiei ilegale sunt alte dosare
    prioritare ale preşedinţiei bulgare a Uniunii.

    În context, şefa diplomaţiei de
    la Sofia, Ekaterina Zaharieva, şi-a exprimat speranţa ca până la sfârşitul
    anului în curs Bulgaria să devină membră a spaţiului Schengen. Ea recunoaşte că
    mai sunt ţări în Uniunea Europeană care consideră că, din cauza corupţiei,
    Bulgaria şi România vecină nu-şi au locul în spaţiul de liberă circulaţie. Cel
    mai recent vot din Parlamentul European a arătat că aceşti sceptici devin tot
    mai puţini, dar nu putem fi absolut siguri că-şi vor schimba părerea în
    următoarele şase luni
    – a declarat d-na Zaharieva presei de acasă.

    Şeful ei
    din Guvern, Boiko Borisov, speră, la rândul său, că Bruxellesul va renunţa la
    mecanismul de verificare şi control (MCV) în domeniul justiţiei, la care sunt
    supuse, încă de la admitere, Bulgaria şi România.

    Admisă în Uniune în 2007,
    odată cu Bulgaria, România va prelua la rândul său, în premieră, peste exact un
    an, pe 1 ianuarie 2019, şefia Consiliului. Ministrul delegat pentru Afaceri Europene,
    Victor Negrescu, a prezentat, marţi, la Bruxelles, responsabililor comunitari,
    stadiul pregătirilor pe care le face Bucureştiul în perspectiva preşedinţiei comunitare.
    Potrivit unui comunicat remis presei, a fost, deja, schiţată, agenda de acţiuni
    care vor fi organizate, în toată ţara, pe durata celor şase luni şi a avansat consultarea
    internă privind identificarea tematicilor de interes ale mandatului, la nivelul
    ministerelor şi instituţiilor publice. Pe agenda discuţiilor lui Negrescu la
    Bruxelles au figurat şi modalităţile de coordonare în vederea elaborării
    programului operaţional al trio-ului de preşedinţii care, pe lângă România, va
    mai include Finlanda şi Croaţia. Bucureştiul îşi propune să fie un mediator
    imparţial în exercitarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, urmărind
    avansarea agendei europene prin acomodarea poziţiilor unui număr cât mai mare
    de state membre – a conchis ministrul delegat.