Radio România Internațional

Tag: Electronic Doctor

  • Une invention, deux inventions…

    Une invention, deux inventions…

    Dans une étude réalisée aux Etats-Unis il y a cinq ans, la recherche scientifique de Roumanie était classée 43e sur les 45 pays pris en compte. Tout en se voyant reconnaître le potentiel humain exceptionnel, la Roumanie était pointée du doigt pour les carences constatées dans ce secteur, dont notamment le faible budget affecté à la recherche et le nombre réduit darticles publiés dans les revues spécialisées.



    Attirés par une situation matérielle beaucoup meilleure quen Roumanie et par des conditions propices à des activités scientifiques aux standards les plus élevés, bon nombre de chercheurs roumains ont choisi de partir pour létranger, dans les années qui ont suivi la révolution anti-communiste de décembre 89. Ils souhaitaient travailler dans des instituts de recherche qui leur donnent la chance de mettre en œuvre leurs idées sans avoir à se faire du souci pour largent, ce problème récurrent en Roumanie auquel on na toujours pas trouvé de solution.



    Un petit nombre de ces scientifiques allait regagner le pays, surtout après 2011, lorsque le gouvernement de Bucarest a approuvé une loi censée relever le niveau de léducation et de la recherche grâce à la mise en place de normes et réglementations garantissant que les personnes en charge du financement sont vraiment les plus compétentes. Les gouvernants se sont ravisés entre temps au sujet de bien de ces dispositions, au grand désappointement des scientifiques roumains. Heureusement quil existe les projets financés par les fonds européens.



    Ainsi se fait-il que, malgré le maigre financement interne, la recherche roumaine parvient à se faire connaître toujours plus à léchelle internationale. Ses réalisations lui ont dailleurs valu de nombreux prix lors des différentes compétitions du domaine, dont par exemple le Salon de Genève et le concours international Eureka.



    Comment fonctionne le financement de la recherche? Voici la réponse de Carmen Moldovan, chef de laboratoire à lInstitut national de recherche et de développement en micro technologie : « Le ministère de lEducation et de la Recherche organise un concours de projets dédiés à des thématiques précises. Ces dernières devraient répondre aux besoins de la société et résoudre certains problèmes. Il en va de même à léchelle européenne. Nous devons postuler, en respectant les conditions requises par cette demande de projets et puis gagner. Le taux de réussite au niveau européen se situe autour de 10%, chose valable pour la Roumanie aussi. »



    Le laboratoire de Carmen Moldovan soccupe des micro systèmes pour les applications biomédicales et environnementales. Dautres laboratoires, spécialisés dans les micro ondes, font des recherches sur les technologies usuelles de la téléphonie mobile, des communications, de la micro optique ou de la photonique.



    Carmen Moldovan précise que les résultats de ce travail scientifique profitent au grand public : « Parmi les dispositifs les plus avancés qui sont déjà produits, je mentionnerais les capteurs de pesticides, invention distinguée de la médaille dor l’année dernière à Genève. Il s’agit d’un appareil portable, à bas prix, capable deffectuer lanalyse des légumes et des fruits, du lait ou de l’eau en 10 minutes, sans l’intervention d’un opérateur. Concrètement: on introduit un échantillon du produit dans la zone de réaction et le dispositif affiche les résultats. Je pense qu’il y a là un grand potentiel, non seulement pour la Roumanie, mais pour tout le monde. Ce fut le résultat d’un projet de recherche financé par la Roumanie à hauteur de 250.000 euros sur un total de 1 million d’euros. Y ont participé des chercheurs allemands aussi, mieux financés, évidemment. Les résultats brevetés appartiennent à l’équipe roumaine ainsi que les droits de propriété intellectuelle du capteur et de l’appareil qui le lit. »



    Voici maintenant un autre dispositif révolutionnaire inventé par un Roumain: Electronic Doctor, un dispositif de régénération des cellules, créé par le docteur Bogdan Vladila : « Initialement j’ai travaillé aux côtés d’un dentiste sur un traitement de la parodontite. J’ai réussi à identifier la fréquence du champ électromagnétique qui réussit à faire proliférer les cellules. Nous avons obtenu les premiers résultats tout de suite: nous avons réussi à stopper la mobilité dentaire; c’était il y a 5 ou 6 ans. Cela veut dire qu’aujourd’hui, tous nos patients qui risquent de perdre leurs dents peuvent se faire traiter. Il y a quelques années, la mobilité dentaire n’avait pas de traitement. Maintenant le traitement existe. Il est très simple, non traumatique, grâce à l’utilisation dun champ électromagnétique. Le patient peut utiliser le dispositif chez lui en regardant la télé. Tout ce qu’il faut faire c’est de parcourir les 30 séances que nous lui recommandons. »



    Enfin, les cellules stem sont la vedette de tout congrès médical à l’heure actuelle, souligne le docteur Bogdan Vladila: « Les cellules de souche sont l’avenir. En Roumanie, grâce au dispositif Electronic Doctor, nous avons une nouvelle approche. Partout, les cellules stem sont d’abord récoltées pour être ensuite réinjectées. Or, nous avons réussi à les multiplier à l’intérieur de l’organisme, sans les récolter. Et pour cause: au moment où les cellules sont extraites, elles perdent leurs caractéristiques fondamentales et leur rendement diminue. En utilisant cette technologie, les cellules sont multipliées et non pas déplacées. La méthode est très appréciée à l’université d’Oslo, qui décerne les Prix Nobel. Rien qu’un exemple: je place un dispositif électromagnétique sur le visage du patient, comme un masque, et la fréquence en question éveille les cellules qui commencent à se multiplier . »



    Ce ne sont là que quelques-unes des applications pratiques des résultats obtenus par les chercheurs roumains. Des résultats remarquables d’ailleurs, car deux fois récompensés du grand prix du Salon des international des inventions de Genève, la Mecque des inventeurs du monde entier. (trad. Mariana Tudose, Valentina Beleavski)

  • O invenţie, două invenţii

    O invenţie, două invenţii

    Un studiu realizat în Statele Unite în urmă cu cinci ani plasa cercetarea ştiinţifică din România pe un descurajant loc 43 din 45 de ţări evaluate, rezultatul recunoscând potenţialul uman excepţional din România, dar semnalând şi lipsurile din domeniu, în principal bugetul mic pentru cercetare dar şi numărul redus de articole publicate în reviste de specialitate. Atraşi de o situaţie materială mult mai bună şi de condiţiile desfăşurării activităţii la standarde de top, mulţi dintre cercetătorii români au ales în perioada postdecembristă să plece peste hotare la institute unde să-şi poată pune în practică ideile neîngrădiţi de lipsa banilor, problemă recurentă în România şi care încă nu şi-a găsit o rezolvare deplină.

    O parte dintre cercetători, nu foarte mulţi, au revenit ulterior în ţară, în special după 2011, când guvernul a aprobat o lege menită să ridice standardele în educaţie şi cercetare prin introducerea unor norme şi reglementări care să asigure că poziţiile de finanţare şi cele universitare merg la cei mai competenţi. Asupra multora dintre aceste prevederi s-a revenit între timp, astfel că dezamăgirea s-a reinstalat în rândul cercetătorilor din România, aflaţi, totuşi, într-o situaţie nu tocmai precară graţie proiectelor cu finanţare externă, prin fonduri europene.

    Astfel, deşi nu foarte puternic susţinută financiar în ţară, cercetarea românească îşi face tot mai cunoscută prezenţa pe plan internaţional, valoarea realizărilor sale fiind recunoscută şi recompensată prin premiile obţinute la competiţiile de gen, atât la Salonul de la Geneva, cât şi la concursul internaţional Eureka, de exemplu. Cum se desfăşoară acest proces de finanţare a cercetării? Carmen Moldovan, şef de laborator la Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Microtehnologie: Ministerul Educaţiei şi Cercetării scoate la competiţie anumite proiecte, anumite tematici. Prin aceste tematici cercetarea răspunde cerinţelor societăţii, deci acele tematici trebuie să rezolve anumite probleme. La fel se întâmplă şi la nivel european. Noi trebuie să aplicăm, respectând condiţiile acestei cereri de proiecte, şi trebuie să câştigăm. Rata de succes la nivel european e în jur de 10% şi nici în România nu este mult mai mare.


    Laboratorul meu, explică cercetătoarea, se ocupă de microsisteme pentru aplicaţii biomedicale şi de mediu, dar avem şi laboratoare care lucrează în domeniul microundelor, care sunt tehnologiile uzuale pentru telefonia mobilă, să spunem, pentru comunicaţii, în microoptică sau fotonică. Ceea ce producem se adresează publicului larg, adaugă Carmen Moldovan:

    Exemplul cel mai avansat de device-uri, care sunt deja produse, sunt senzorii de pesticide, care au fost premiaţi anul trecut la Geneva cu medalia de aur şi care în momentul acesta se găsesc într-un aparat portabil, de cost scăzut, care realizează analize asupra legumelor, fructelor, laptelui sau apei, într-un timp de maxim 10 minute, fără intervenţii specializate ale unui operator. Deci, efectiv, se introduce o probă în zona de reacţie şi aparatul afişează rezultatele potrivite. Consider că are un mare potenţial, nu numai pentru România, ci în general. Acesta a fost rezultatul unui proiect de cercetare în care România a introdus 250 de mii de euro şi per total, proiectul a avut 1 milion, dar cu participanţi din Germania, deci, ei au fost ceva mai bine finanţaţi. Rezultatele pe care le-am brevetat sunt româneşti şi avem proprietatea intelectuală atât asupra senzorului, cât şi asupra aparatului care citeşte senzorul.


    Doctorul Bogdan Vlădilă este inventatorul unui alt dispozitiv, Electronic Doctor, care produce regenerarea celulelor. Bogdan Vlădilă:Iniţial am muncit eu cu un medic stomatolog pentru a trata paradontoza. Am reuşit să identific frecvenţa câmpului electromagnetic care reuşeşte să facă proliferare celulară. Primele rezultate le-am avut rapid, acum 5-6 ani de zile şi ele se evidenţiază prin stoparea mobilităţii dentare. Asta înseamnă că toţi pacienţii care în acest moment au dinţi pe cale de pierdere – pentru că mobilitatea dentară până acum câţiva ani nu avea tratament – în acest moment pot ştii că există tratamentul. Tratamentul este foarte simplu, este atraumatic prin aplicarea de câmp electromagnetic. Se pot da dispozitivele acasă, deci pacientul se poate trata uitându-se la televizor. Tot ce trebuie să facă este să urmeze cele 30 de şedinţe pe care le recomandăm.


    Orice congres, în acest moment, în orice domeniu al medicinei, vorbeşte despre celulele stem, aminteşte doctorul Bogdan Vlădilă: Celulele stem reprezintă viitorul. Partea românească, deci dispozitivul Electronic Doctor, a deschis însă o nouă abordare. Pentru că toţi recoltează celule stem pe care le reinjectează. Noi am reuşit să le proliferăm în interiorul organismului, fără să le mai scoatem. Problema este că în momentul în care se extrag aceste celule, ele îşi pierd caracteristicile fundamentale şi nu mai au, să spun, randamentul care ar trebui. Folosind această tehnologie, care este apreciată la Oslo, la o universitate care dă, totuşi, Premiul Nobel, nu le mut, le proliferez. Pun un dispozitiv electromagnetic, de exemplu, pe faţa pacientului, de exemplu, o mască şi frecvenţa respectivă le trezeşte şi ele încep să prolifereze.


    Sunt doar câteva aplicaţii ale cercetării româneşti, aflată permanent în diferite competiţii şi care a obţinut de două ori, în 2009 şi 2013, marele premiu la Salonul de Invenţii de la Geneva, un fel de Mecca a inventatorilor din lume.

  • Rumänische Erfinder: schlecht finanziert und doch international erfolgreich

    Rumänische Erfinder: schlecht finanziert und doch international erfolgreich

    Eine in den Vereinigten Staaten vor fünf Jahren erarbeitete Studie platzierte Rumänien auf einen entmutigenden Platz 43 von 45 bewerteten Ländern in puncto wissenschaftliche Forschung. Das Ergebnis zog das au‎ßerordentliche menschliche Potential in Betracht, verwies aber auch auf die Engpässe in diesem Bereich. Diese sind im Grunde das niedrige Forschungsbudget und die reduzierte Zahl an Artikeln, die in Fachzeitschriften publiziert werden.



    Angezogen von einem besseren Lebensstandard, aber auch von den Voraussetzungen zur Durchführung ihrer Tätigkeit auf Topniveau, beschlossen viele rumänische Forscher nach der postkommunistischen Wende, auszureisen. Im Ausland können sie ihre Ideen ohne geldbedingte Einschränkungen umsetzen. Geldmangel ist ein immer wiederkehrendes Problem in Rumänien, das bisher keine vollständige Lösung gefunden hat. Ein Teil der Forscher, nicht sehr viele, sind danach, besonders nach 2011, in die Heimat zurückgekehrt. Zu diesem Zeitpunkt hatte die Regierung ein Gesetz verabschiedet, wodurch die Standards in der Bildung und in der Forschung durch die Einführung gewisser Normen und Regelungen erhöht werden sollten. Zweck dieser war die Sicherstellung der Finanzierung für die kompetentesten Forscher. Viele dieser Regelungen sind aber in der Zwischenzeit aufgehoben worden. Somit machte sich in den Reihen der rumänischen Forscher die Enttäuschung wieder breit, auch wenn sie sich dank der europäischen Finanzierung nicht gerade in einer prekären Lage befinden. Somit wird die rumänische Forschung, auch wenn sie im Inland finanziell nicht unterstützt werden kann, weltweit immer mehr anerkannt und durch Preise belohnt. Diese erhielten rumänische Forscher etwa bei der Fachmesse in Genf oder beim internationalen Wettbewerb Eureka. Wie erfolgt dieser Finanzierungsprozess der Forschung? Carmen Moldovan, Laborleiterin beim Landesinstitut für Forschung und Entwicklung in der Mikrotechnologie:



    Das Bildungs- und Forschungsministerium schreibt verschiedene Projekte, bestimmte Themenbereiche aus. Durch diese Themenbereiche antwortet die Forschung auf die Anforderungen der Gesellschaft. Diese Themenbereiche müssen aber auch gewisse Probleme lösen. Genauso sieht die Lage auf europäischer Ebene aus. Wir müssen uns bewerben, dabei die Anforderungen dieser Projektausschreibung einhalten und gewinnen. Die Erfolgsrate beträgt auf europäischer Ebene 10%. Auch in Rumänien ist diese nicht viel höher.“



    Ihr Labor, so die Forscherin, beschäftigt sich mit Mikrosystemen für biomedizinische und Umweltanwendungen. Es gibt aber auch Labors, die sich mit dem Bereich der Mikrowellen beschäftigen, gewöhnliche Technologien für den Mobilfunk, für Kommunikationen, Mikrooptik oder Photonik erforschen. Was dort hergestellt wird, ist für das breite Publikum gedacht, fügt Carmen Moldovan hinzu:



    Das fortschrittlichste Beispiel an Geräten, die bereits produziert werden, sind Pestizidsensoren. Diese wurden letztes Jahr in Genf mit der Goldmedaille ausgezeichnet. Sie sind als recht preiswertes Handgerät verfügbar, das Analysen des Obstes und der Gemüse, der Milch oder des Wassers binnen höchsten 10 Minuten, ohne Eingriffe einer Fachkraft durchführt. Man führt also eine Stichprobe in den Reagenzbereich ein und das Gerät zeigt die entsprechenden Ergebnisse an. Ich denke, dass es ein gro‎ßes Potential hat, nicht nur für Rumänien, sondern allgemein. Das war das Ergebnis eines Forschungsprojekts, in das Rumänien 250.000 Euro investiert hat. Die Gesamtfinanzierung betrug insgesamt eine Million Euro und daran beteiligten sich hauptsächlich Partner aus Deutschland. Dieses Projekt erfreute sich also einer etwas gro‎ßzügigeren Finanzierung. Die Ergebnisse, die wir patentiert haben, gehören Rumänien. Wir behalten die Urheberrechte sowohl über den Sensor, als auch über das Gerät, das den Sensor abruft.“




    Der Arzt Bogdan Vlădilă ist der Erfinder einer anderen Vorrichtung, Electronic Doctor, die die Regenerierung der Zellen unterstützt. Bogdan Vlădilă über seine Erfindung:



    Am Anfang habe ich gemeinsam mit einem Zahnarzt daran gearbeitet, um Parodontose zu behandeln. Mir ist es gelungen, die Frequenz des elektromagnetischen Felds zu ermitteln, das die Zellvermehrung unterstützt. Die ersten Ergebnisse erzielte ich ganz schnell, vor 5-6 Jahren. Deren Ausdruck war die Hemmung der Zahnbewegung. Das hei‎ßt, dass alle Patienten, die sich zu diesem Zeitpunkt in Gefahr befinden, ihre Zähne zu verlieren — weil es für die Zahnbewegung bis vor einigen Jahren keine Behandlung gab — erfahren müssen, dass es jetzt eine Behandlung gibt. Die Behandlung ist sehr einfach, ohne Traumen, durch den Einsatz eines elektromagnetischen Feldes. Die Patienten, können die Vorrichtungen zuhause, auch beim Fernsehen, benutzen. Alles, was sie tun müssen, ist, die 30 Sitzungen zu befolgen, die wir empfehlen.“



    Bei allen Kongressen im medizinischen Bereich spricht man heutzutage über Stammzellen, erinnert sich der Arzt Bogdan Vlădilă:



    Die Stammzellen sind die Zukunft. Der rumänische Beitrag, das Gerät »Electronic Doctor« also, hat einen neuen Ansatz ins Leben gerufen. Denn alle ernten Stammzellen, die sie dann wieder einspritzen. Wir haben es geschafft, sie innerhalb des Körpers zu vermehren, ohne sie rauszuholen. Das Problem ist, dass diese Zellen beim Extrahieren ihre Grundmerkmale verlieren und sozusagen nicht mehr die angestrebte Wirkung haben. Ich verwende diese Technologie, um sie zu vermehren, nicht um sie zu versetzen. Meine Technologie wird in Oslo anerkannt, an einer Universität, die schlie‎ßlich den Nobelpreis vergibt. Ich setze eine elektromagnetische Vorrichtung, eine Maske z.B. auf das Gesicht des Patienten, und die entsprechende Frequenz weckt diese auf und sie fangen an, sich zu vermehren.“




    Diese sind nur einige Anwendungen der rumänischen Forschung. Die rumänischen Forscher beteiligen sich ständig an verschiedenen Wettbewerben. 2009 und 2013 wurden sie bei der Erfindermesse in Genf, einer Art Mekka der Forscher weltweit, mit dem Gro‎ßen Preis ausgezeichnet.

  • O invenţie, două invenţii…

    O invenţie, două invenţii…

    Un studiu realizat în Statele Unite în urmă cu cinci ani plasa cercetarea ştiinţifică din România pe un descurajant loc 43 din 45 de ţări evaluate, rezultatul recunoscând potenţialul uman excepţional din România, dar semnalând şi lipsurile din domeniu, în principal bugetul mic pentru cercetare dar şi numărul redus de articole publicate în reviste de specialitate. Atraşi de o situaţie materială mult mai bună şi de condiţiile desfăşurării activităţii la standarde de top, mulţi dintre cercetătorii români au ales în perioada postdecembristă să plece peste hotare la institute unde să-şi poată pune în practică ideile neîngrădiţi de lipsa banilor, problemă recurentă în România şi care încă nu şi-a găsit o rezolvare deplină.



    O parte dintre cercetători, nu foarte mulţi, au revenit ulterior în ţară, în special după 2011, când guvernul a aprobat o lege menită să ridice standardele în educaţie şi cercetare prin introducerea unor norme şi reglementări care să asigure că poziţiile de finanţare şi cele universitare merg la cei mai competenţi. Asupra multora dintre aceste prevederi s-a revenit între timp, astfel că dezamăgirea s-a reinstalat în rândul cercetătorilor din România, aflaţi, totuşi, într-o situaţie nu tocmai precară graţie proiectelor cu finanţare externă, prin fonduri europene.



    Astfel, deşi nu foarte puternic susţinută financiar în ţară, cercetarea românească îşi face tot mai cunoscută prezenţa pe plan internaţional, valoarea realizărilor sale fiind recunoscută şi recompensată prin premiile obţinute la competiţiile de gen, atât la Salonul de la Geneva, cât şi la concursul internaţional Eureka, de exemplu. Cum se desfăşoară acest proces de finanţare a cercetării? Carmen Moldovan, şef de laborator la Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Microtehnologie: Ministerul Educaţiei şi Cercetării scoate la competiţie anumite proiecte, anumite tematici. Prin aceste tematici cercetarea răspunde cerinţelor societăţii, deci acele tematici trebuie să rezolve anumite probleme. La fel se întâmplă şi la nivel european. Noi trebuie să aplicăm, respectând condiţiile acestei cereri de proiecte, şi trebuie să câştigăm. Rata de succes la nivel european e în jur de 10% şi nici în România nu este mult mai mare.”



    Laboratorul meu, explică cercetătoarea, se ocupă de microsisteme pentru aplicaţii biomedicale şi de mediu, dar avem şi laboratoare care lucrează în domeniul microundelor, care sunt tehnologiile uzuale pentru telefonia mobilă, să spunem, pentru comunicaţii, în microoptică sau fotonică. Ceea ce producem se adresează publicului larg, adaugă Carmen Moldovan:


    Exemplul cel mai avansat de device-uri, care sunt deja produse, sunt senzorii de pesticide, care au fost premiaţi anul trecut la Geneva cu medalia de aur şi care în momentul acesta se găsesc într-un aparat portabil, de cost scăzut, care realizează analize asupra legumelor, fructelor, laptelui sau apei, într-un timp de maxim 10 minute, fără intervenţii specializate ale unui operator. Deci, efectiv, se introduce o probă în zona de reacţie şi aparatul afişează rezultatele potrivite. Consider că are un mare potenţial, nu numai pentru România, ci în general. Acesta a fost rezultatul unui proiect de cercetare în care România a introdus 250 de mii de euro şi per total, proiectul a avut 1 milion, dar cu participanţi din Germania, deci, ei au fost ceva mai bine finanţaţi. Rezultatele pe care le-am brevetat sunt româneşti şi avem proprietatea intelectuală atât asupra senzorului, cât şi asupra aparatului care citeşte senzorul.”



    Doctorul Bogdan Vlădilă este inventatorul unui alt dispozitiv, Electronic Doctor, care produce regenerarea celulelor. Bogdan Vlădilă: Iniţial am muncit eu cu un medic stomatolog pentru a trata paradontoza. Am reuşit să identific frecvenţa câmpului electromagnetic care reuşeşte să facă proliferare celulară. Primele rezultate le-am avut rapid, acum 5-6 ani de zile şi ele se evidenţiază prin stoparea mobilităţii dentare. Asta înseamnă că toţi pacienţii care în acest moment au dinţi pe cale de pierdere – pentru că mobilitatea dentară până acum câţiva ani nu avea tratament – în acest moment pot ştii că există tratamentul. Tratamentul este foarte simplu, este atraumatic prin aplicarea de câmp electromagnetic. Se pot da dispozitivele acasă, deci pacientul se poate trata uitându-se la televizor. Tot ce trebuie să facă este să urmeze cele 30 de şedinţe pe care le recomandăm.”



    Orice congres, în acest moment, în orice domeniu al medicinei, vorbeşte despre celulele stem, aminteşte doctorul Bogdan Vlădilă: Celulele stem reprezintă viitorul. Partea românească, deci dispozitivul “Electronic Doctor”, a deschis însă o nouă abordare. Pentru că toţi recoltează celule stem pe care le reinjectează. Noi am reuşit să le proliferăm în interiorul organismului, fără să le mai scoatem. Problema este că în momentul în care se extrag aceste celule, ele îşi pierd caracteristicile fundamentale şi nu mai au, să spun, randamentul care ar trebui. Folosind această tehnologie, care este apreciată la Oslo, la o universitate care dă, totuşi, Premiul Nobel, nu le mut, le proliferez. Pun un dispozitiv electromagnetic, de exemplu, pe faţa pacientului, de exemplu, o mască şi frecvenţa respectivă le trezeşte şi ele încep să prolifereze.”



    Sunt doar câteva aplicaţii ale cercetării româneşti, aflată permanent în diferite competiţii şi care a obţinut de două ori, în 2009 şi 2013, marele premiu la Salonul de Invenţii de la Geneva, un fel de Mecca a inventatorilor din lume.

  • Electronic Doctor

    Electronic Doctor

    « Et s’il y avait un moyen de régénérer des tissus humains, sur des patients vivants, en utilisant un dispositif minimum invasif, sûr à utiliser et facile à l’emploi? » Un beau rêve, direz-vous. Mais non. Plus maintenant. Un médecin roumain s’est posé cette question et a inventé un dispositif médical révolutionnaire qui met un terme à tous ces inconvénients. Son invention sappelle “Electronic Doctor”. Bogdan Vlădilă est au micro de Ligia Mihaiescu.