Radio România Internațional

Tag: Elena Mateescu

  • Aprovizionarea cu apă – catandisi găilipsitoari

    Aprovizionarea cu apă – catandisi găilipsitoari

    Tru România, văsilie cu puţăne sisteme di irigații funcționale, agricultura easti tru mare parte dipendintă di kiro. Xerea pedologică, dimecu rezerva scadzută di apă tru sol, aspardzi şi anlu aestu ictări di culturi, aducânda agricultorllii tru praglu a falimentului. Catandisea easti confirmată di directorul general al Administraţiei Naţionale di Meteorologie, Elena Mateescu. Tru un interviu ti agenția Agerpres, ea spune că, tru aestă veară, România treati pritu un kiro tru cari dificitul di precipitaţii easti unu cabaia mari, iara semnalele suntu ma largu căţe catandisea nu va s’alăxească, atea ţi va s’facă cadialihea că aestu anu agricol s’hibă unu ditu atelli nai ma multu cu xeri ditu istorie.



    Simfunu cu isăkili di specialitate, nai cama zñiipsiti culturi suntu misurlu şi floarea-soarelui, kiro tru cari Moldova easti reghiunea agudită nai ma greu di xerea pedologică extremă, cu nai ma ñicurată cantitate di precipitaţii ditu istorie, di 322,6 litri pe metru pătrat, tru aestu an. Cama multu, nica ma multi giudițe ditu sud dimăndu că numata ari apă ti adăpari neise ti irigaţii di itia că nivelu ali Dunării scădzu cabaia multu. Ministerlu ali Agricultură spuni că suprafaţa zñiipsită di xerea pedologică la culturile la cari s-‘bitisi adunarea a biriketillei criscu la aproximativ 70.000 di ictări tru 14 giudiţe, iara procesul di constatare a zniiloru easti tru mplină dizvărteari. Cu tuti aestea, ministrul ali agricultură, Petre Daea, spuni că tru aestă oară nu easti ananghi tra s’hibă apufusită catandisea di calamitate di itia a xerillei. El nica spune că proiectele adrati la Ministerul ali Agriculturii şi tru aţeali executate au tru mengă trei obiective:


    “Primlu obiectiv easti aţelu tra s’adrămu staţiile di pompare, s’li echipăm cu hălăţ modirne di lucru, practic s’li automatizăm, s’consumă puţăn curentu. Difturlu easti atelu tra s’asiguripsească secţiunea di curari. Născărsimu secţiunile di curari a canalilor atea turlie că apa să s’ducă preayalea cătă staţiile di băgari sumu presie. Şi treilu obiectiv easti aţelu tra s’impermeabilizam canalu, neise avlakea”.



    Probleme nu suntu maş la irigații, că și la asiguripserea apăllei ti populație. Di itia a fenomenului di xeri accentuată ditu kirolu dit soni, tru ma multi localități ditu sudlu și estul ali Românie apa fu raţionalizată, iara autorităţile caftă malargu cearei di asiguripseari ti ananghiseare di consum tră populaţie. A diapoa, kirolu nu s’alăxeaşti! După ună bitisită di săptămână cu temperaturi care agiumsiră la 40 di gradi Celsius, ama și cu fărtuni și vijelii cari arupsiră cupaci şi citii di casi, România ahurhi ună nauă săptămână cu căñină. Meteorologii dimăndă că până nai puţăn gioi, ma marea parte a văsiliillei va s’hibă sumu atenţionări cod galben şi portocaliu. Marță sunt prognozate diznău temperaturi maxime di până la 40 di gradi, maxus tru regiunile vestice şi sudice. Tru contextul căldurăllei excesivă, Ministerul ali Sănătati publică pi frăndza a lui di internet ma multe recomandări ti populaţie.


    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearia: Taşcu Lala








  • Aprovizionarea cu apă – situaţie îngrijorătoare

    Aprovizionarea cu apă – situaţie îngrijorătoare

    În
    România, țară cu putine sisteme de irigații funcționale, agricultura este în
    mare parte dependentă de vreme. Seceta pedologică, adică rezerva scazută de apă
    în sol, distruge si anul acesta hectare de culturi, aducând agricultorii în
    pragul falimentului. Situația este confirmată de directorul general al
    Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Elena Mateescu. Intr-un interviu
    pentru agenția Agerpres, ea spune că, în această vară, România trece printr-o
    perioadă în care deficitul de precipitaţii este unul semnificativ, iar
    semnalele sunt în continuare că situaţia nu se va schimba, ceea ce va face cu
    siguranţă ca acest an agricol să fie unul dintre cei mai secetoşi din istorie.

    Conform estimărilor de specialitate, cele mai afectate culturi sunt porumbul şi
    floarea-soarelui, în timp ce Moldova este regiunea atinsă cel mai grav de
    seceta pedologică extremă, cu cea mai redusă cantitate de precipitaţii din
    istorie, de 322,6 litri pe metru pătrat, în acest an. În plus, mai multe județe
    din sud anunță că nu mai există apă pentru irigaţii din cauză că nivelul
    Dunării a scăzut foarte mult. Ministerul Agriculturii spune că suprafaţa
    afectată de seceta pedologică la culturile la care s-a încheiat recoltatul a
    crescut la aproximativ 70.000 de hectare în 14 judeţe, iar procesul de
    constatare a pagubelor este în plină desfăşurare. Totuși, ministrul
    agriculturii, Petre Daea, susţine că în acest moment nu se impune declararea
    stării de calamitate din cauza secetei. El mai spune că în proiectele făcute la
    Ministerul Agriculturii şi în cele executate sunt urmărite trei obiective:

    Primul obiectiv este acela
    ca să realizăm staţiile de pompare, să le echipăm cu mijloace moderne de
    pornire, practic să le automatizăm, să consume puţin curent. Al doilea este
    acela de a asigura secţiunea de scurgere. Curăţăm secţiunile de scurgere ale
    canalelor în aşa fel încât apa să se ducă lin spre staţiile de punere sub
    presiune. Şi al treilea obiectiv este acela de a impermeabiliza canalul    .

    Probleme nu sunt doar la irigații, ci și la asigurarea apei către populație. Ca
    urmare a fenomenului de secetă accentuată din ultima perioadă, în mai multe
    localități din sudul și estul României apa a fost raţionalizată, iar
    autorităţile caută în continuare soluţii de asigurare a necesarului de consum
    pentru populaţie. Iar vremea nu pare să se schimbe! După un sfârșit de
    săptămână cu temperaturi care au atins 40 de grade Celsius, dar și cu furtuni
    și vijelii care au smuls copaci şi acoperişuri, România a început o nouă
    săptămână caniculară. Meteorologii anunță că până cel puţin joi, cea mai mare
    parte a ţării se va afla sub atenţionări cod galben şi portocaliu. Marți sunt
    prognozate din nou temperaturi maxime de până la 40 de grade, în special în
    regiunile vestice şi sudice. În contextul căldurii excesive, Ministerul
    Sănătăţii a publicat pe pagina sa de internet mai multe recomandări pentru
    populaţie.


  • Sistemul RO-Alert se extinde

    Sistemul RO-Alert se extinde

    Tot mai capricioasă şi imprevizibilă, vremea le-a perturbat multor
    români minivacanţa de Paşte şi de 1 Mai. Sudul ţarii, inclusiv Capitala, a
    fost afectat, marţi, de vijelii şi ploi torenţiale. Potrivit unui bilanţ al
    Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, a fost nevoie ca peste o
    mie de pompieri să vină în sprijinul populaţiei şi autorităţilor locale.
    Aceştia au intervenit pentru evacuarea apei din subsolurile unor instituţii
    publice şi gospodării, precum şi pentru îndepărtarea copacilor şi stâlpilor de
    electricitate doborâţi de vânt. În Călăraşi, o tornadă de dimensiune medie a
    răsturnat un autocar şi l-a proiectat de pe şosea pe un câmp din apropiere. 12
    persoane au fost rănite în incident. Tornada, a doua înregistrată în România
    după aceea din 2002, a lăsat şi zeci de case fără acoperişuri.

    Autorităţile
    centrale au decis ca sistemul de avertizare RO-ALERT
    să fie folosit de acum şi pentru transmiterea de avertizări referitoare la
    fenomenele meteo extreme. Măsura a fost adoptată de Departamentul pentru
    Situaţii de Urgenţă din ministerul de Interne şi Administraţia Naţională de
    Meteorologie. Şeful Departamentului, Raed Arafat, a precizat că legislaţia de
    funcţionare a sistemului RO-ALERT nu este, încă, finalizată, dar acesta va transmite
    noile avertizări printr-o procedură care va fi realizată până luni Am
    stabilit cu colegii noştri de la ANM câteva situaţii precum vijeliile cu risc
    major de a se transforma într-un cod roşu, care sunt de cod portocaliu dar
    poate să se transforme în cod roşu sau să aibă un impact major. Căderi poate de
    grindină de dimensiuni mari şi alte situaţii care, din partea dânşilor, ne
    informează şi noi putem emite mesajul RO-ALERT în zona respectivă. S-a discutat
    luarea în considerare a apelurilor 112 care vin din zone aflate sub cod, dar
    care apar în ele fenomene imprevizibile şi să declanşăm sistemul RO-ALERT în
    zona respectivă.

    Pentru că informaţiile să poată fi transmise prompt, va
    fi instalată o legătură telefonică directă specială între dispeceratul de la
    Centrul Naţional de Prognoză Meteo şi cel al Inspectoratului General pentru
    Situaţii de Urgenţă, a explicat şi Elena Mateescu, directoarea Administraţiei
    Naţionale de Meteorologie Legislaţia anterioară a implementării
    sistemului RO-ALERT trebuie adaptată astfel încât Administraţia Naţională de
    Meteorologie să respecte proceduri şi reglementările legale în vigoare. Până
    luni, vom stabili tipurile de fenomene care vor face obiectul implementării
    prin sistemul RO-ALERT, pragurile considerate cu un potenţial iminent de a
    deveni cu un grad mare de pericol în zonele respective pentru codul roşu.
    Specialiştii avertizează că
    sistemul Ro-Alert nu funcţionează asemenea unui ‘radar meteo’, care depistează
    singur fenomenele meteo sau alte situaţii periculoase, ci doar ca unul de
    alertare.

  • Directiva UE din 2007 privind inundațiile a avut, în ansamblu, efecte pozitive

    Directiva UE din 2007 privind inundațiile a avut, în ansamblu, efecte pozitive

    După cum se arată într-un nou raport al Curții de Conturi
    Europene, Directiva UE din 2007 a dus la realizarea unor progrese în ceea ce
    privește evaluarea riscurilor de inundații, dar planificarea și punerea în
    aplicare a măsurilor de protecție împotriva inundațiilor trebuie îmbunătățite.


    Curtea avertizează că subzistă provocări majore în ceea
    ce privește integrarea într-o măsură mult mai mare a schimbărilor climatice, a
    asigurărilor împotriva inundațiilor și a aspectului privind amenajarea
    teritoriului în gestionarea riscului de inundații și critică o serie de
    deficiențe care afectează alocarea fondurilor.


    Începând cu 1985, inundațiile au devenit mai frecvente în
    Europa. În ultimii ani, tendințele arată că numărul viiturilor rapide cu o
    amploare medie spre mare a crescut de cel puțin două ori față de cel
    înregistrat la sfârșitul anilor ’80. Pe măsură ce schimbările climatice se
    accentuează, UE se confruntă cu ploi mai însemnate cantitativ, cu furtuni mai
    puternice și cu o creștere a nivelului mării    . Potrivit Agenției Europene de
    Mediu, consecințele inundațiilor fluviale, pluviale și ale celor produse în
    zonele costiere în Europa se vor agrava în ansamblu ca urmare a creșterii, atât
    la nivel local, cât și regional, a intensității și a frecvenței inundațiilor.


    Despre efectul schimbărilor climatice asupra cantității
    de precipitații care poate să cadă într-un interval foarte scurt de timp, ne-a
    spus Elena Mateescu, director general, Administrația Națională de Meteorologie: Precipitațiile abundente generatoare, să spunem, de
    inundații, fie la scară mare, fie la scară regională sau locală, cum am avut în
    lunile iunie și iulie din acest an, când în bună parte din țară cantități
    semnificative, în mai puțin de 24 de ore sau doar numai o oră cel mult, pot
    depăși media climatologică a unei luni iunie, luna iunie fiind cea mai ploioasă
    lună, pot să genereze, așa cum am spus, inundații. Acesta fiind unul dintre
    efectele pe care problematica pentru ceea ce înseamnă schimbările climatice și
    efectele asupra mediului le generează.



    Cercetările arată că valoarea daunelor provocate de
    inundații ar putea să crească până la 20 de miliarde de euro pe an până în anii
    2020, la 46 de miliarde de euro pe an până în anii 2050 și la 98 de miliarde de
    euro pe an până în anii 2080.


    Auditorii au efectuat vizite la proiecte din bazine
    hidrografice în opt state membre, și anume în Slovenia, Italia, Spania,
    Portugalia, România, Bulgaria, Austria și Republica Cehă, precum și în Țările
    de Jos.