Radio România Internațional

Tag: electorat

Jurnal românesc – 02.03.2021

Numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la data de 28 februarie a fost de 18.930.421, cu 8.009 mai mic decât la 31 ianuarie, transmite Autoritatea Electorală Permanentă. Din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, 18.185.857 aveau domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 744.564, în străinătate. Aceştia din urmă sunt şi posesori de paşaport electronic. Cei mai mulţi cetăţeni români cu drept de vot din afara graniţelor ţării, înscrişi în Registrul Electoral, se află în Republica Moldova – 234.566, în Germania – 105.482, Italia – 68.244, Statele Unite ale Americii – 60.909, Spania – 45.344, Canada – 44.099, Israel – 40.766 şi Ungaria – 27.110. Potrivit estimărilor Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, înainte de începutul pandemiei de COVID-19, în diaspora trăiau peste 5,6 milioane de români.

Fostul secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor Adrian Dupu a fost numit de prim-ministrul Florin Cîţu la conducerea Departamentului pentru Relaţia cu Republica Moldova. El o înlocuieşte pe Ana Guţu care a deţinut fotoliul de secretar de stat din 16 ianuarie 2020. Originar din Iaşi, Adrian Dupu este deţinătorul unui master la EBS Business School din Germania și a activat timp de șase ani pentru Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei din cadrul Ministerului Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare. Într-un interviu acordat TVR Moldova, Adrian Dupu a declarat că parteneriatul strategic dintre Bucureşti şi Chişinău “va rămâne axul central al tuturor proiectelor” care vor fi dezvoltate de departament. “Ne interesează foarte mult ca viaţa cetăţenilor din Republica Moldova să se schimbe în bine, iar comunităţile din întreaga ţară să se dezvolte după principii europene foarte solide. Nu trebuie să subliniez cât de asumat va fi şi pe viitor angajamentul României de a susţine poporul Republicii Moldova în drumul său către o apropiere reală de valorile şi principiile europene”, a afirmat secretarul de stat. De asemenea, acesta a promis că va găsi o soluţie pentru ca dosarele privind redobândirea cetăţeniei române să fie soluţionate într-un timp mai scurt.

Preşedintele Delegaţiei României la Adunarea Parlamentară a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, senatorul Radu Mihail, a declarat că este necesară găsirea unei soluţii cuprinzătoare, paşnice şi durabile a conflictului din Transnistria, bazată pe suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, în graniţele sale recunoscute la nivel internaţional şi care să nu afecteze parcursul european al acesteia. Parlamentarul a atras atenţia că, în contextul pandemiei, au apărut anumite regrese în procesul de reglementare a conflictului cauzate de instituirea de către regimul de la Tiraspol a unor puncte ilegale de trecere a frontierei. Radu Mihail s-a declarat încrezător în negocierile purtate în formatul 5+2, despre care apreciază că este “singurul care asigură legitimitate şi transparenţă, în vederea obţinerii unei soluţii durabile”. Şeful delegaţiei române şi-a exprimat, totodată, speranţa că actuala preşedinţie a OSCE, deţinută de Suedia, va menţine soluţionarea paşnică a conflictului transnistrean şi a celorlalte conflicte îngheţate din bazinul Mării Negre pe un loc prioritar al agendei politice a Organizaţiei.

Pelicula “Undeva la Palilula”, debutul în cinematografie al regizorului de teatru Silviu Purcărete, este difuzat în premieră în Israel cu ocazia Festivalului de Film Francofon, ce are loc în perioada 1-7 martie pe platformele online ale Cinematecilor din Ierusalim și Holon. De asemenea, reprezentanţa Institutului Cultural Român la Tel Aviv anunţă că producătorul Tudor Giurgiu va participa, pe 4 martie, la un webinar prin live streaming pe pagina de Facebook a institutului. “Undeva la Palilula” îi are în distribuţie pe George Mihăiță, Horațiu Mălăele, Răzvan Vasilescu, Constantin Chiriac şi Áron Dimény. Producţia a fost recompensată cu premiul pentru cel mai bun debut la Festivalul de Film Sud-Est European de la Los Angeles, precum și cu numeroase distincții la ediția din 2013 a Premiilor Gopo. Festivalul de Film Francofon face parte dintr-o serie de evenimente de celebrare a Zilei Francofoniei, la care România participă în mod tradițional. În cadrul manifestării sunt proiectate filme din Belgia, Bulgaria, Canada, Cipru, Elveția, Franța, Grecia, Irlanda, Vietnam și România. Filmul românesc va fi disponibil spre vizionare online în Israel în perioada 3-9 martie.

2 March 2021
La République de Moldova à la veille de l’élection présidentielle

Huit
candidats sont en lice pour devenir le futur président de cette
ancienne république soviétique et pays le plus pauvre d’Europe. Le
premier tour du scrutin s’annonce dépourvu de tout suspense puisque
les sondages d’opinion sur les intentions de vote prévoient un
deuxième tour du scrutin identique à celui d’il y a quatre ans. Le
vainqueur de l’époque, l’actuel président socialiste pro-russe Igor
Dodon et son adversaire, l’ancienne première ministre
pro-occidentale Maia Sandu, sont en tête des sondages, avec 30 et
respectivement près de 20% des intentions de vote.

Tous les autres
candidats, qu’ils soient de gauche, populistes et pro-russes ou de
droite, promoteurs d’une réunification avec la Roumanie ou au moins
adeptes d’une intégration européenne ne dépassent pas la barre des
10%. Et il s’agit à nouveau d’un vote non seulement politique, mais
aussi géopolitique. Ayant remporté les précédentes élections
avec un programme aux forts accents pro-russes, M Dodon se prononce
désormais pour la défense et la consolidation de l’Etat moldave et
pour la promotion d’une politique étrangère équilibrée et
équidistante entre Bruxelles et Moscou. La candidate du parti Action
et solidarité, Maia Sandu, qui s’est constamment identifiée à la
lutte contre la corruption, accuse son adversaire de bloquer la
réforme de la Justice.

Une enquête de presse, publiée la semaine
dernière, a donné des munitions supplémentaires à Maia Sandu, qui
a révélé des détails supplémentaires sur l’implication de
l’administration présidentielle de la Fédération de Russie dans la
politique intérieure de la République de Moldova. L’investigation
baptisée « Kremlinovitch » d’après le nom de code
utilisé par Igor Dodon, a dévoilé le fait que celui-ci avait
collaboré avec les services de renseignement russes, accusation
fortement rejetée par celui-ci. Ce qui est sûr, c’est que le leader
du Kremlin, Vladimir Poutine, a déclaré jeudi qu’il espérait que
les citoyens apprécient les efforts de l’actuel président de
réaliser un rapprochement entre la République de Moldova et la
Fédération de Russie.

De l’avis des analystes politiques moldaves
cités par les correspondants de la Radio publique roumaine à
Chisinau, il est déjà normal que la Russie se mêle dans le
processus électoral en République de Moldova. Pourtant, cette
année, l’implication semble être beaucoup plus active.

Par
ailleurs, ils s’attendent à un taux de présence aux urnes assez
bas, généré à la fois par la crainte d’une infection au
coronavirus, mais aussi par le ras-le-bol généralisé qu’éprouve
une grande partie de l’électorat. Le scrutin présidentiel se
déroule aussi dans des conditions inhabituelles et à cause aussi
des restrictions de voyage imposées par de nombreux pays pour
limiter l’épidémie de coronavirus, l’Assemblée parlementaire du
Conseil de l’Europe a annoncé qu’elle n’enverrait plus des
observateurs à l’élection présidentielle de République de
Moldova.

La majorité des commentateurs politiques s’attendent à ce
que la campagne électorale s’intensifie pendant les deux semaines
qui séparent les deux tours du scrutin présidentiel, lorsque les
deux finalistes devraient son seulement sécuriser leur bassin
électoral, mais aussi l’agrandir. (trad. Alex Diaconescu)

26 October 2020
A la Une de la presse roumaine 22.03.2019

Le rapport du Comité anti-torture du Conseil de l’Europe sur la situation des droits de l’homme dans les prisons roumaines, la publication d’un sondage sur les préférences des électeurs roumains avant les européennes et la possible parade du gouvernement roumain face à l’éventuelle élection de Laura Codruta Kovesi comme procureur en chef européen tiennent la Une de la presse de ce vendredi.

22 March 2019
Alegeri locale parţiale

În România, la sfârşitul săptămanii trecute, la un an după alegerile locale la termen, au avut loc cele parţiale. Acestea au fost organizate în 49 de unităţi administrativ-teritoriale din 32 de judeţe şi au avut ca ţintă funcţia de primar. Potrivit Autoritătii Electorale Permanente (AEP), s-au prezentat la urne doar 33% din cei aproximativ 630.000 de alegători aşteptaţi. Parţialele au fost programate în conditiile în care unii dintre edili au fost aleşi parlamentari la scrutinul de la finele anului trecut, iar alţii au fost condamnaţi pentru diferite infracţiuni.

Cele mai importante mandate puse în joc duminică au fost cele din Craiova şi Târgu-Jiu, ambele aflate în sud. La Craiova, capitala regiunii istorice Oltenia, PSD (aflat la guvernare), principala formaţiune politică din ţară, şi-a păstrat portofoliul adjudecat anul trecut. Noul edil, Mihail Genoiu, cel care, în prezent, asigură interimatul, îi va succede în funcţie Liei Olguţa Vasilescu, care a câştigat un mandat în Camera Deputaţilor, iar ulterior a devenit ministru al Muncii. Genoiu este considerat mâna dreaptă a lui Vasilescu, cercetată de DNA în mai multe dosare, chiar pentru fapte ce ar fi fost comise pe vremea când îşi exercita mandatul de primar.

Potrivit AEP, prezenţa la urne în Craiova a fost de doar 18%. La Târgu-Jiu, în schimb, PSD a pierdut postul, câştigat de candidatul PNL (principalul partid de opoziţie), Marcel Romanescu, cel care s-a impus într-o manieră autoritară, cu peste 50% din sufragii. În municipiul Târgu-Jiu, funcţia rămăsese vacantă după ce fostul edil, Florin Cârciumaru, a obtinut un post de senator. La localele din iunie anul trecut, PSD şi PNL au fost marii căştigători, cu 37% şi, respectiv, 30% din mandate. Atunci, cele două partide şi-au păstrat majoritatea fiefurilor tradiţionale, cu PSD dominând în sudul şi estul ţării şi cu PNL confirmând influenţa mare în centru şi vest. Totuşi, faţă de PNL, PSD a ieşit mult mai bine după acel scrutin. Nu neapărat datorită procentelor în plus, ci, mai ales, prin prisma rezultatelor obţinute în Capitală.

Social-democraţii au luat tot caimacul, după ce au reuşit să pună mâna pe Primăria Generală, precum şi pe toate cele şase de sector. În plus, Gabriela Vrânceanu Firea a devenit prima femeie primar din istoria Metropolei şi, totodată, primul candidat de pe listele PSD care reuşeşte să-şi apropie cel mai important mandat din administraţia locală românească. A fost unul dintre semnalele ce au prefigurat victoria netă a PSD la parlamentarele din decembrie, cu 45% din sufragii, în timp ce PNL, aflat în declin electoral evident, a adunat doar 20%.

12 June 2017
Scena politică, în precampanie electorală

Pe 11 noiembrie se dă, oficial, startul campaniei electorale. Aproape 6.500 de persoane se
vor înfrunta pentru cele 466 de fotolii de parlamentar: 134 de senator şi 308 de
deputat, plus 18 pentru deputaţii minorităţilor naţionale, altele decât cea
maghiară. Cât despre diaspora, aceasta va fi reprezentată de 2 senatori şi de 4
deputaţi. Cei mai mulţi candidaţi
aparţin partidelor cotate cu şanse de a intra în Legislativ: PSD, PNL, ALDE,
PMP, UDMR şi USR.

În preambulul campaniei electorale, duminică, liberalii şi-au
lansat, printr-un mare miting desfăşurat în centrul Bucureştiului, sloganul de
campanie România înainte, precum şi candidaţii la parlamentare. La
adunare a participat inclusiv premierul tehnocrat Dacian Cioloş. Nu candidează
la scrutinul parlamentar şi nu este membru al niciunei formaţiuni politice, dar
va beneficia de susţinerea liberalilor pentru a continua să conducă Guvernul şi
după alegeri. Dacian Cioloş, care este susţinut şi de Uniunea Salvaţi România,
a pledat pentru schimbarea atât a clasei politice, cât şi a mentalităţii
generale: Să vă gândiţi în ce fel fiecare dintre noi
putem să ne schimbăm pe noi înşine, pentru a cere leadershipului nostru să se
schimbe, să fie mai onest, să fie mai direct atunci când are ceva de spus şi să
fie cu bun simţ. Cred că schimbarea începe în primul rând cu noi înşine.

Social-democraţii au văzut atacuri politice în mesajele de la miting ale
liberalilor. Iar Liviu Dragnea, liderul lor, a reiterat că exclude să participe
la o eventuală guvernare cu Dacian Cioloş premier. Acelaşi premier tehnocrat şi-a atras critici şi din partea fostului preşedinte al ţării, Traian
Băsescu, care crede că un Dacian
Cioloş neimplicat în politică ar fi reuşit să fie o locomotivă mai
convingătoare a PNL-ului. Or, prin participarea la mitingul liberal, premierul
şi-a abandonat statutul de tehnocrat. Duminică, partidul lui Traian Băsescu -
Mişcarea Populară – şi-a prezentat, şi el, candidaţii pentru alegerile din 11
decembrie. Formaţiunea îşi doreşte să devină a treia forţă politică din ţară şi
Traian Băsescu – prim-ministru: Obiectivul nostru politic, pe care îl
afirmăm deschis, este unirea României cu Republica Moldova, majoritar
românofonă. Unirea se va face atunci când România va proba cetăţenilor
Republicii Moldova că este mai bine să fim uniţi, decât să trăim în două state
independente.

Cât despre Uniunea Democrată a Maghiarilor din România,
aceasta va sprijini orice guvern,
indiferent de culoarea sa politică, care va contribui la dezvoltarea
Transilvaniei, unde este concentrată minoritatea pe care o reprezintă. Preşedintele
UDMR, Kelemen Hunor: Noi vrem ca după 2016 să fie o formulă prin
care se poate reforma societatea românească, se poate asigura un climat mult
mai calm şi mai echilibrat în ceea ce priveşte dezvoltarea societăţii şi
evident, să contribuim şi noi la o astfel de schimbare.

Soarta Executivului de
la Bucureşti va fi decisă la urne, dincolo de dorinţele politicienilor. Lor le
revine misiunea să convingă electoratul că sunt cei mai buni.

7 November 2016
Lider de partid, anchetat pentru corupţie

Vicepreşedintele
liberal Vasile Blaga a anunţat, miercuri, ca demisionează din această funcţie,
că renunţă la coordonarea campaniei electorale şi că nu mai candidează la
legislativele din decembrie.

Anterior, procurorii DNA anunţaseră că Blaga e
cercetat sub control judiciar într-un dosar de corupţie. Faptele ar fi fost
comise între 2009-2012, când Blaga, care a fost în acea perioadă ministru de
Interne şi apoi preşedinte al Senatului, ar fi intervenit pentru acordarea unor
contracte de achiziţie publică în mod preferenţial. În schimbul acestui trafic
de influenţă, el ar fi primit comisioane de 10%, însumând şapte sute de mii de
euro, din partea fostului primar al oraşului Piatra-Neamţ, Gheorghe
Ştefan, deja protagonist al altor dosare penale, şi a unui om de afaceri.

Comunicatul procurorilor anticorupţie afirmă că Blaga a obţinut banii pentru el
personal, dar şi pentru partidul al cărui secretar general era şi care pe
atunci se afla la guvernare. Or, acesta nu e Partidul Naţional Liberal, ci fostul
Partid Democrat Liberal, considerat, în epocă, formaţiunea de suflet şi cutia
de rezonanţă a fostului preşedinte Traian Băsescu. Ulterior, PDL avea să se
scindeze, majoritatea membrilor săi, cu Blaga în frunte, optând pentru fuziunea
cu naţional-liberalii, iar nostalgicii lui Băsescu urmându-l pe acesta din urmă
în Partidul Mişcarea Populară.

Într-un comunicat emis după demisia
copreşedintelui lor, liberalii apreciază că decizia lui Vasile Blaga de a
renunţa demostrează că acesta a pus mai presus de cariera politică principiile
de integritate asumate de partid. La sfârşitul acestei săptămâni, liberalii au
programată o reuniune a Biroului Politic Naţional.

Comentatorii politici se
aşteaptă la un conclav tensionat, fiindcă nici acum PNL n-a devenit un partid omogen,
iar fuziunea cu democrat-liberalii a rămas formală. Vechii naţional-liberali
reproşează noilor colegi că şi-au transferat în noul partid pasivul penal pe
care-l acumulaseră în PDL. La rându-le, foştii pedelişti afirmă că sunt
îndrituiţi să aleagă, exclusiv din rândurile lor, un nou copreşedinte, care s-o
dubleze pe naţional-liberala Alina Gorghiu. Social-democraţii nu şi-au ascuns
satisfacţia faţă de convulsiile din PNL. Ei domină confortabil partea stângă a
spectrului politic, în timp ce dreapta, deja divizată între PNL, PMP şi ALDE,
tocmai a mai încasat o lovitură.

Unii analişti se aşteapta ca o parte a
electoratului tradiţional liberal să migreze acum spre formaţiuni noi, precum
fostul ONG, transformat în partid, Uniunea Salvaţi Bucureştiul. Şi care, la
alegerile locale din vară, cu un virulent discurs anticorupţie, a devansat
categoric PNL în Capitală.

29 September 2016
Politica românească după alegerile locale

Văzute exclusiv prin prisma rezultatelor obţinute la nivelul
întregii ţări, alegerile locale desfăşurate, duminică, în România, au fost un
succes pentru PNL, principala formaţiune a Dreptei. Cu 32-33 procente,
liberalii sunt în urma câştigătorului, PSD, cu doar cinci puncte. O poziţie
care le-ar permite să atace parlamentarele de la toamnă cu încredere.

Perspectiva se schimbă radical atunci când este analizat scorul din Bucureşti.
În capitala cândva fief tradiţional al Dreptei liberale, PSD şi-a adjudecat tot
– primăria generală, cele şase primării de sector, consiliile locale sectoriale
şi consiliul general al municipiului. Şi ameninţă să impună toate deciziile pe
care le doreşte, fără ca vreo forţă politică să i se opună, graţie alianţei cu
dizidenţa liberală ALDE. Ceea ce dă frisoane PNL nu este numai rezultatul,
calificat unanim de comentatori drept un dezastru, ci faptul că acest partid
riscă să nu mai reprezinte alternativa la PSD.

La nivelul capitalei, acest
statut este revendicat, după locale, de Uniunea Salvaţi Bucureştiul, fost ONG
transformat în partid. USB, prin tenacele său lider Nicuşor Dan şi
profesioniştii oneşti pe care i-a promovat, se anunţă capabil să răspundă
exigenţelor de integritate ale acelui segment de electorat instruit şi decis să
nu mai tolereze politica de talcioc, corupţia şi incompetenţa partidelor
tradiţionale. Mesajul transmis de acest electorat PNL este limpede: ori se supune unei schimbări profunde de
mentalitate şi abordare, ori intră în vrie cu riscul dezarticulării şi
extincţiei, de facto, aşa cum s-a întâmplat cu PNŢCD, vioara întâi a guvernării
la sfârşitul anilor 90 şi extraparlamentar astăzi.

Şefii filialelor de sector
şi preşedintele pe Bucureşti şi-au asumat eşecul şi au demisionat. Voci critice
din partid au cerut şi plecarea secretarului general, Ilie
Bolojan, considerat responsabil pentru eşec în calitatea sa de şef al campaniei
electorale. Acesta a fost, însă, reconfirmat, un semnal clar că orice revoltă
internă împotriva conducerii PNL, incluzându-i aici pe copreşedinţii Alina
Gorghiu şi Vasile Blaga, va fi
înăbuşită.

În tabăra stângii, care jubilează după scrutinul local, prioritatea
este constituirea de alianţe la nivel local şi judeţean cu partenerii loiali de
până acum, UNPR şi ALDE. Ar mai fi, totuşi, una: eliminarea de la şefia Camerei
Deputaţilor a lui Valeriu Zgonea, înlăturat din partidul la vârful căruia s-a
aflat pentru curajul de a-i cere preşedintelui Liviu Dragnea să facă un pas în
spate după ce a fost condamnat cu suspendare în dosarul privitor la
referendumul din 2012 de demitere a preşedintelui de atunci, Traian Băsescu. Social-democraţii au modificat
regulamentul în aşa fel încât Zgonea să poată fi înlocuit, însă cel vizat
contestă noile reglementări, pe motiv că procedurile
parlamentare nu au fost respectate în acest caz.

9 June 2016
A la une de la presse roumaine – 04.05.2016

Les quotidiens roumains parlent des différentes démissions au sein du cabinet technocrate de Bucarest. A qui le tour maintenant ? se demandent nos confrères de la presse écrite. Entre temps, vu que pour un politicien, il est carrément impossible de se compromettre devant l’électorat, les maires confrontés à des problèmes de nature pénale pourraient être réélus ce printemps. L’électorat roumain semble souffrir d’une sorte de syndrome de Stockholm, constatent les quotidiens roumains.

4 May 2016
Reconfiguration de la scène politique roumaine

2016 est une année électorale en Roumanie. Des élections municipales seront organisées en juin, tandis que le scrutin parlementaire est prévu pour la fin de l’année. C’est pour la troisième fois depuis décembre 1989, date charnière dans l’histoire du pays, que ces élections sont organisées par un gouvernement sans étiquette. Les autres cabinets de technocrates ont été ceux de Theodor Stolojan (1991-1992) et de Mugur Isărescu (1999-2000).

Voté par les deux plus grands partis – le Parti social démocrate et le Parti national libéral – l’Exécutif de Dacian Cioloş doit entre autres veiller au caractère correct de ces élections. Le dépôt de candidature pour la course aux élections municipales du 5 juin a déjà démarré, l’annonce de la liste définitive des candidats étant attendue le 4 mai.

A la différence de la situation d’il y a quatre ans, lorsque le Bureau électoral central avait admis pour les municipales les labels électoraux de 82 partis, alliances électorales et politiques, leur nombre est cette fois-ci plus grand, soit 126. Parmi les compétiteurs en lice on retrouve les formations politiques consacrées, à savoir le Parti social démocrate, le Parti national libéral, l’Union démocratique des Magyars de Roumanie, l’Alliance des libéraux et des démocrates pour l’Europe, l’Union nationale pour le progrès de la Roumanie, le Parti du mouvement populaire, mais aussi bien des partis nouvellement créés. Rappelons que depuis 2015, aux termes de la loi, tout nouveau parti doit compter au moins 3 membres.

Le politologue Cristian Pârvulescu nous livre son analyse de la scène politique roumaine, telle qu’elle se présente avant ces élections: « Elle est bouleversée, tout d’abord à cause des scandales de corruption. Les choses pourraient évoluer, mais le retrait d’une candidature pour la mairie générale de la capitale, comme ce fut le cas de Ludovic Orban, impliqué dans une affaire de corruption, ne fait que confirmer ce constat. Or cet état des lieux est de nature à poser de gros problèmes aux partis politiques, dans le contexte où l’actuel système électoral pour les municipales favorise les principales formations politiques et les maires sortants qui briguent un nouveau mandat. Malgré cela, il existe une assez grande incertitude, qui tient d’une part à la capacité des partis de mobiliser leur propre électorat, de l’autre à la réaction de la société, des électeurs. Faut-il s’attendre à une présence massive au vote ? Ceux qui ont beaucoup de choses à reprocher à la classe politique seront-ils présents devant les urnes? Donneront-ils leurs votes aux partis fraîchement constitués? Autant de questions auxquelles on ne saurait répondre en ce moment, mais qui montrent à quel point l’espace politique est chamboulé. »

Selon un récent sondage d’opinion réalisé par INSCOP, plus de 90% des Roumains ne voteraient plus pour le poste de maire les personnes poursuivies ou jugées pour corruption, tandis que 88% d’entre eux affirment que les personnalités publiques condamnées définitivement pour de tels faits ne devraient plus jamais occuper une fonction publique. Pourrait – on interpréter cette attitude comme le signe d’un changement de mentalité chez l’électorat roumain susceptible de restructurer radicalement l’échiquier politique?

Voici la réponse de Cristian Pârvulescu : « Impossible de faire des prédictions. Il faudrait tout d’abord voir ce qui se passera aux élections, car les maires en exercice sont avantagés. Bien sûr que la DNA en est un acteur important, car elle a écarté de la course électorale nombre de maires, a reconfiguré la compétition électorale dans de nombreuses localité à travers le pays, comme c’est le cas à Bucarest, Constanţa, Iaşi, Ploieşti, Braşov, pour n’en donner que quelques exemples. Pour le reste, ce qui demeure décisif c’est le vote des citoyens. Ce n’est que le 6 juin que l’on pourra constater si l’on est vraiment prêt à aller jusqu’au bout, sinon ce ne sont que des déclarations conjoncturelles ».

Par ailleurs, une autre question qui se pose est celle de savoir combien important est l’agenda anti-corruption aux yeux des électeurs, vu que d’anciens maires, poursuivis pour corruption, continuent de jouir d’une cote de confiance de près de 50%.

Comment expliquer une telle attitude? Il n’y a rien de surprenant à cela, estime le politologue Cristian Pârvulescu: «Nous devons comprendre le fait que les sondages sont des instruments permettant de prendre le pouls de l’opinion publique, de voir comment les gens perçoivent certaines choses. Autrement dit, les conclusions de ces enquêtes ne doivent pas être considérées comme des vérités absolues. Les choses évoluent. Je vous rappelle que même si les sondages réalisés en 2014 donnaient Victor Ponta pour favori, l’électorat a finalement changé la donne. Et cela peut arriver aux prochaines municipales aussi. Pourtant, c’est sûr et certain que les électeurs manifestent une certaine sympathie envers les maires sortants. Il s’agit là d’une certaine inertie de l’électorat, surtout de celui qui se mobilise pour aller voter. Peut-être que beaucoup des maires sortants qui ont eu maille à partir avec la justice, sans pour autant avoir subi de condamnation judiciaire, se porteront candidats et seront même reconduits dans leurs fonctions. Cela ne veut pas dire que le problème de la corruption n’intéresse pas l’opinion publique ni que cette dernière ne fait pas la liaison entre corruption et élection du maire. »

Quelle sera la scène politique roumaine vers la fin 2016? Selon Cristian Pârvulescu, aucune donnée pour le moment n’indique qu’elle serait différente de celle actuelle: « Il devrait probablement y avoir d’autres visages, car les partis politiques sont obligés d’amener d’autres personnages sur le devant de la scène. Vu le contexte législatif actuel, je ne pense pas que de nombreux indépendants ou partis politiques nouvellement constitués entrent en lice, mais les surprises ne sont pas exclues. Mon raisonnement repose sur l’expérience des élections antérieures. Seule la présidentielle a connu une participation électorale importante. Or, un faible taux de participation aux élections municipales et aux législatives est de nature à favoriser les partis déjà existants et non pas les nouveaux. »

Néanmoins, il y a de la place pour les candidats nouveaux aussi. Il est possible que les grandes villes, notamment Bucarest, la capitale, jouent un rôle important dans l’apparition d’une nouvelle équation politique en Roumanie, précise encore Cristian Pârvulescu. (Trad. : Mariana Tudose)

22 April 2016
22.02.16 (mise à jour)

Discours– Le président roumain Klaus Iohannis a proposé aux parlementaires réunis lundi, en séance plénière, que lannée 2016 ne soit ni populiste, ni perdue pour les grands thèmes dintérêt public. Le chef de lEtat a invité les élus à regagner la confiance de lélectorat dans la classe politique et à rendre fonctionnels les grands systèmes publics. Klaus Iohannis a déploré le retard enregistré par les autorités à créer un système de retraite durable, à endiguer la baisse de la natalité et à améliorer linsertion professionnelle des jeunes. Par ailleurs, le président a critiqué le recours à limmunité parlementaire afin de bloquer les requêtes des procureurs visant à arrêter des élus accusés de corruption. En matière de politique étrangère, le chef de lEtat a affirmé que la vague des réfugiés, lescalade de la menace terroriste, les risques sécuritaires aux frontières orientales de lUnion et la mise en question elle même du projet communautaire font de 2016 une année cruciale pour la stabilité dans la région et lavenir européen. Klaus Iohannis a présenté son discours au Parlement en présence des membres du gouvernement et des ambassadeurs accrédites à Bucarest.

Dépenses– Le premier ministre roumain, Dacian Ciolos, a appelé ce lundi les maires des communes de Roumanie à faire preuve dun plus defficacité dans la gestion largent public. Et lui de rappeler que bien que la Roumanie traverse une année électorale, le budget reste le même. Pour obtenir plus de fonds, les autorités locales devraient attirer des investissements directs parallèlement à une collecte plus efficace des taxes et des impôts à travers une meilleure lutte contre lévasion fiscale, a encore affirmé Dacian Ciolos lors de la XIXème session de lAssemblée générale de lAssociation des communes de Roumanie.

Energie– Le ministre roumain de lEnergie, Victor Grigorescu, a annoncé lundi que la stratégie nationale dans le domaine énergétique sera finalisée dici lautomne 2016. Selon lui, lEtat doit choisir seulement quelques projets et sy impliquer pour faire vraiment preuve de clarté dans ce domaine fondamental. Le secteur du charbon se retrouvera en priorité dans la future stratégie grâce à son rôle au sein de la sécurité énergétique. Par ailleurs, le ministre roumain sest engagé à consulter tous les acteurs du domaine.

Tennis– La joueuse roumaine de tennis, Monica Niculescu, 37ème dans le classement WTA, sest qualifiée lundi pour le deuxième tour du tournoi de Doha après avoir disposé de lAllemande Sabine Lisicki. Une autre joueuse roumaine, Simona Halep a évolué lundi en binôme avec une autre Roumaine, Raluca Olaru, et les deux ont perdu au premier tour, devant le duo slovène formé par Andreja Klepac şi Katarina Srebotnik.

Météo – Températures à la hausse et un temps trop chaud pour cette période de lannée en Roumanie. Il pleut sur la moitié nord du pays et sur le centre, tandis que le ciel demeure couvert sur louest et le nord-ouest du territoire. Les minimales seront de -3 degrés et les maximales grimperont jusquà 24 degrés.

22 February 2016
Alegeri legislative în Rep. Moldova

Alegeri cruciale duminică în Republica Moldova, importante pentru continuarea parcusului european al fostei republici sovietice, majoritar românofone. Cel mai recent sondaj de opinie îi dă pe comunişti pe primul loc în preferinţele electoratului, cu 19,6% din sufragii, ei fiind urmaţi de liberal-democraţi (PLDM) cu 17,2% din voturi, democraţi (PDM), cu 14,2%, Partidul Patria, cu 8,7% şi Partidul Liberal, cu 8,5%.

Rezultatul se anunţă strâns, dar liderul comuniştilor, Vladimir Voronin, preşedinte al Republicii Moldova între 2001 şi 2009, a anunţat, deja, că în cazul victoriei în alegerile parlamentare, Partidul Comunist nu va denunţa Acordul de asociere la UE, semnat în iunie de Chişinău şi Bruxelles. Aceasta, după ce în urmă cu o lună declara într-o emisiune televizată că Republica Moldova a semnat documentul fără să se consulte cu Rusia şi că acest acord ar trebui denunţat.

Radio Chişinău transmite că situaţia este tot mai tensionată în utimele zile de campanie, mai ales după ce forţele speciale au descoperit că membri ai unei grupări extremiste pregăteau proteste şi atacuri violente după alegerile din 30 noiembrie. Poliţiştii şi procurorii au efectuat percheziţii în mai multe oraşe, unde au descoperit arme şi muniţii, sume importante de bani, precum şi planurile clădirilor unor instituţii de stat care ar fi urmat să fie atacate. Inspectoratul general de poliţie şi procuratura generală au anunţat că organizaţia Antifa, considerată de autorităţi una criminală, a început pregătirile pentru subminarea ordinii de drept în Republica Moldova încă din primăvara acestui an.

La Bucureşti, rezultatul alegerilor din Republica Moldova este aşteptat cu interes. Guvernul a anunţat că va deconta o călătorie CFR dus-întors pentru elevii şi studenţii din Republica Moldova care doresc să participe la scrutin. Banii urmează să fie asiguraţi din bugetul Ministerului Transporturilor şi vor fi folosiţi pentru deplasări către localităţile de pe teritoriul României în care se organizează secţii de votare.

Noul ministru român al afacerilor externe, Bogdan Aurescu, va merge a doua zi după alegeri la Chişinău. Vizita este precedată de cea a preşedintelui ales al României, Klaus Iohannis, care, cu două zile înainte de alegerile parlamentare din Republica Moldova, va avea discuţii oficiale cu preşedintele Partidului Liberal Democrat din Republica Moldova, Vlad Filat, şi o întâlnire neoficială cu preşedintele acestui stat, Nicolae Timofti.

Înaintea călătoriei de la Chişinău, într-o postare pe Facebook, Klaus Iohannis sugerează că este nevoie de o opţiune fermă a cetăţenilor Republicii Moldova pentru susţinerea formaţiunilor democratice, europene. Mai mult, spune el, toate forţele care cred şi susţin un viitor european pentru Republica Moldova ar trebui să acţioneze în comun pentru acest obiectiv.

27 November 2014
România, după alegeri

O volatilitate crescută pe pieţele financiare interne în urma proaspetelor alegeri prezidenţiale din România nu va exista. Pe termen scurt, efectele ar putea fi chiar pozitive. Prognoza aparţine grupului austriac Erste, ai cărui analişti atrag, însă, atenţia că lucrurile s-ar putea modifica, o eventuală schimbare a majorităţii parlamentare putând sa conducă la schimbarea guvernului şi să atragă după sine efecte economice.

Cel puţin pentru moment, perdant al scrutinului prezidenţial, premierul social-democrat Victor Ponta a dat asigurări că îşi va asuma, în continuare, guvernarea ţării, în ciuda unor solicitări de a demisiona venite din partea opoziţiei de dreapta sau a unor politicieni din propriul său partid.

Odată iureşul electoral trecut, prioritară pentru actualul Executiv este — în viziunea Erste — realizarea unei schiţe de buget pe 2015 în care să fie cuprinse inclusiv măsurile populiste anunţate înaintea scrutinului, vocal contestate de opoziţia al cărui candidat, Klaus Iohannis, a câştigat detaşat prezidenţialele.

Analistul economic Aurelian Dochia crede că alegerile au un efect emoţional doar pe termen scurt: “Fără îndoială, pe termen mediu şi lung, datele fundamentale vor prevala. Emoţia produsă de aceste alegeri se va risipi şi indicatorii economici vor fi cei care vor determina sentimentul pieţelor.”

O schiţă a bugetului pe 2015 va fi esenţială pentru influenţarea, în mare măsură, a felului în care investitorii străini vor privi România — spune Erste, potrivit analiştilor grupului existând riscuri care ar putea împiedica avansul produsului intern brut cu 1,8% la nivelul anului, după cum estimaseră anterior. PIB-ul României a avansat cu 1,9% în trimestrul al treilea, comparativ cu trimestrul anterior şi cu 3,2% faţă de trimestrul al treilea din 2013. Consumul şi exporturile au avut o contribuţie importantă la aceste rezultate, în timp ce investiţiile au înregistrat un declin mai mic faţă de perioada anterioară.

O atenţie majoră trebuie acordată şi conjuncturii internaţionale deloc favorabile. Economia mondială se află la un minim al ultimilor doi ani, iar stagnarea Europei este în centrul îngrijorărilor. Investitori intervievaţi de agenţia Bloomberg apreciază, în proporţie de aproape două treimi, că situaţia zonei euro se înrăutăţeşte pe zi ce trece, în timp ce 89% cred că deflaţia va reprezenta, anul viitor, o ameninţare mai mare asupra economiilor naţionale decât inflaţia.

Cât despre şefa Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, aceasta spune că în zona euro există riscuri serioase de reintrare în recesiune. Patru ar fi cauzele: creştere economică slabă, inflaţie mică, şomaj ridicat şi datorii uriaşe.

18 November 2014
03.10.2014 (mise à jour)

Campagne électorale — Coup d’envoi aujourd’hui de la campagne électorale pour le scrutin présidentiel de ce novembre. Jusqu’au 1er novembre, les 14 candidats qui briguent un mandat de président essaieront de gagner les voix des plus de 18 millions d’électeurs roumains. Le premier tour de scrutin aura lieu le 2 novembre, le second le 16 novembre. 18500 bureaux de vote seront mis en place en Roumanie et 294 à l’étranger.

Démission — Le directeur du Service roumain de renseignement, George Maior, a fait savoir, ce vendredi, qu’il présenterait sa démission au chef de l’Etat issu de l’élection présidentielle de novembre. La décision finale appartiendra au futur président qui procédera à une évaluation de l’activité de M. Maior à la tête du Service, a encore précisé le directeur du Renseignement intérieur roumain. Ancien homme politique social-démocrate, George Maior a été nommé à ce poste en 2006 par le président de centre-droit sortant, Traian Basescu ; celui-ci affirmait à l’époque qu’il allait installer à la tête des services spéciaux des gens de l’opposition afin d’éviter tout soupçon de politisation. Le directeur du Service d’Informations extérieures, Teodor Melescanu (ancien adhérent du PNL), a démissionné lui aussi le mois dernier, pour se lancer dans la course présidentielle.

Gaz — La Roumanie dispose d’une quantité suffisante de gaz assurée par la production intérieure, et la baisse des livraisons de gaz russe ne l’inquiète pas, a déclaré le ministre roumain de l’économie Constantin Nita. Ces déclarations interviennent alors que le géant pétrolier russe Gazprom vient de réduire de 13% ses livraisons de gaz vers la Roumanie. A son tour, le ministre de l’énergie, Razvan Nicolescu, a déclaré que les stocks de gaz existants à l’heure actuelle couvraient la consommation estimée pour cet hiver.

Mer Noire — A Bucarest, le chef de la diplomatie roumaine Titus Corlatean, a plaidé ce vendredi, lors de la 5e édition du Sommet de la Mer Noire, en faveur d’une collaboration sur tous les plans, en vue du renforcement de la solidarité et du développement économique dans la région. Les sujets à l’agenda de la réunion ont visé le contexte politique tendu dans la région, mais aussi l’impact des traités d’association avec l’UE de la Géorgie, de la République de Moldova et de l’Ukraine. Le ministre Corlatean a également déclaré que la consolidation du potentiel de la région du Danube, en tant que corridor censé relier les marchés européens à la Mer Noire, à la Caspienne et à l’Asie Centrale, figurait également parmi les objectifs principaux de la Roumanie. La Roumanie développe déjà des projets concrets dans le cadre d’une stratégie du Danube, des projets qui ont un impact direct sur la Mer Noire, comme c’est le cas de la protection de l’environnement maritime, a ajouté l’officiel roumain.

Agriculture — Le vice-premier ministre roumain et ministre de l’agriculture, Daniel Constantin, rencontre aujourd’hui à Chisinau le premier ministre moldave Iurie Leanca et ses homologues d’Allemagne, Christian Schmidt, et de la République de Moldova, Vasile Bumacov. Principaux sujets à l’agenda : la coopération entre Bucarest et Chisinau au sujet du plan conjoint d’actions dans le secteur agroalimentaire pour la période 2014 — 2015. Les pourparlers viseront aussi l’évolution des échanges commerciaux de produits alimentaires sur la toile de fond de la signature de l’Accord de libre échange entre l’UE et la République de Moldova, ainsi que la collaboration dans le secteur phytosanitaire.

Foot — Les deux équipes roumaines de foot présentes dans les groupes de la Ligue Europa ont perdu les matchs joués ce mardi. Le club champion de Roumanie, Steaua Bucarest perdu 1 but à 3 face au Dinamo de Kiev. Les vice-champions de Astra Giurgiu ont perdu à domicile le match contre les Autrichiens de Red Bull Salzburg, sur le score de 1 but à 2. Steaua est 2e dans le Groupe J, aux côtés des Danois d’Aalbord et des Portugais de Rio Ave. Dans le groupe D, Astra Giurgiu est dernière après les Ecossais de Celtic Glasgow et les Croates de Dinamo Zagreb.

3 October 2014
Quatorze pour la Roumanie

“Votre vote façonne la Roumanie!” Voilà le slogan de la campagne dinformation lancée par lAutorité électorale permanente, en parallèle avec la campagne électorale pour lélection présidentielle de novembre prochain, dont le coup denvoi a été donné dans la nuit de jeudi à vendredi, à minuit.

Mais où, comment et quand les Roumains sont-ils attendus aux urnes, cet automne? Des clips vidéo et audio, y compris sur limportance du droit de vote, devraient se faire voir et entendre un peu partout dans les médias afin de sensibiliser une population dont lapathie politique ne cesse de se renforcer au fil des ans. Les scandales politiques à la chaîne, le volume important daffaires judiciaires impliquant des politiciens corrompus, de plus en plus nombreux, confortent lindifférence voire la méfiance dun électorat majoritaire qui, à en croire les sondages, estime que le pays ne va pas dans la bonne direction, quels que soient ses dirigeants.

En exerçant leur droit de vote, les Roumains doivent se montrer concernés par lavenir de leur pays et de la communauté au sein de laquelle ils vivent, exhorte, néanmoins, lAutorité électorale centrale, dans un de ses messages censés motiver les foules. Et la campagne électorale entamée le trois octobre ne lésinera pas sur les efforts pour attirer davantage de votants le 2 novembre, jour du premier tour du scrutin présidentiel.

Ce sera alors le moment de vérité pour les quatorze candidats qui se disputent le fauteuil occupé depuis dix ans, presque jour pour jour, par lactuel chef de lEtat, Traian Băsescu. Parmi eux, le premier ministre social-démocrate, Victor Ponta, et Klaus Iohannis, un des leaders de lAlliance chrétienne-démocrate, de centre-droit, en opposition – ils ont les chances les plus importantes de se retrouver dans la finale de cette élection, qui devrait se jouer le 16 novembre. Sil est élu, Victor Ponta affirme vouloir changer lapproche présidentielle – un chef dEtat qui ne soit plus un faiseur de crises, mais un véritable représentant de lintérêt général, un médiateur du dialogue entre les différentes catégories sociales et les pouvoirs publics. Pour sa part, Klaus Iohannis promet “un autre type de politique”, avec moins de spectacle et de bruit mais plus de solutions pour les Roumains et le pays.

Par ailleurs, cette année on assiste également à une première – deux femmes sont en lice pour le fauteuil présidentiel. Il sagit dElena Udrea, leader du Parti du mouvement populaire, de droite, et de leurodéputée Monica Macovei, ex-ministre de la justice, qui sest inscrite dans cette course en tant quindépendante. Et toujours pour la première fois, un ex-chef de services secrets se présente aussi – il sappelle Teodor Meleşcanu et il vient de quitter le Service de renseignement extérieur.

Sils savent prendre conscience de limportance de leur vote et arrivent à se mobiliser, en novembre prochain, les Roumains seront attendus dans les 18.550 bureaux de vote aménagés à travers le pays, de même que dans les 294 autres qui seront ouverts dans les missions diplomatiques roumaines à létranger. Quelque 21 millions de bulletins doivent être imprimés et un peu plus de 94 mille tampons fabriqués. Qui sera celui ou celle qui inspire le plus de confiance aux Roumains? Réponse dans un mois, précisément. (trad.: Andrei Popov)

3 October 2014
Candidats à la présidence roumaine

Depuis la gauche au centre-droit, depuis le populisme à la plus pure forme d’extrême droite classique, depuis les anonymes aux protagonistes de la scène politique, l’électorat roumain se voit présenter une offre généreuse de candidats aux présidentielles de novembre. Cette diversité est complétée par l’inflation de prétendants à la fonction suprême — 14.

Le grand favori, dont la candidature a un peu dissipé le suspens de ces élections tant attendus, est le premier ministre Victor Ponta appuyé par le parti dont il est le leader — le Parti Social Démocrate (PDL) et par ses petits alliés de la coalition au co-gouvernement — L’Union Nationale pour le Progrès de la Roumanie (UNPR) et le Parti Conservateur (PC). Signe de sa potence électorale et de sa notoriété, non pas nécessairement de la performance, puisque sa prestation en tant que chef de l’orchestre gouvernemental soulève des signes d’interrogation. Victor Ponta a rendu officielle sa candidature soutenue par 2,3 millions de signatures. Cette multitude de signatures – commentent les analystes – est un coup voué à envoyer au plancher les espoirs de ses contre-candidats.

Parmi ceux-ci, on distingue l’homme proposé par l’opposition de centre-droit représentée par l’Alliance Chrétien-Libérale au sein de laquelle se sont associés le Parti National Libéral (PNL) et le Parti Démocrate Libéral (PDL). Le co-leader de cette alliance, Klaus Iohannis, maire de Sibiu (au centre) et la plus connue figure de la minorité allemande, étant recommandé principalement par la manière très appréciée d’administration de la ville transylvaine.

Désormais, pensent les observateurs, commence la catégorie des candidats qui ne conservent que des chances théoriques. Collègues, au un moment donné, au sein du PDL et parvenues dans leur carrière jusqu’à la hauteur du poste de ministre, Elena Udrea — actuellement leader du Parti du Mouvement Populaire (PMP- pro-présidentiel) et la parlementaire européenne Monica Macovei, comme indépendante, se donnent la main pour cette première : deux femmes candidates pour la fonction suprême de l’Etat. En plus de Iohannis et Udrea, la pléthore de candidats dont le CV comprend le PNL est complétée par l’actuel président du Sénat, Càlin Popescu Tàriceanu, ancien leader de la formation et premier ministre vers la moitié des années 2000, ainsi que le démissionnaire, cette semaine , de la position de chef du Service de Renseignements Etrangers (SIE), Teodor Melescanu.

Le leader de l’Union Démocratique des Hongrois de Roumanie (au co-gouvernement), Kelemen Hunor et du Parti du Peuple Dan Diaconescu (PP-DD, populiste, extra-parlementaire), Dan Diaconescu, du Parti de la Grande Roumanie, Corneliu Vadim Tudor et son ex-aide de camp, l’indépendant Gheorghe Funar, ex-édile de Cluj (nord-ouest) dans les années ’90, autant de personnages politiques connues. Ceux qui se sont maintenus loin des yeux du public, donc, de l’électorat, mais qui aspirent au fauteuil présidentiel soutenus par des formations de poche, sont : Constatntin Rotaru, représentant le Parti de l’Alternative Socialiste, William Brânza (ex-parlementaire du PDL – représentant le Parti Ecologiste Roumain et envoyé par la diaspora), Mirel Amaritei représentant le Parti PRODEMO et Szilagy Zsolt du Parti Populaire Hongrois de Transylvanie.

24 September 2014