Radio România Internațional

Tag: electricitate

  • Cât au plătit europenii pentru energie în prima jumătate a anului

    Cât au plătit europenii pentru energie în prima jumătate a anului

     

    Preţurile medii la electricitate plătite de gospodăriile din Uniunea Europeană au înregistrat un ușor avans de la 28,3 euro pe 100 kWh în a doua jumătate a anului trecut la 28,9 euro pe 100 kWh în primul semestru al anului curent, arată datele publicate luni de Eurostat.

    Față de finalul anului trecut taxele totale au crescut în medie cu 16% prin reducerea subvențiilor și facilităților fiscale de către guvernele statelor membre. În același timp, costurilor cu energia, aprovizionarea şi serviciile de reţea s-au diminuat în primele șase luni din 2024.

    De altfel, prețurile la electricitate au coborât în spațiul comunitar cu 0,5 euro per 100 kWh. comparativ cu cele din prima jumătate a anului (29,4 euro), preţurile la electricitate în UE au scăzut uşor.

     

    Bulgaria și Ungaria au cele mai mici prețuri la electricitate

     

    În primul semestru din 2024, gospodăriile din Germania au plătit cel mai mult pentru electricitate (39,5 euro per 100 kWh). Prețuri mari s-au mai înregistrat în Irlanda (37,4 euro per 100 kWh) şi Danemarca (37,1 euro per 100 kWh). La polul opus se află Ungaria plătesc cele mai (10,9 euro per 100 kWh), Bulgaria (11,9 euro per 100 kWh) şi Malta (12,6 euro per 100 kWh). Preţuri mai mici de 20 de euro per 100 kWh au plătit și gospodăriile din şi România, Croaţia și Slovacia.

    Prețurile medii plătite de gospodării, inclusiv taxele, au scăzut în 16 state membre UE şi au crescut în 11 state în prima jumătate a acestui an comparativ, cu al doilea semestru al anului trecut.

     

    Prețurile la electricitate plătite de gospodăriile din statele UE / Sursa: Eurostat

     

    Românii au plătit mai mult pentru gaze în primele șase luni

     

    În ceea ce privește gazele naturale, prețurile medii din UE s-au redus cu 7% în prima jumătate a acestui an comparativ cu perioada accesași perioadă a anului trecut, de la 11,9 euro per 100 kWh, până la 11 euro per 100 kWh. Europenii au plătit cu 2% mai puțin și faţă de a doua jumătate a anului trecut (11,3 euro per 100 kWh). Fără a include taxele, preţurile scăzut cu 12% în ritm anual, respectiv cu 10% față de finele lui 2023.

    Eurostat a putut colecta date din 24 de state membre, iar în 15 dintre acestea preţurile medii la gaze naturale plătite de gospodării au scăzut în prima jumătate a acestui an, comparativ cu perioada ianuarie-iunie 2023. Cele mai semnificative scăderi au fost înregistrate în Lituania (-60%), Grecia (-39%) şi Estonia (-37%). România (7%), Italia (16%), Franţa (13%) au avut cele mai mari creșteri ale prețurilor.

     

    Față de prima jumătate a lui 2023, ponderea taxelor în facturile la electricitate a crescut cu 5,8 puncte procentuale, de la 18,5%, până la 24,3%, şi cu 4,6 puncte procentuale, de la 22,8%, până la 27,4%, în facturile la gaze, mai precizează Eurostat.

     

    Evoluția prețurilor la gazele naturale în primele șase luni ale anului față de ianuarie – iunie 2023 / Sursa: Eurostat

     

  • Compensații pentru energie?

    Compensații pentru energie?

    România va solicita UE compensaţii pentru diferenţele semnificative de preţ la energie între vestul şi estul continentului, susține ministrul de resort, Sebastian Burduja. El a explicat că aceste diferenţe ar fi fost cauzate de o producţie hidro mai mică în ţară din cauza secetei, dar şi de probleme de interconexiune, care nu au permis exportul de energie mai ieftină din vest către est. În plus, România sprijină energetic Republica Moldova şi Ucraina, iar toate aceste elemente creează o presiune pe preţurile din țară.

    Sebastian Burduja a adăugat că solicitarea va fi făcută Consiliului de Miniştri, la nivel european, şi a arătat că speră ca România să fie compensată pentru aceste diferenţe de preţ. El a subliniat că susţine foarte mult extinderea pieţei unice. În prezent, România plătește un preț de aproape 150 de euro/ MWh, cu mult peste media europeană de aproape 102 euro/ MWh.

    Prețul este resimțit cu atât mai mult cu cât țara se confruntă cu obstacole semnificative legate de diversificarea mix-ului energetic și îmbunătățirea eficienței energetice, conform celui mai recent raport al Comisiei Europene privind Uniunea energetică. Situația este valabilă și la nivel european, chiar dacă documentul arată că s-au înregistrat progrese semnificative privind energia din surse regenerabile.

    Mixul energetic al României rămâne puternic dependent de combustibilii fosili, care reprezintă 71% din consumul total de energie, ușor peste media UE de 69%. Mix-ul de electricitate al țării este dominat de sursele regenerabile (42,4%), urmate de combustibilii fosili (37,6%) și energia nucleară (19,9%).

    Pentru a-și asigura securitatea energetică, România operează șase facilități de stocare a gazelor cu o capacitate totală de 3,1 miliarde de metri cubi, echivalentă cu 31% din consumul anual de gaze. Până la mijlocul lunii august, aceste depozite au fost deja umplute, protejând bine țara pentru iarna care urmează.

    România este angajată să își extindă capacitatea nucleară pentru a atinge țintele climatice ale UE și pentru a-și întări securitatea energetică. Sunt în plan construirea a două noi reactoare (CANDU), fiecare cu o capacitate de aproximativ 700 MWe, pentru a completa facilitățile nucleare existente. În ciuda progreselor, România se confruntă cu provocări de integrare și conformare. Piețele angro de electricitate și gaze ale țării sunt puternic influențate de intervenții guvernamentale care depășesc cadrul de urgență al UE.

    Totodată, contoarele inteligente, un instrument critic pentru sporirea flexibilității pieței, sunt instalate în doar 23% din gospodăriile românești, indicând necesitatea unor îmbunătățiri în ceea ce privește asigurarea eficienței energetice. Conform raportului, sărăcia energetică rămâne o preocupare majoră în România. În 2023, 13,6% din oameni au întâmpinat dificultăți în plata facturilor de utilități, iar 12,5% nu au reușit să își încălzească locuințele în mod adecvat în timpul iernii, subliniind necesitatea renovării accelerate a clădirilor și a măsurilor sociale țintite.

     

  • Piața energiei în Uniunea Europeană

    Piața energiei în Uniunea Europeană

    Uniunea Europeană continuă să diminueze importurile de gaze din Rusia. Potrivit Eurostat, aproape jumătate din gazele naturale în stare gazoasă importate de UE în primele trei luni ale anului au sosit din Norvegia (46,6%). O altă cincime din importuri a sosit din Algeria (19.7%), în timp ce ponderea gazelor rusești a ajuns la 17,3% din totalul importurilor.

     

    Scăderi semnificative ale valorii importurilor de gaze

     

    Cea mai mare cantitate de gaze naturale lichefiate (GNL) a fost furnizată de Statele Unite ale Americii cu o pondere de 47,4%. Importurile rusești de GNL au avut o pondere de 17,7%, iar altă zecime din importuri a fost furnizată tot de Algeria (9,9%). SUA (17,1%), Norvegia (13,6%) şi Kazahstan (10,9%) au fost principalele țări de proveniență pentru importurile Uniunii de uleiuri petroliere.

     

    În total, UE a importat în primul trimestru al anului produse energetice în valoare de 95,5 miliarde de euro, respectiv 183,8 milioane de tone. Aceasta înseamnă o scădere a valorii importurilor de 26,4% față de aceeași perioadă a anului trecut, dar și o greutate a importurile cu 10,4% mai mică.

     

    Față de primele trei luni din 2023, valoarea importurilor de gaze naturale în stare gazoasă a scăzut cu 56,8%, iar volumul s-a diminuat cu 11,7%.De asemenea, importurile de gaze lichefiate din primul trimestru au avut o valoare cu 54,1% mai mică, și un volumul diminuat cu 11,4%.

     

    Statele de provenineță ale importurilor de prouse energetice ale UE în primul trimestru al anului / Sursa: Eurostat

    Statele de provenineță ale importurilor de prouse energetice ale UE în primul trimestru al anului / Sursa: Eurostat

     

    Energia regenerabilă, principala sursă de electricitate în UE

     

    Tot Eurostat a publicat date privind consumul energetic al celor 27 de state membre ale UE în 2023. Astfel, aprovizionarea cu gaze a scăzut la 12,8 milioane terajouli (TJ), cu 7,4% sub anul precedent, ceea ce reprezintă cea mai mică valoare începând din 1995.

     

    Un declin și mai mare s-a înregistrat la cărbuni unde aprovizionarea cu cărbune brun a coborât cu 24,2% sub cea din 2022, cu un total de 222,8 milioane tone, iar aprovizionarea cu huilă a scăzut cu 20,4%, la 130.437 milioane tone. Aceste cifre sunt cele mai mici de când Eurostat a început publicarea acestor date. De asemenea, aprovizionarea cu petrol şi produselor petroliere a înregistrat un recul de cu 1,5%.

     

    În schimb, aprovizionarea cu energie regenerabilă a crescut anul trecut cu 4,4% față de  2022, cu un total de 10,9 milioane TJ. Astfel, energia regenerabilă a fost principala sursă de electricitate în UE, fiind responsabilă pentru 44,7% din toată producţia de electricitate. Regenerabilele au generat 1,21 milioane gigawaţi/oră, (GWh), o creştere de 12,4% faţă de 2022.

     

    În același timp, centralele nucleare au produs 22,8% din producţia de energie a UE, în ușoară creștere față de anul precedent (1,2%). Electricitatea generată de combustibilii fosili a scăzut cu 19,7% comparativ cu 2022, și a însumat 32,5% din totalul producţiei de electricitate a UE.