Tag: electorala

  • Paisprezece pentru România

    Votul tău dă formă României”! Astfel se intitulează campania de informare lansată de Autoritatea Electorală Permanentă cvasi-simultan cu debutul, joi, la miezul nopţii, a campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale de luna viitoare. Unde, cum şi când votează cele peste 18 milioane de români cu drept de vot ? Clipuri video şi spoturi audio, inclusiv despre importanţa votului, vor avea menirea să sensibilizeze o populaţie a cărei apatie politică se manifestă, pe an ce trece, printr-o prezenţă tot mai scăzută la urne.



    Scandalurile politice pe bandă rulantă sau cazurile tot mai numeroase de oameni politici corupţi pe care justiţia îi ia, parcă mai des ca niciodată, la bani mărunţi au contribuit la starea de indiferenţă a unui electorat care, potrivit sondajelor, crede, în majoritate, că, oricine s-ar afla în fruntea ei, ţara nu s-ar îndrepta într-o direcţie bună.



    Prin vot, românii trebuie să demonstreze că le pasă de viitorul ţării şi al comunităţii în care trăiesc — spune, însă, Autoritatea Electorală Centrală. Or, campania electorală care a debutat pe 3 octombrie este menită ca, până pe 1 noiembrie, să deschidă apetitul electoratului român pentru vot prin afişe, pliante, mitinguri, adunări, marşuri, spoturi, dezbateri şi confruntări electorale la radio şi la televizor …



    În primul tur, din 2 noiembrie, 14 sunt candidaţii care îşi vor disputa întâietatea pentru fotoliul pe care îl ocupă de zece ani actualul preşedinte de centru-dreapta Traian Băsescu. Cele mai mari şanse de a se califica în turul doi, din 16 noiembrie, le au actualul premier social-democrat Victor Ponta şi etnicul german Klaus Iohannis, reprezentant al Alianţei Creştin-Liberale, de opoziţie.



    Victor Ponta doreşte, între altele, schimbarea profilului şefului statului de la un generator de crize, la un adevărat reprezentant al intereselor publice, care înlesneşte dialogul între diversele categorii sociale şi puteri ale statului.



    Rivalul de dreapta Klaus Iohannis promite, şi el, o altfel de politică, cu mai puţin spectacol, mai puţină gălăgie, mai multe soluţii pentru oameni şi pentru România.



    În premieră anul acesta, printre cei 14 candidaţi figurează şi două femei — Elena Udrea, din partea Partidului pro-prezidenţial Mişcarea Populară, şi, ca independent, Monica Macovei, fost ministru al Justiţiei, actual europarlamentar.



    Tot pentru prima oară, la cea mai înaltă funcţie din stat aspiră, ca independent, şi un ex-director al unui serviciu de informaţii : Teodor Meleşcanu, recent demisionar din fruntea Informaţiilor Externe. În speranţa că vor conştientiza importanţa demersului lor de a se prezenta la urne, românii sunt aşteptaţi să vină masiv la vot în cele 18.550 de secţii de votare din ţară şi 294 din străinătate. Vor fi tipărite aproape 21 de milioane de buletine de vot şi vor fi realizate peste 94 de mii de ştampile cu menţiunea Votat, pe care să le aplice în dreptul candidatului care, în această campanie electorală, va reuşi să le inspire cea mai mare încredere.

  • Începe campania pentru europarlamentare

    Începe campania pentru europarlamentare

    În România, în block start-urile campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare, programate pe 25 mai, sunt aliniaţi candidaţii propuşi de 15 alianţe şi coaliţii şi opt independenţi.



    Vineri, 25 aprilie, se va da, oficial, startul campaniei pentru alegeri, unele care, susţin analiştii politici, nu vor fi cu adevarat un punct de atracţie pentru electorat. De altfel, aşa s-a întâmplat şi la precedentul euroscrutin, în 2009.



    Principalele partide parlamentare, ce, în genere, au acelaşi capital electoral dezvăluit la legislativele naţionale din 2012, îşi vor lua partea leului. Astfel, principala forţă politică din ţară, triada PSD-UNPR-PC, cu PSD în capul mesei, este privită ca marea favorită. La un ecart considerat liniştitor pentru alianţă, urmează PNL şi PDL, ce-şi fac veacul în băncile Opoziţiei. Trioul fruntaş este urmat de UDMR şi PP-DD, care, relevă sondajele, vor lupta cu şanse reale. Pentru intrarea în noul Parlament European, concurează, fără a face doar act de prezenţă, şi pro-prezidenţialele Forţa Civică şi Mişcarea Populară.



    Observatorii consideră că, pe fondul luptei politice acerbe, sunt şanse mari ca această campanie pentru europarlamentare să se desfăşoare dincolo de graniţele unei retorici decente. Este de aşteptat, deci, ca temele de actualitate cu tentă europeană – situaţia economică din spaţiul comunitar, actualul exerciţiu bugetar al UE, lupta împotriva şomajului, amplificarea retoricii populist-naţionaliste sau xenofobe – să nu ocupe locul binemeritat în discursul candidaţilor, care s-ar putea lăsa duşi, cum se întâmplă de obicei, de valul atacurilor directe.



    Pe de altă parte, euroscrutinul face parte din pregătirea partidelor autohone pentru adevarata miză electorală a anului — alegerile prezidenţiale, programate în noiembrie. De aceea, susţin analiştii, alegerile europarlamentare ar putea coincide cu debutul tatonărilor, al negocierilor între partide, în perspectiva prezidenţialelor.



    Dincolo de miza internă, rezultatele obţinute de partidele româneşti contează şi în desenarea raportului de forţe între marile familii ideologice de pe continent în viitorul Legislativ European. Astfel, alianţa PSD-PC-UNPR concurează sub steagul socialiştilor europeni, PDL si UDMR sub cel al Partidului Popular European (PPE), iar PNL sub cel al alianţei liberalilor şi democraţilor — ALDE.