Tag: electricitate

  • Energie, de la stocuri la consum

    Energie, de la stocuri la consum

    Românii nu vor tremura nici de frig, nici de frica prețului facturilor în această iarnă. Dacă vor fi condiţii meteorologice normale, stocurile de gaze naturale sunt suficiente, fără să mai fie nevoie de importuri — dau asigurări autoritățile de la București. Potrivit ministrului Energiei, Sebastian Burduja, în cazul unor solicitări speciale din partea Republicii Moldova sau a altor state din regiune, România poate apela la resurse externe. Sebastian Burduja:



    Avem un stoc de gaze de aproape 103%, s-a făcut supraplinul şi, cu acest stoc de gaze, plus ceea ce reuşim să producem şi în timpul sezonului rece, într-o iarnă normală vom trece peste acest sezon doar cu gaz românesc din ce avem înmagazinat şi ce se produce. Ce înseamnă iarnă normală? Ne spun meteorologii: unu, maxim două episoade de ger, viscol într-o lună, un episod putând dura între 3-4 până la 7 zile.


    Dacă va fi o iarnă deosebit de grea, dacă vom avea solicitări speciale din partea Republicii Moldova sau a altor state din regiune, suntem pregătiţi să activăm o opţiune cu Azerbaidjanul, securizată de România din primăvara trecută, prin care avem acces la un miliard de metri cubi din Azerbaidjan. Dacă nici acea cantitate nu va fi suficientă, sigur că avem opţiunea importului de gaz natural lichefiat pe ruta Grecia-Bulgaria-România sau, sigur, Turcia-Bulgaria-România. Lacurile de acumulare sunt la 74,7%, este un nivel optim, iar nu în ultimul rând, stocurile de cărbune sunt conform calendarului asumat.



    Veștile bune sunt confirmate de statistici — consumul de energie electrică al României a scăzut cu 6,7% în primele nouă luni ale anului, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2022, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Au consumat mai puţin atât populaţia, cât şi economia. În schimb, producţia de electricitate a crescut cu peste 3%, cel mai mare salt, de 40%, fiind înregistrat de hidrocentrale. Importurile de energie electrică au fost mai mici cu 8%, în timp ce exporturile au crescut cu aproape 70 de procente. Ceea ce l-a determinat pe preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, George Niculescu, să declare:



    România îşi consolidează capacităţile de producţie. Energia produsă în România la nivel de cantitate creşte în fiecare an. Vedem lucrul acesta şi de la ANRE, prin numărul de autorizaţii de înfiinţare pe care îl acordăm, deci, practic, apetitul investitorilor în domeniu se menţine.



    Un semnal de alarmă există însă! Tranziţia energetică pe care o dorește Europa este prea alertă și prea costisitoare şi nu se știe, în contextul geopolitic actual şi viitor, cum ar reacţiona cetăţenii la posibile creşteri de preţuri. Or, în viziunea unor specialiști în domeniu, cărbunele nu poate şi nu trebuie eliminat din mixul energetic, ci trebuie să fie complementar gazelor naturale, energiei nucleare ori hidro sau din surse regenerabile.






  • Eurostat: Cele mai mari creșteri ale prețurilor la energie în UE

    Eurostat: Cele mai mari creșteri ale prețurilor la energie în UE


    Preţurile medii la electricitate pentru consumatorii casnici din UE au continuat să crească semnificativ în primul semestru din 2023, comparativ cu perioada similară din 2022, de la 25,3 euro/100 kWh la 28,9 euro/100 kWh, arată datele oferite de Oficiul European de Statistică (Eurostat).



    Calculate în moneda în moneda naţională, preţurile la electricitate pentru consumatorii casnici au crescut în 22 de state membre UE în perioada menționată. Cel mai semnificativ avans a fost în Ţările de Jos (953%). Diferența este cauzată de faptul că autoritățile au întrerupt măsurile de sprijin acordate în 2022, dar și prin dublarea impozitelor pentru gospodării.


    În afara de Țările de Jos, doar Lituania (88%) a înregistrat o creștere a prețurilor mai mare decât România (77%).



    De cealaltă parte, cinci state au raportat scăderi ale prețurilor la electricitate, cu cea mai mare diferență față de primele luni ale anului 2022 în Spania (-41%), urmată de Danemarca (-16%), Portugalia (-6%), Malta (-3%) şi Luxemburg (-0,4%).

    Evoluția prețurilor la electricitate pentru gospodării în statele UE / Sursa: Eurostat

    preturi-electricitate-sem-i-eurostat.jpg



    Chiar și exprimate în euro, prețurile medii pentru electricitate din România sunt printre cele mai mari în rândul celor 27 de state membre (42 euro/100 kWh). Prețuri ceva mai mari s-au înregistrat doar în Ţările de Jos (47,5 euro/100 kWh) și Belgia (43,5 euro/100 kWh), România şi Germania (41,3 euro/100 kWh).


    La polul opus, se află Bulgaria (11,4 euro/100 kWh) și Ungaria 11,6 euro/100 kWh) cu tarife de patru ori mai mici pentru consumatorii casnici din UE, în primul semestru al acestui an.



    În ceea ce privește preţurile medii la gaze naturale gospodării, datele oferite de Eurostat arată un avans față de primele șase luni din 2022, de la 8,6 euro/100 kWh la 11,9 euro/100 kWh în ianuarie-martie 2023.



    România se află din nou printre statele cu cel mai semnificativ avans al prețului, exprimat în moneda națională, cu creștere de 134%, sub Letonia (139%), dar mai mare decât modificările de preț din Austria (103%), Ţările de Jos (99%) sau Irlanda (73%). Estonia, Croaţia şi Italia au înregistrat ușoare scăderi, în timp ce prețul a rămas stabil în Lituania,



    Prețurile în moneda unică europeană au fost mai mici în primul semestru al anului , în Ungaria (3,4 euro/100 kWh) şi Slovacia (5,7 euro/100 kWh), iar cele mai ridicate în Ţările de Jos (24,8 euro/100 kWh), Suedia (21,9 euro/100 kWh) şi Danemarca (16,6 euro/100 kWh).

    Evoluția prețurilor la gaze pentru consumatori casnici / Sursa: Eurostat

    preturi-gaze-sem-i-eurostat.jpg

    Prețurile la electricitate și gaze sunt cele mai ridicate de când se dau publicităţii statisticile Eurostat. Oficiul mai menționează că toate statele membre au adoptat subvenţii guvernamentale, reduceri de taxe şi impozite pentru a compensa preţurile la energie.


    Totodată, în prima jumătate a anului, ponderea taxelor în factura la electricitate a scăzut cu patru puncte procentuale (de la 23% la 19%), iar la factura de gaze cu opt puncte (de la 27% la19%).


    Creșterea prețurilor la electricitate și gaze pentru consumatorii casnici din UE (2008-2023) / Sursa: Eurostat

    evolutie-preturi-electricitate-gaze-2008-2023-eurostat.jpg


  • Eurobarometru: Europenii aprobă măsurile luate pentru a face faţă crizei energetice

    Eurobarometru: Europenii aprobă măsurile luate pentru a face faţă crizei energetice

    86 % dintre europenii care au răspuns sondajului Eurobarometru Flash consideră că măsurile luate la nivel european au fost importante pentru a limita impactul imediat al creșterii prețurilor la energie asupra consumatorilor și întreprinderilor. Peste opt din 10 respondenți au apreciat măsurile referitoare la utilizarea durabilă a resurselor naturale, achiziționarea de gaze în comun de către statele membre ale UE, pentru a asigura securitatea aprovizionării (82 %), construirea de parteneriate cu alți actori globali, precum Regatul Unit, SUA, Japonia și Australia (81 %) și reducerea dependențelor comerciale excesive de țări precum Rusia sau China.

    Un procent la fel de mare dintre europenii chestionați – 86 % – consideră că depozitele de gaze din UE ar trebui umplute pentru a evita riscul de penurie, 85 % sunt de părere că Uniunea ar trebui să stimuleze producția de tehnologii curate în s

    tatele membre și 79 % susțin că măsurile UE ar trebui să vizeze reducerea consumului de energie.
    Ideea finanțării unor proiecte comune de apărare la nivelul Uniunii Europene pentru a dezvolta capabilități și tehnologii strategice de apărare este agreată de 75 % dintre respondenți.

    În plus, marea majoritate a europenilor consideră că războiul din Ucraina demonstrează necesitatea ca UE să își asigure securitatea energetică și economică și să intensifice cooperarea militară între statele membre, continuând în paralel să dea dovadă de solidaritate cu Ucraina (71 %).

    Europenii continuă să fie în mare măsură în favoarea sprijinirii Ucrainei și a ucrainenilor. 86 % dintre respondenți sunt de acord cu sprijinul umanitar acordat persoanelor afectate de război, 77 % acceptă primirea în UE a persoanelor care fug din calea războiului, iar 71 % sunt de acord cu impunerea de sancțiuni economice împotriva Rusiei.


  • Electricitate pentru Republica Moldova

    Electricitate pentru Republica Moldova

    Dacă Ucraina este victima directă a neoimperialismului rusesc marca Putin, manifestat printr-o agresiune ilegală şi nejustificată, Republica Moldova este victimă colaterală. Micul stat cu populaţie majoritar românească situat între Ucraina şi România suportă consecinţele dramatice ale crizei energetice pe care războiul din vecinătate a dus-o la paroxism şi ale poziţiei ferme de condamnare a invaziei adoptate de administraţia pro-europeană de la Chişinău.

    Luna trecută, compania care furnizează energie electrică pentru regiunile centrale şi de sud ale Republicii Moldova şi-a avertizat clienţii că trebuie să fie pregătiţi pentru întreruperi de curent în viitorul sezon de iarnă, ca urmare a intensificării crizei energetice. Anterior, preşedinta Maia Sandu declarase că locuitorii republicii ar trebui să continue economisirea de energie electrică din cauza creşterii preţurilor la energie şi a amplificării crizei.

    Într-un discurs rostit, recent, în Parlamentul de la Bucureşti, Maia Sandu avertiza, de altfel, că ţara riscă să rămână fără gaze şi electricitate în această iarnă din cauza conflictului. După ce Rusia a bombardat reţelele ucrainene, gigantul rus Gazprom a redus la jumătate volumul de gaz livrat Moldovei, iar furnizarea de electricitate din stânga Nistrului pentru luna viitoare a devenit incertă. Asigurarea ţării cu energie electrică este o provocare zilnică, mărturisea preşedinta Sandu.

    Conştientă de situaţia complicată în care se găseste micul stat vecin după bombardamentele ruseşti asupra centralelor ucrainene, România a început să-i furnizeze energie electrică şi gaze naturale în regim de urgenţă.

    În acest moment, Bucureştiul asigură peste 90% din necesarul de consum de energie electrică al Chişinăului, a spus ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, la un post privat de televiziune.

    E grav pentru că, în acest moment, Republica Moldova are o situaţie energetică foarte complicată, fiind dependentă sută la sută de resurse externe şi în ceea ce priveşte gazul şi în ceea ce priveşte energia electrică, a subliniat şeful diplomaţiei de la Bucureşti. El a afirmat că România a ajutat Republica Moldova şi cu furnizarea de păcură şi lemn de foc.

    Guvernul român a aprobat 130.000 de metri cubi de lemn de foc la solicitarea Chişinăului. Aşa cum sprijinul acordat Ucrainei pentru a contracara agresiunea Rusiei înseamnă, de fapt, sprijin concret pentru securitatea şi prosperitatea României şi a cetăţenilor ei, tot aşa, sprijinul pentru Republica Moldova, un stat foarte vulnerabil la efectele acestei agresiuni este, până la urmă, un plus pentru securitatea României, a explicat ministrul Aurescu.

    Bucureştiul, a mai spus acesta, va continua cu apelurile către comunitatea internaţională pentru a acorda Moldovei granturi ca să poată cumpăra energie de pe piaţa liberă.

    De la Bruxelles, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis Republicii Moldova sprijin suplimentar pentru a-şi acoperi nevoile imediate de gaze naturale şi electricitate.


  • Prețurile la energie pentru consumatorii casnici din UE

    Prețurile la energie pentru consumatorii casnici din UE


    Datele Oficiului European pentru Statistică (Eurostat) confirmă creșterile de prețuri la electricitate pentru consumatorii casnici din statele membre UE. În primul semestru al anului în curs, europenii au plătit pentru electricitate, în medie, 25,3 euro/100 kWh. Aceasta înseamnă o creștere de 3,3 euro/100kWh față de perioada similară din 2021.



    Țările de Jos, cea mai mare scădere a prețurilor la electricitate



    Prețurile la electricitate pentru consumatorii casnici au crescut în 22 de state membre UE iar România se situează printre țările UE cu cele mai mari creșteri, în moneda națională. Astfel, față de prima jumătate a anului trecut, cea mai semnificativă creștere a prețurilor la electricitate s-a înregistrat în Cehia (62%), urmată de Letonia (59%), Danemarca (57%), România și Estonia (ambele cu 55%).



    Alte cinci state membre au înregistrat scăderi ale prețurilor la electricitate pentru consumatorii casnici: Țările de Jos (minus 54%), Slovenia (minus 16%), Polonia (minus 3%), Portugalia şi Ungaria (ambele minus 1%). De menționat că prețurile mai mici din Ţările de Jos, Slovenia şi Polonia sunt legate de subvențiile guvernamentale, în timp ce în Ungaria prețurile sunt reglementate de către stat.



    Exprimate în euro, cele mai scăzute tarife medii la electricitate pentru consumatorii casnici din UE în primul semestru din 2022 au fost în Țările de Jos (5,9 euro/100 kWh), Ungaria (9,5 euro/100 kWh) și Bulgaria (10,9 euro/100 kWh). La polul opus se află Danemarca (45,6 euro/100 kWh), Belgia (33,8 euro/100 kWh), Germania (32,8 euro/100 kWh) şi Italia (31,2 euro/100 kWh).


    Diferențele prețurilor la electricitate în statele UE în primul semenstru al anului comparativ cu aceeași perioadă din 2021 / Sursa: Eurostat

    cresteri-pret-electricitate-eurostat.jpg


    Prețurile la gaze naturale, aproape duble în România



    Și prețurile medii la gaze naturale au crescut în prima jumătate a anului la 8,6 euro/100 kWh cu 2,2 euro mai mult față de primul semestru al anului trecut. Potrivit Eurostat, 23 de state membre pentru care sunt disponibile date au raportat măriri ale prețurilor la gaze.



    În topul listei se află Estonia unde prețurile medii ale gazelor naturale au urcat cu 154% în perioada menționată, urmată de Lituania (110%) şi Bulgaria (108%). În România, prețurile au crescut cu 94,5% față de primul semestru al anului trecut. Din nou, Ungaria a înregistrat o scădere ușoară (minus 0,5%), dar tot datorită faptului că preţurile din acest stat sunt reglementate.



    Exprimate în euro, cele mai ridicate prețuri medii ale gazelor naturale pentru consumatorii casnici au fost în Suedia (22,2 euro/100 kWh), Danemarca (16 euro/100 kWh) şi Țările de Jos (12,9 euro/100 kWh), iar cele mai scăzute au fost în Ungaria (2,9 euro/100 kWh), Croaţia (4,1 euro/100 kWh) şi Letonia (4,6 euro/100 kWh).



    Cipru, Malta şi Finlanda nu raportează prețurile gazelor pentru consumatorii casnici, menționează Eurostat care subliniază că actuala evoluție ascendentă a prețurilor la energie este cauzată de situația geopolitică actuală, în special de invadarea Ucrainei de către Rusia.

    Diferențele prețurilor la gaze naturale în statele UE în primul semenstru al anului comparativ cu aceeași perioadă din 2021 / Sursa: Eurostat

    cresteri-pret-electricitate-eurostat.jpg



  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 11.09 – 17.09.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 11.09 – 17.09.2022

    Bană greauă


    Idyea cum tru tută lumea, tru România păhadzlli crescu ma largu. Rata anuală ali inflaţie alină la piste 15% tru agustu — uidisitu cu informaţiili publicate, luni, di Institutlu Naţional di Statistică. Meslu tricut, nai ma multu criscură păhadzlli a părmătiiloru alimentare, cu piste 1,8%. Serviciile să scunkiră, tru medie, cu aproapea 0,4%. Crişteri semnificative a păhadzloru s-nregistrară andicra di alunaru tru cazul a transportului aerian, cu aproapea 24%, a zahărillei, cu aproapea 10 proţente, untului, cu piste 6,8%, laptilui cu piste 5%. Multu lişoari ñicură consemnară tarifele a transportului rutier şi ateali di telefonie. Andicra di agust anlu tricut, nai ma mări crişteri di păhă fură tru cazlu a gazilor naturali, cu 70%, al pătăţloru, cu piste 54% şi a ntulemnului comestibil, cu aproapea 50%, scunkeri di pisti 30% nregistrânda şi transportul aerian, combustibilii, produsili di morărit şi zahărea.



    Stoclu di gaze naturali, tru grafic


    Stocurli di gaze tră iarnă ali Românie va s’năstreacă pănă tru bitisita a aliştei stămănă nivelu minim di 80% băgatu di Comisia Europeană – dimăndă ministrul ali Energie, liberalu Virgil Popescu. El spuni că aestu easti un nivel pisti aţelu nreghistratu anlu tricut, tru brumaru. Personaj controversat, atacat tră turlia tru cari gestionează criza energetică nu maş di USR şi AUR, ditu opoziţie, ică di presă, ama şi di parteneri social-dimocraţ ditu coaliţia guvernamentală, Popescu spuni că România va s’poată s’năstreacă lişoru tru aestă iarnă, aca va s’hibă ună perioadă ndilicată tru tută Uniunea Europeană, cu incertituditui ligate di aprovizionarea cu gaze ruseşti. Ministrul adăvgă că naua ordonanţă mutrinda plafonarea a păhadzloru la energie poati s’hibă alăxită, tra s’ndrupască şi persoanele a curi bană ţăni di concentratoarele di oxigen, aparate cari consumă multu curentu electric, piste nivelu apufusitu di actul normativ.



    Blue Air, aterizari forţată


    Compania aeriană di stat TAROM u dusi ma largu turnarea tru patridă a româñiloru abandonaţ pi aeroporturli ditu Europa di operatorul privat Blue Air. Guvernul di Bucureşti ahărdzi ţinţi milioane di lei (echivalintul a circa un milion di euro) ditu Fondul di rezervă, tră anvăleari hărgili cu repatrierea. Ministrul a Transporturilor, Sorin Grindianu, ălli căndăsi pasagerlli arăşi s’caftă dispăgubiri a operatorului aerian şi s’caftă alti variante tra s’toarnă tru văsilie, avănda tu vidială că AROM, nu are cum s’opereadză tuti azboiurli anulate di Blue Air. Ditu opoziţie, fostul ministrul a Transporturilor, lidirul USR, Cătălin Drulă, lu stipseaşti social-dimocratul Grindianu că ştea ti catandisea di la Blue Air, “ama nu lă spusi şi a românilor să nu-şi ancupără bilete”. “Blue Air easti tru faliment, vărnu numata va ş’llia păradzlli di aclo” — nica spusi Drulă. Iara compania aeriană dimăndăă că nu garantează turnarea a păradzloru pi biletele anulate şi condiţioneadză eventualile rambursări i dispăgubiri di ieloarea a curselor şi di vindiarea a companiillei cătră un investitor privat. Anularea a tutulor azboiurilor companiei tru perioada 6 yismăciuni – 9 sumedru aduţi zñie la 230.000 di pasageri. Anaparti di perioada oficială comunicată tră suspendare, muştiradlli ali companie fură hăbărisiţ mutrinda anularea a cursilor programate nica şi la bitisita a meslui sumedru.



    Fără ruşi


    Guvernul di Bucureşti va sobliga tute autorităţli publiţi centrali şi locali s’tragă mănă di la soluţiile antivirus ruseşti ică di la aplicaţiile cari potu s’hibă sumu control ali Moscova. Un proiect di nomu tru acestă idhei fu adoptat di Executiv, tru contextul tru cari şi alti state europene, cum Germania ică Italia, au loată, ahtări apofasi. Compania Kaspersky, cari adară ună ditu nai ma cunuscute soluţii antivirus, va s’hibă zñiipsită direct di aestă misură, tră aţea că tuti programele a llei va s’hibă dizinstalate di pe sistemele informatiţi publiţi ditu văsilie. Iţi program antivirus creeadză portiţe di acces pe calculatoari şi poati s’hibă ufilisitu tră spionaj. Tru nota di fundamentare a proiectului să spuni că multi instituţii publiţi şi autorităţ ali administraţie locală ditu România, inclusiv Primăria a Bucureştiului, ancupără şi ufilisescu programe di antivirus ruseşti, di itia a păhadzloru ñiţ.



    Cu ucrainenii


    Franţa şi România viţină cu Ucraina simnară un acord tră licşurarea a exporturilor di yipturi a Kievului. Documentul fu simnat, la Paris, di ministrul francez al Transporturilor, Clément Beaune, şi di secretarul di stat român Ionel Scrioşteanu, di la Transporturi, tru prezenţa a ambasadorului Ucrainăllei tru Franţa. Uidisitu cu corespondinta Radio România la Paris, Franţa ari nădie ca Ucraina s’agiungă diznou nivelu di exporturi ţi eara ninti di invazia trupelor ruse, diclanşată pi 24 di şcurtu, la cumandulu a prezidintului Vladimir Putin. Atumţea, Kievul putea s’livreadză tru mesu şasi milioane di tonuri di yipturi pi păzărli internaţionali. Uidisitu cu acordulu, Franţa va u andrupască România tră s’creasca fluxurile di yipturi ucrainene pritu porturile Constanţa, la Marea Neagră, Galaţi, la Dunăre, şi pritu Canalul Sulina ali Diltă. Autorităţli române va s’lucreadză cu ateali franceze tră ună ma bună dotare a punctelor di sinuru terestru anamisa di România şi Ucraina şi tră creaştirea a numirului di vagoane di părmătie cari trec sinurlu. Ambasadorul Ucrainei tru Franţa, Vadim Omelcenko, haristusi tră aţea ţi număsi agiutorlu concret, util şi cu hăiri aprukeatu di văsilia a lui, agiutoru cari lo silă după vizita comună ditu alunaru a prezidinţăloru Emmanuel Macron şi Klaus Iohannis la Kiev. Tru aestu kiro, numirlu a ucrainenilor cari aleapsiră România tra s’fugă ditu calea a trupelor ruseşti tricu di 2,3 miliuñi.



    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Retrospectiva săptămânii  11.09 – 17.09.2022

    Retrospectiva săptămânii 11.09 – 17.09.2022

    Viaţă grea


    Ca peste tot în lume, în România preţurile continuă să crească.
    Rata anuală a inflaţiei a urcat la peste 15% în august – potrivit informaţiilor
    publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică. Luna trecută, cel mai
    mult au crescut preţurile mărfurilor alimentare, cu peste 1,8%. Serviciile s-au
    scumpit, în medie, cu aproape 0,4%. Creşteri semnificative ale preţurilor s-au
    înregistrat faţă de iulie în cazul transportului aerian, cu aproape 24%,
    zahărului, cu aproximativ 10 procente, untului, cu peste 6,8%, laptelui cu
    peste 5%. Foarte uşoare reduceri au consemnat tarifele transportului rutier şi
    cele de telefonie. Faţă de august anul trecut, cele mai mari creşteri de
    preţuri au fost în cazul gazelor naturale, cu 70%, al cartofilor, cu peste 54%
    şi al uleiului comestibil, cu aproximativ 50%, scumpiri de peste 30%
    înregistrând şi transportul aerian, combustibilii, produsele de morărit şi
    zahărul.



    Stocul
    de gaze naturale, în grafic


    Stocurile
    de gaze pentru iarnă ale României vor depăşi până la finalul acestei săptămâni
    nivelul minim de 80% impus de Comisia Europeană – a anunţat ministrul Energiei,
    liberalul Virgil Popescu. El spune că acesta este un nivel peste cel
    înregistrat anul trecut, în noiembrie. Personaj controversat, atacat pentru
    modul în care gestionează criza energetică nu doar de USR şi AUR, din opoziţie,
    ori de presă, ci şi de partenerii social-democraţi din coaliţia guvernamentală,
    Popescu afirmă că România va reuşi să depăşească cu bine această iarnă, chiar
    dacă va fi o perioadă complicată în toată Uniunea Europeană, cu incertitudini
    legate de aprovizionarea cu gaze ruseşti. Ministrul a adăugat că noua ordonanţă
    privind plafonarea preţurilor la energie ar putea fi modificată, pentru a
    susţine şi persoanele a căror viaţă depinde de concentratoarele de oxigen,
    aparate care consumă mult curent electric, peste nivelul stabilit de actul
    normativ.



    Blue Air, aterizare forţată


    Compania
    aeriană de stat TAROM a continuat să-i repatrieze pe românii abandonaţi pe
    aeroporturile din Europa de operatorul privat Blue Air. Guvernul de la
    Bucureşti a alocat cinci milioane de lei (echivalentul a circa un milion de
    euro) din Fondul de rezervă, pentru acoperirea cheltuielilor cu repatrierea.
    Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, i-a îndemnat pe pasagerii
    batjocoriţi să ceară despăgubiri operatorului aerian şi să caute alte variante
    pentru a reveni în ţară, având în vedere că TAROM, nu are cum să opereze toate zborurile anulate
    de Blue Air. Din opoziţie, fostul ministrul al
    Transporturilor, liderul USR, Cătălin Drulă, îl acuză pe social-democratul Grindeanu că ştia despre situaţia
    de la Blue Air, dar nu le-a spus şi românilor să nu-şi cumpere bilete.
    Blue Air este în faliment, nimeni nu-şi va mai vedea banii de acolo -
    mai susţine Drulă. Iar compania aeriană anunţă că nu garantează
    rambursarea banilor pe biletele anulate şi condiţionează eventualele rambursări
    sau despăgubiri de reluarea curselor şi de vânzarea companiei către un
    investitor privat. Anularea tuturor zborurilor companiei în perioada 6
    septembrie – 9 octombrie afectează 230.000 de pasageri. Dincolo de perioada
    oficială comunicată pentru suspendare, clienţii companiei au fost notificaţi
    privind anularea curselor programate chiar şi la sfârşitul lunii
    octombrie.



    Fără ruşi


    Guvernul de la Bucureşti va obliga toate autorităţile publice
    centrale şi locale să renunţe la soluţiile antivirus ruseşti sau la aplicaţiile
    care s-ar putea afla sub controlul Moscovei. Un proiect de lege în acest sens este
    a fost adoptat de Executiv, în contextul în care şi alte state europene, precum
    Germania sau Italia, au luat, deja, astfel de decizii. Compania Kaspersky, care
    produce una dintre cele mai cunoscute soluţii antivirus, va fi afectată direct
    de această măsură, pentru că toate programele sale vor trebui dezinstalate de
    pe sistemele informatice publice din ţară. Orice program antivirus creează
    portiţe de acces pe calculatoare şi ar putea fi utilizat pentru spionaj. În
    nota de fundamentare a proiectului se arată că foarte multe instituţii publice
    şi autorităţi ale administraţiei locale din România, inclusiv Primăria
    Bucureştiului, achiziţionează şi folosesc programe de antivirus ruseşti, din
    cauza preţurilor mici.



    Cu ucrainenii


    Franţa şi România vecină Ucrainei au încheiat un acord pentru
    facilitarea exporturilor de cereale ale Kievului. Documentul a fost semnat, la
    Paris, de ministrul francez al Transporturilor, Clément Beaune, şi de
    secretarul de stat român Ionel Scrioşteanu, de la Transporturi, în prezenţa
    ambasadorului Ucrainei în Franţa. Potrivit corespondentei Radio România la
    Paris, Franţa speră ca Ucraina să atingă din nou nivelul de exporturi dinainte
    de invazia trupelor ruse, declanşată pe 24 februarie, la ordinul preşedintelui
    Vladimir Putin. Atunci, Kievul putea livra lunar şase milioane de tone de
    cereale pe pieţele internaţionale. Potrivit acordului, Franţa va sprijini România
    pentru a creşte fluxurile de cereale ucrainene prin porturile Constanţa, la
    Marea Neagră, Galaţi, la Dunăre, şi prin Canalul Sulina al Deltei. Autorităţile
    române vor lucra cu cele franceze pentru o mai bună dotare a punctelor de
    frontieră terestră dintre România şi Ucraina şi pentru creşterea numărului de
    vagoane de marfă care trec graniţa. Ambasadorul Ucrainei în
    Franţa, Vadim Omelcenko, a mulţumit
    pentru ceea ce a numit sprijinul concret, util şi eficient primit de ţara sa,
    sprijin care s-a intensificat semnificativ după vizita comună din iulie a
    preşedinţilor Emmanuel Macron şi Klaus Iohannis la Kiev. Între timp, numărul
    ucrainenilor care au ales România ca să fugă din calea trupelor ruseşti a
    trecut de 2,3 milioane.


  • UE pregăteşte “o intervenţie de urgenţă şi o reformă structurală a pieţei energiei electrice”

    UE pregăteşte “o intervenţie de urgenţă şi o reformă structurală a pieţei energiei electrice”

    Uniunea Europeană pregătește o intervenție de urgență și
    o reformă structurală a pieței energiei electrice, a cărei funcționare este
    foarte criticată de unele state membre ale UE în fața creșterii vertiginoase a
    prețurilor, a anunțat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Reforma,
    solicitată de unele state ale UE, dar care ar putea duce la tensiuni între cele
    27 de state membre, se va afla pe ordinea de zi a unei reuniuni a miniștrilor
    europeni ai energiei.

    Ursula von der Leyen: Creșterea
    bruscă a prețurilor la electricitate arată clar limitele funcționării actuale a
    pieței. Or, această piață a fost concepută în circumstanțe diferite și în
    scopuri total diferite. Acesta este motivul pentru care lucrăm în prezent la o
    intervenție de urgență și la o reformă structurală a pieței. Avem nevoie de un
    nou model de piață pentru energie electrică care să funcționeze cu adevărat și
    să ne readucă la echilibru.



    Cererile de modificare a pieței comune a energiei
    electrice sunt din ce în ce mai numeroase, în condițiile în care prețul gazului
    a crescut brusc pe fondul evenimentelor curente din Ucraina, electricitatea
    devenind tot mai scumpă. Pe piața europeană, prețul de cost al ultimei surse de
    energie electrică mobilizate pentru a satisface cererea, adesea centralele
    electrice pe gaz, determină prețul care este perceput de toți operatorii de pe
    continent. Acest preț a crescut în tandem cu creșterea prețurilor la gaze,
    legată de reducerea drastică a livrărilor de gaze rusești către Europa. Reforma
    pieței europene a energiei electrice ar putea schimba situația, astfel încât
    consumatorii să plătească mai puțin pentru, de exemplu, electricitatea ieftină
    produsă solar și eolian.

    Cancelarul german Olaf Scholz a îndemnat statele
    membre să convină rapid și în mod coordonat asupra unei reforme. Sistemul
    actual nu poate fi descris ca fiind funcțional dacă duce la prețuri atât de
    ridicate la electricitate, a spus el.

    Preşedinta
    Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat însă că UE trebuie să
    evite înlocuirea dependenţei faţă de gazul şi petrolul rusesc cu dependenţa
    faţă de sursele de materii prime necesare bateriilor destinate dezvoltării
    energiilor regenerabile, care în prezent provin în principal din China.

    În
    intervenţia sa la Forumul Strategic care se desfăşoară în oraşul sloven Bled,,
    Ursula von der Leyen a semnalat că
    tranziţia verde şi digitală va creşte enorm nevoia de materii prime, precum
    litiul pentru baterii, siliciul pentru semiconductori şi aşa-numitele pământuri
    rare, necesare componentelor maşinilor electrice şi turbinelor eoliene. Cererea
    pentru astfel de materii prime s-ar putea dubla până în anul 2030, a mai
    precizat preşedinta Comisiei Europene.


  • Europenii plătesc din 2021 mai mult pentru gaze și electricitate

    Europenii plătesc din 2021 mai mult pentru gaze și electricitate


    Prețurile medii la electricitate pentru consumatorii casnici din UE au urcat semnificativ în semestrul doi din 2021, comparativ cu perioada similară din 2020, potrivit Eurostat.



    Danemarca și Germania, cel mai mare preț în euro pentru electricitate



    Astfel, în perioada iulie-decembrie 2021, prețurile au crescut în toate statele membre UE, cu excepția a două state: Slovacia (-5,8%) şi Ungaria (-0,13%), unde prețurile sunt reglementate. Clienții casnici din Estonia (50,2%) şi Suedia (49,3%) au resimțit cele mai mari creșteri din spațiul comunitar. Cipru și Letonia sunt următoare state care au înregistrat măriri ale prețurilor cuprinse între 30-40%. În Spania, Danemarca şi Grecia creșterile au fost de 20-30%, în timp ce România se află într-un pluton de țări unde prețurile s-au mărit cu 10-20%, alături de Bulgaria, Irlanda, Lituania și Belgia.



    Prețurile la electricitate în semestrul doi ala anului trecut au variat mult între cele 27 de state membre UE. Consumatorii casnici din Ungaria au plătit în medie 10 euro/100 kWh, cei din Bulgaria 10,9 euro/100 kWh: La polul opus, consumatorii din Danemarca au plătit în medie 34,5 euro/100 kWh), cei din Germania (32,3 euro/100 kWh), iar cei din Belgia și Irlanda cu câțiva cenți mai puțin de 30 euro/100kWh.



    La nivelul Uniunii Europene, prețurile medii la electricitate s-au situat la 23,7 euro/100 kWh în semestrul doi din 2021, cu2,4 euro mai multe decât în aceeași perioadă a anului anterior.

    Evoluția prețurilor la gaze și electricitate pentru cosnumatorii casnici din UE (2008-2021) / Sursa: Eurostat

    evolutie-pret-energie-2008-20022-eurostat.jpg



    Preț dublu la gaze în Bulgaria și Grecia



    În ceea ce privește gazele naturale, prețurile medii pentru consumatorii casnici au crescut în 20 din cele 24 de state membre UE care au raportat datele către Eurostat. Cele mai semnificative creșteri în moneda națională, au fost în Bulgaria unde prețul pentru gazele naturale s-a dublat (103%), urmată de Grecia (96%) şi Estonia (83%). Trei state au raportat prețuri mai mici pentru consumatorii casnici: Slovacia (-12%), Cehia (-5%) şi Portugalia (minus 1%).


    Prețurile medii la gaze naturale pentru consumatorii casnici din UE s-au situat la 7,8 euro/100 kWh în semestrul doi din 2021, față de 7 euro/100 kWh în perioada similară din 2020.



    Exprimate în euro, cele mai scăzute prețuri medii ale gazelor naturale pentru consumatorii casnici din UE în semestrul doi din 2021 au fost în Ungaria (3,1 euro/100 kWh), Croația (4 euro/100 kWh) şi Lituania (4,1 euro/100 kWh). De cealaltă parte, cele mai mari prețuri s-au înregistrat în Suedia (18,6 euro/100 kWh), Danemarca (12,5 euro/100 kWh), Țările de Jos (11 euro/100 kWh) şi Spania (10,8 euro/100 kWh).



    Datele Eurostat mai arată că taxele şi accizele reprezentau în UE 36% din prețul energiei electrice plătit de consumatori și 30% din prețul gazelor naturale, în semestrul doi din 2021.



    Rezerve mai mari de gaze pentru următoarele sezoane reci



    Războiul din Ucraina a adus noi schimbări ale prețului pentru energie și a determinat să caute soluții pentru dependența energetică a Uniunii de gazul importat din Rusia. La finalul lunii martie, Comisia Europeană a prezentat o propunere legislativă prin care introduce obligația de a stoca gaze naturale la un nivel minim de 80% pentru iarna următoare și de 90% pentru anii următori.



    Totodată, țările membre caută alternative pentru importurile de gaze din Rusia, în timp ce proiectul Nord Stream 2 care ar fi transportat gazele din țara condusă de Vladimir Putin către Germania este tras pe linie moartă.




  • Retrospectiva săptămânii 10.10 – 16.10.2021

    Retrospectiva săptămânii 10.10 – 16.10.2021

    Criza sanitară – spitalele nu mai fac față cazurilor de Covid 19


    Medicii români au făcut săptămâna aceasta un apel disperat la
    populație să se vaccineze și să respecte măsurile de protecție sanitară, în
    încercarea de a stopa valul patru al pandemiei de coronavirus care matură în
    continuare România. Una dintre cele mai afectate țări din lume, în acest
    moment, de varianta Delta foarte contagioasă, România are o rată de vaccinare
    de doar circa 30 la sută, mult sub media mondială și penultima din Uniunea
    Europeană. Deși dispun la liber de vaccinuri Pfizer, Moderna, Astra Zeneca și
    Johnson&Johnson, primite prin mecanismele comunitare europene, românii
    ezită inexplicabil în continuare să le folosească, în condițiile în care mor
    zilnic sute dintre ei de Covid 19, spitalele sunt suprasolicitate, iar paturile
    de terapie intensivă complet ocupate. Presa prezintă imagini în care pacienții,
    mulți dintre ei dependenți de oxigen medical sau de îngrijiri speciale,
    așteaptă în salvări sau pe holurile spitalelor eliberarea unui pat, care adesea
    nu se face decât prin moartea unor alți pacienți. Politicienii, care nu se pot
    lăuda în ultima perioadă cu măsuri foarte coerente, dau vina unii pe alții și
    fac apeluri, și ei, la vaccinare și la responsabilitate din partea populației,
    după o lungă perioadă de relaxare. Cert este că România a cerut ajutor medical
    european, din care a și început să primească în această săptămâna. Polonia,
    Danemarca și Uniunea Europeană au trimis concentratoare de oxigen, Italia a
    donat flacoane de anticorpi monoclonali, iar Ungaria a început să primească
    pacienți români în stare gravă.



    Criză politică – negocieri pentru formarea unui nou guvern


    Peste criza sanitară, la București se suprapune și una politică,
    țara funcționând în acest moment cu un guvern interimar demis de parlament prin
    moțiune de cenzură. Săptămâna a fost dominată de negocieri și discuții în
    căutarea unei noi majorități, după ce președintele Klaus Iohannis l-a desemnat
    pe Dacian Cioloș, președintele USR, (a treia forță politică a țării) să formeze
    un nou executiv în calitate de premier. USR este partidul care s-a retras din
    guvernarea de centru dreapta alături de PNL și UDMR, acuzând neînțelegeri
    iremediabile cu premierul Florin Cîțu – ales recent lider al liberalilor.
    Dacian Cioloș a primit nominalizarea deoarece a fost singura propunere făcută
    președintelui, iar scopul său declarat este să reinstaureze coaliția inițială. (…) Între timp, consultările programate, vineri, la Bucureşti, între USR, PNL şi
    UDMR, pentru refacerea coaliţiei guvernamentale, s-au anulat. Liberalii spun că
    USR trebuie să negocieze cu partidele de opoziţie PSD şi AUR, alături de care a
    demis săptămâna trecută Cabinetul Cîţu, prin moţiune de cenzură. La rândul său,
    Dacian Cioloş a anunţat că USR va propune un guvern și un program de guvernare
    în Parlament la începutul săptămânii viitoare. Din partea UDMR, preşedintele Kelemen
    Hunor consideră că premierul desemnat Dacian Cioloş nu a reuşit să
    restabilească ‘un nivel minim de încredere’, care ar fi permis refacerea
    coaliţiei.



    Criza energiei – prețurile la electricitate și gaze au explodat




    Ca și cum recrudescența pandemiei și instabilitatea politică nu erau
    suficiente, românii trebuie să facă față și creșterilor serioase de prețuri la
    energie, în context european și mondial. O salvare, măcar parțială, ar putea
    veni de la măsurile propuse statelor membre, în această săptămână, de Comisia
    Europeană: sprijin de urgență pentru consumatorii casnici, eventual sub forma
    unor bonuri valorice; interzicerea prin lege a deconectării de la rețea a celor
    care nu și-au plătit facturile; posibilitatea acordării de ajutoare de stat
    pentru întreprinderi; reduceri specifice de taxe și impozite. A fost avansată
    și ideea creării de rezerve strategice de gaze prin achiziţii în comun, la fel
    ca pentru vaccinuri, dar aşa ceva ar fi posibil abia din 2022. Între timp, la
    București a continuat o anchetă parlamentară privind creșterea prețurilor la
    energie, în care sunt vizați și o serie de furnizori care au încălcat
    legislația în domeniu.



    Jocuri sportive de teren -
    Fotbal


    Naţionala de fotbal a României a învins echipa Armeniei cu scorul de
    1-0, luni seară, la Bucureşti, în Grupa J a preliminariilor Cupei Mondiale
    din 2022. România şi-a luat astfel revanşa după eşecul de la Erevan din luna
    martie, scor 2-3. Germania, liderul
    grupei cu 21 de puncte, şi-a asigurat deja calificarea. Pe locul secund se află
    România, cu 13 puncte, Macedonia de Nord e a treia, cu 12 puncte, Armenia – a
    patra, tot cu 12 puncte, Islanda se află pe cinci, cu 8 puncte, iar
    Liechtenstein încheie clasamentul, cu un punct. Ultimele meciuri din grupă vor
    avea loc luna viitoare, România urmând să joace acasă cu Islanda şi în
    deplasare cu Liechtenstein. Câştigătoarele grupelor se califică direct, iar
    formaţiile clasate pe locurile secunde şi cele mai bune două echipe necalificate
    din Liga Naţiunilor 2020-2021 vor juca baraje în urma cărora alte trei formaţii
    vor obţine biletele pentru turneul final din Qatar.





    Jocuri sportive electronice – Dota 2


    La București, pe stadionul Arena Națională, este în plină desfășurare
    cea mai importantă competiţie mondială de sporturi electronice, Dota 2.
    Evenimentul va culmina cu marea finală din 17 octombrie, când se vor confrunta
    cele mai bune două echipe din lume, din cele 18 prezente. Turneul va fi
    vizionat online, potrivit organizatorilor, de 100 de milioane de persoane. Sunt
    şi beneficii financiare pentru statul român care va primi un impozit de 16% din
    premiile totale de 40 milioane de dolari. Spre deosebire de fotbal, campionatul
    mondial de gaming are loc fără spectatori în tribune, din cauza pandemiei de
    coronavirus.


  • Cine plăteşte factura la energie?

    Cine plăteşte factura la energie?

    Reprezentanții Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) au fost chemați la audieri în Parlament pentru a aduce lămuriri în legătură cu creșterile la facturile de energie electrică și gaze naturale în România. Membrii Comisiei parlamentare de anchetă au vrut să afle care au fost cauzele care au dus la scumpiri după liberalizarea pieţei de electricitate, la 1 ianuarie 2021, şi a pieţei de gaze naturale, la 1 iulie 2020.


    Creşterea preţurilor a fost previzibilă, dar nu la nivelul de astăzi, spune conducerea ANRE, care subliniază că regulamentele europene interzic oricărei autorităţi a statului să intervină în formarea preţurilor. Cei de la ANRE susțin că factura la energia electrică ar putea să scadă, însă, cu până la 15% dacă certificatele verzi şi taxa de cogenerare ar fi plătite din bugetul de stat, nu de către consumatori. O astfel de decizie ar fi temporară, pe o perioadă de şase luni, pentru a vedea cum funcţionează piaţa de energie.


    În prezent, toţi consumatorii de electricitate din România plătesc în facturi, separat de preţul energiei, certificatele verzi (pentru producţia de energie regenerabilă) şi o contribuţie de cogenerare de înaltă eficienţă. Membrii comisiei au solicitat reprezentanţilor ANRE să prezinte în perioada următoare mai multe date referitoare, între altele, la reglementările pe care Autoritatea le pregăteşte pentru diminuarea efectelor creşterii preţurilor pe zona de energie.


    Și ministrul Energiei a fost chemat, zilele trecute, în plenul Camerei Deputaților sa dea explicații despre creşterea preţurilor la gaze şi la energie electrică. Virgil Popescu a explicat că nu e vorba doar de România, ci de o scumpire la nivel mondial, iar Comisia Europeană va veni în următoarea perioadă cu un set de recomandări privind măsurile pe care statele membre le pot lua pentru compensarea facturilor la energie. Anterior dezbaterilor din plenul Camerei Deputaţilor, ministrul Virgil Popescu a mers și el în faţa parlamentarilor din Comisia de anchetă, unde a dat asigurări că de ordonanţa de urgenţă pregătită de guvern pentru compensarea plăţilor la facturi ar urma să beneficieze peste 60% din populaţie. Ministrul a anunţat și că se lucrează la o schemă de ajutor de stat pentru întreprinderile mici şi mijlocii, în contextul crizei preţurilor la energie, care ar urma să fie aplicată începând cu 18 noiembrie.


    ANRE le recomandă consumatorilor de electricitate care beneficiază în prezent de preţuri de serviciu universal să semneze până la finalul anului noul contract, deoarece este de aşteptat ca preţurile acestui serviciu să crească de la 1 ianuarie. În prezent, peste 57% din clienţi au contracte în piaţa concurenţială, situând România pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte ritmul crescut al trecerii de la piaţa reglementată la cea concurenţială.


  • Discuţii privind noile prevederi fiscale

    Discuţii privind noile prevederi fiscale

    Două
    ordonanţe de urgenţă ale guvernului, una care modifică legile justiţiei şi alta
    ce impune noi taxe unor sectoare cheie din economie – bănci, telecomunicaţii,
    energie – au inflamat discursul public şi au tensionat suplimentar raporturile
    oricum deteriorate dintre puterea de stânga şi opoziţia de dreapta. Ambele ordonanţe
    au ceva în comun: au fost adoptate de guvernul PSD-ALDE fără consultări
    prealabile cu cei vizaţi de schimbări şi au fost criticate aspru, pe fond, nu
    doar în ţară, ci şi în afara ei, în special de către partenerii europeni. Luni,
    premierul Viorica Dăncilă a fost nevoită să răspundă acuzaţiilor formulate de
    opoziţie în legătură cu ordonanţa despre care PNL şi USR spun că trebuie
    abrogată pentru că loveşte în mediul de afaceri, bănci şi sectorul
    construcţiilor.

    Odată cu intrarea ei în vigoare, facturile la gaze şi
    electricitate au devenit mai mari, iar creditele s-au scumpit, a reclamat liderul
    deputaţilor PNL, Raluca Turcan. Răspunderea legală îi aparţine premierului, a
    amintit ea, chiar dacă promotori ar fi, de facto, liderul forte al PSD, Liviu
    Dragnea, şi consilierul economic al premierului, Darius Vâlcov. Raluca Turcan:
    Aţi
    semnat această ordonanţă nenorocită, care a transformat viaţa românilor într-un
    coşmar – Ordonanţa 114, ordonanţa lăcomiei grupului condus de Dragnea şi
    Vâlcov, ordonanţa care impune noi taxe, care pune piedici în calea pilonului
    pensiilor tinerei generaţii şi care obligă administraţiile locale să crească
    taxele şi impozitele
    . În replică, premierul Dăncilă a subliniat că
    ordonanţa conţine măsuri pentru stimularea dezvoltării economice prin creşterea
    nivelului de investiţii. În acelaşi timp, i-ar proteja pe consumatorii casnici
    de energie electrică. Viorica Dăncilă:
    Vi se pare normal ca românii să plătească
    dobânzi duble faţă de restul cetăţenilor din Uniunea Europeană? Deranjează pe
    cineva că noi gândim româneşte? Prin Ord.114 am urmărit ca aceste miliarde de
    euro să ajungă în bugetul statului pentru construcţia de şcoli, spitale şi
    autostrăzi. În sectorul energetic vor fi protejaţi consumatorii casnici de energie
    electrică prin instituirea unui mecanism nou, şi anume serviciul universal
    pentru consumatorii casnici.

    Dacă USR a reproşat puterii că, prin noile măsuri fiscale, determină
    agenţiile de rating să retrogradeze România şi periclitează pensiile administrate
    privat, ALDE, partenerul PSD în guvern, a acuzat opoziţia că, prin afirmaţiile
    pe care le face, creează panică în rândul populaţiei. UDMR susţine în Parlament
    coaliţia PSD – ALDE, dar a fost de părere că aplicarea ordonanţei ar trebui
    amânată. În opinia Uniunii, practica adoptării ordonanţelor de urgenţă pe
    ultima sută de metri a unui an fiscal, cu aplicabilitate aproape imediată,
    trebuie să înceteze din cauză că provoacă incertitudini şi neclarităţi. Şi
    Alianţa Confederaţiilor Patronale din România a solicitat amânarea aplicării
    unor reglementări din ordonanţă, pentru a fi găsite soluţii care să corespundă
    scopului Guvernului, dar fără a afecta semnificativ mediul socio-economic.

  • În UE energia eoliană este a doua sursă de electricitate

    În UE energia eoliană este a doua sursă de electricitate

    Energia eoliană furnizează
    12,5% din totalul energiei produse în România și suntem pe al şaptelea loc în
    Europa. Cea mai mare pondere a energiei eoliene se regăseşte în Danemarca, unde
    vântul produce 36,8% din totalul energiei a spus eurodeputatul Marian Jean -
    Marinescu:




  • Parlamentul European propune noi reguli privind electricitatea

    Parlamentul European propune noi reguli privind electricitatea

    Propunerile adoptate săptămâna trecută în Comisia pentru Industrie a Parlamentului European pleacă de la ideea că piața de electricitate are nevoie de o reformă amplă care să ofere mai multe posibilități de alegere și prețuri mai mici pentru consumatorii și întreprinderile din Uniune. Propunerile completeaza totodata un pachet legislativ mai amplu privind Energia Curata, prezentat la sfarsitul anului trecut de Comisia Europeana. Noile norme pun accentul pe sursele regenerabile de energie și oferă mai multe drepturi consumatorilor, după cum afirmă vicepreședintele executivului comunitar, Maros Sefcovic: Vrem să oferim fiecărui individ dreptul de a produce și consuma energie regenerabilă din surse proprii, de a o vinde și a obține un venit din această activitate. Încurajăm crearea de cooperative în domeniul energiei . Într-o manieră nemai întâlnită până acum oferim mai multă putere consumatorilor. Încurajăm cetățenii, comunitățile, într-un cuvânt consumatorii, să profite de aceste noi prerogative. Cerem statelor membre să încurajeze competiția, inovarea și investițiile.

    Iar printre măsurile votate în Comisia pentru Industriea Parlamentului European se numără și susținerea pentru o participare activă a consumatorilor și comunităților locale la piața energiei electrice.

    De altfel, încă din noiembrie anul trecut, parlamentarii din Comisia pentru industrie au cerut măsuri pentru promovarea așa-numitului autoconsum de energie regenerabilă. Este vorba, mai precis, de sprijin pentru micii consumatori care produc, cu ajutorul panourilor solare de exemplu, electricitate pe proprietatea lor și au instalate sisteme de stocare a energiei. Europarlamentarii vor ca aceștia să nu fie obligați să plătească vreo redevență sau taxe.

    Comisia vrea totodată ca micile comunități să aibă posibilitatea să instaleze împreună panouri solare sau turbine eoliene. Ar apărea astfel cooperativele capabile să producă electricitate din surse regenerabile.

    Comisia pentru Industrie a Parlamentului comunitar pledează totodată pentru dreptul europenilor de a-și schimba furnizorul de electricitate fără taxe și rapid, în doar 24 de ore față de două săptămâni, cât prevăd actualele norme.Iar decizia de a alege un nou furnizor ar trebui luată în cunoștință de cauză, consideră parlamentarii europeni din Comisia pentru Industrie. De aceea ar fi nevoie, spun ei, ca în fiecare stat membru să existe cel puțin un instrument de comparare a prețurilor accesibil gratuit pe internet.

    În același timp, clienții vor putea solicita un contor inteligent care să prezinte consumul de energie și costul în timp real și care să poată fi citit de la distanță.

    Comisia pentru Industrie a Parlamentului European cere totodată țărilor membre să elaboreze planuri de acțiune pentru reducerea numărului de gospodării vulnerabile și sărace.

    Înainte de a intra în vigoare, noile norme au nevoie de aprobare în plenul legislativului comunitar.


  • Estimări după scumpirea energiei şi carburanţilor

    Estimări după scumpirea energiei şi carburanţilor

    Luna octombrie aduce românilor facturi mai mari la energie electrică şi gaze, dar şi carburanţi mai scumpi odată cu intrarea în vigoare a celei de-a doua etape de majorare a accizei. În ceea ce priveşte preţul energiei electrice, Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) a decis că, de la 1 octombrie, va exista o majorare pentru consumatorii casnici de 0,03 lei/kWh. Preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, a explicat că aceasta înseamnă o scumpire cu 3,45 lei (0,75 euro) pe lună pentru un consum mediu de 100 kWh.



    Totodată, vicepreşedintele ANRE, Emil Calotă, a anunţat că preţul gazelor pentru consumatorii casnici va creşte, în medie, cu 6% în al patrulea trimestru al anului. O decizie definitivă în acest sens ar urma să fie luată în această săptămână. După ce, la 15 septembrie, a avut loc o creştere a accizei la carburanţi cu 0,16 lei pe litru, urmată de scumpiri la pompă, o majorare similară a avut loc chiar în prima zi a acestei luni, astfel că efectele de aşteptat sunt aceleaşi. Potrivit companiilor în domeniu, după prima majorare a accizei, petroliştii au scumpit carburanţii cu 9 bani pe litru (circa 2 eurocenţi), însă preţurile au fost modificate în sus chiar şi înainte şi după această dată. În aceste condiţii, preţul celor mai ieftine sortimente de carburanţi a ajuns la aproape 5 lei pe litru, după ce, la mijlocul lunii septembrie, era de circa 4,7 lei la motorină şi 4,8 lei la benzină.



    Mai mult decât faptul că alimentarea maşinilor va scoate mai mulţi bani din buzunarele românilor, la fel ca şi facturile, efectele nu se vor opri aici. Aceasta pentru că toate aceste produse – energie, gaze şi carburanţi – sunt folosite în masă astfel că sunt de aşteptat scumpiri în lanţ pentru aproape toate produsele şi serviciile din economie.



    Explicaţia este simplă – ele influenţează costurile de producţie, segmentul de transport, dar şi pe cel de comercializare, iar toate acestea se vor reflecta în preţuri. Dragoş Frumosu, preşedintele federaţiilor sindicale din industria alimentară, apreciază că alimentele s-ar putea scumpi în final cu 5-6%, cel mai mult carnea, produsele din carne, laptele, produsele lactate şi pâinea. Vor creşte, pe de altă parte, ratele la bănci ale românilor, odată cu nivelul ROBOR, rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele. Faţă de începutul anului, valoarea ROBOR la trei luni s-a dublat.