Tag: Elena Olariu

  • Exposition de l’œuvre de Pia Massaci au Musée de la ville de Bucarest

    Exposition de l’œuvre de Pia Massaci au Musée de la ville de Bucarest

    Fin 2022, le Musée de la ville de
    Bucarest, situé dans le Palais Suţu, a accueilli une nouvelle exposition de
    peinture consacrée au féminisme dans l’art, plus précisément à Pia Massaci,
    l’une des femmes peintre de la Roumanie de l’entre-deux-guerres. Connue pour sa
    chromatique, ses portraits et ses paysages, Pia Massaci (1908-1992) incarne aux
    dires d’Elena Olariu, directrice adjointe du Musée, le prototype de l’artiste
    tombé dans l’oublie.


    « L’aile du musée de la ville de Bucarest consacrée aux Beaux arts a
    accueilli une exposition consacrée à Pia Massaci, une femme-peintre née à
    Constanţa, dans la famille d’un avocat. Elle a débuté en 1935, dans le cadre du
    Salon officiel de Bucarest, par une exposition comportant un autoportrait et
    des poupées italiennes, deux thèmes qui lui sont restés très chers, puisqu’ils
    reviennent aussi dans d’autres expositions, y compris dans celle dont il est
    question aujourd’hui. C’est une exposition qui réunit plusieurs autoportraits,
    des natures mortes, des paysages dont un, inspiré du marché Matache de Bucarest
    et dont c’est justement le titre. D’ailleurs, ce tableau a déjà été exposé en
    2021, au pavillon Art Safari, dans le cadre d’une grande exposition consacrée aux
    femmes-peintre de Roumanie, intitulée « Séduction et triomphe dans
    l’Art ». Suite à cet événement, les descendants de Pia Massaci nous ont
    contactés pour nous mettre à disposition des documents d’archive, des photos et
    une cinquantaine de tableaux issus de la collection familiale. Il s’agit, je
    vous le rappelle, d’une artiste tombée dans l’oubli pendant plusieurs années.
    Or, le Musée de la ville de Bucarest mène une politique spéciale de recherche
    afin de récupérer les artistes relégués aux oubliettes. Que s’est-il passé
    exactement, avec cette génération de l’entre-deux-guerres ? Voilà la question à
    laquelle nous tentons de répondre. Pour commencer, il convient de préciser que
    dans ces années-là, de nombreux artistes ont été victimes de la crise
    économique. Parmi eux, beaucoup ne jouissaient pas de l’attention des
    critiques. Cela peut s’expliquer par le nombre important de peintres que la
    Roumanie comptait à cette époque-là. Malheureusement, à l’issue de la Seconde
    Guerre mondiale, le pays s’est vu installer à sa tête la dictature communiste
    qui n’encourageait que les artistes proches du régime. Par conséquent, de nombreux
    peintres de l’entre-deux-guerres sont entrés dans un cône d’ombre et nous
    tentons de les faire redécouvrir au public.
    »


    Elena Olariu, directrice adjointe
    du Musée national de la ville de Bucarest se penche dans les minutes suivantes
    sur le parcours académique et la carrière artistique de Pia Massaci.


    « Pia Massaci a été l’élève de Jean Alexandru Steriadi et de Camil
    Ressu, deux figures emblématiques de
    l’art roumain. Elle a aussi été lauréate du Prix de l’Académie des Beaux Arts
    de Iaşi en 1942. Ses ouvrages ont été présents dans tous les salons officiels
    de l’époque. Durant la période communiste, elle a eu quelques vernissages
    personnels. Elle a travaillé aussi bien à Braşov qu’à Tulcea, Constanţa et
    Balcic, en Bulgarie. Plusieurs de ses tableaux se trouvent dans des collections
    privées en France, en Allemagne, en Pologne, en Israël ou au Canada. Sa famille
    détient une cinquantaine de tableaux dont plusieurs ont été exposés au Palais Suţu, dans le cadre de cette exposition gérée
    par la commissaire Angelica Iacob. Personnellement, ce qui m’attire
    particulièrement chez Pia Massaci est le fait de la voir choisir ses sujets en
    fonction de ses propres préférences. Elle peint en fonction de ses envies, sans
    renoncer à sa touche féminine. A la différence d’autres femmes peintres qui ont
    essayé de se rapprocher de l’art masculin afin de plaire à une certaine
    catégorie de public ou aux critiques,
    Pia Massaci a privilégié un art purement féminin, d’une grande valeur. Elle a
    peint selon ses envies.
    » a conclu Elena Olariu. (Trad : Ioana Stancescu)





  • Expoziţia jubiliară „Doina Lie”

    Expoziţia jubiliară „Doina Lie”

    În lunile octombrie și noiembrie, la Palatul
    Suțu din centrul capitalei, sediu al Muzeului Municipiului București (MMB), are
    loc o expoziție dedicată sculptoriței Doina Lie (1929 – 2012), reprezentantă
    foarte importantă a generației de sculptori care marchează configurația
    sculpturii românești contemporane. Artista s-a aflat la intersecția a trei mari
    tendințe stilistice: statuarul occidental, imaginea hieraticii bidimensionale
    și modernitatea europeană. Despre rădăcinile artistice ale sculptoriței și
    despre expoziția din București am stat de vorbă cu directorul adjunct al MMB,
    Elena Olariu:


    La Palatul Suțu, Muzeul
    Municipiului București, ne aflăm la a treia expoziție dedicată sculptorițelor
    din România, iar această sculptoriță, de data aceasta vine din Ardeal. Se
    numește Doina Lie și s-a născut la Sebeș, Alba, în 1929. Este o expoziție
    interesantă pentru că, așa cum am spus, de data aceasta, sculptorița vine din
    Ardeal. Ea s-a născut într o familie a unui preot greco-catolic și este
    important să subliniem acest lucru, deoarece arta sa cuprinde această latură
    foarte importantă, spirituală. Moștenirea sa spirituală este foarte importantă.
    Știm că în arta bizantină chipul cioplit și reprezentările acestea
    tridimensionale nu au fost folosite timp de secole și nu este o tradiție a
    culturii bizantine.

    Tocmai de aceea, artista având și o altfel de tradiție, la
    care se raportează, și aceea a lumii din Ardeal, ea cumva transmite în arta sa
    toată această tradiție pe care o poartă cu ea, făcând din sculptură un fenomen
    sincretic foarte elaborat, care exprimă propria sa viziune despre lume, o
    spiritualitate foarte puternică și în care îmbină tradiția artei gotice (pentru
    că, am spus, ea vine din Ardeal cu un bagaj artistic diferit puțin de ceea ce
    se întâmplă în Moldova sau în Țara Românească, de exemplu, și sculptează în
    manieră gotică, încearcă să se adapteze sau să se integreze într-o manieră post
    bizantină, cum spunem noi în sculptură, și care începea să se contureze în arta
    românească), dar se ancorează foarte bine și pe mișcările acestea moderne,
    europene.

    De altfel, din anul 1976, când regimul comunist se mai relaxează, ea
    expune foarte mult și în străinătate.Influențele moderne aduc în arta sa
    curente precum cubismul, acest expresionism care aparține culturii germane mai
    mult sau cum este foarte accentuat acolo, deci ea, de fapt, face o sinteză a
    foarte multor stiluri, a propriei sale personalități, a culturii pe care o are și
    astfel creează o operă extrem de originală, pe care vă invităm să veniți să o
    vedeți la Palatul Suțu, unde sunt expuse câteva lucrări importante, ca de
    exemplu Pieta, o, să zicem, formă foarte interesantă de redare a tradiției
    românești a nunții, Mirii Ctitorie și Terra, alte lucrări care
    într-adevăr merg pe această filieră foarte importantă a culturii românești de
    îmbinare a tradițiilor, să spunem, din Ardeal, dar și din celelalte zone
    românești.



    Elena Olariu ne-a dezvăluit cum este privită
    sculptorița Doina Lie în istoria artei românești și ce spune despre artistă
    unul dintre criticii de artă importanți din cultura românească:


    În istoria artei ea este cunoscută
    și pentru statuia lui Neagoe Basarab, care se află la Curtea de Argeș. Tot în
    expoziție vom putea vedea și macheta monumentului dedicat lui Iuliu Maniu din
    Alba Iulia, deci lucrări foarte importante. În expoziție se mai află lucrări de
    artă grafică foarte modern realizate, machete, dar și desene care pot fi
    privite ca niște opere de artă în sine. Criticul de artă Pavel Șușară a
    accentuat și această latură de magie pe care arta Doinei Lie o are. Opera
    artistei devine într-adevăr magică. Aceste personaje care au alura artei gotice
    sau vin din o tradiție bizantină sau sunt portretele unor personalități, au
    acea magie, într-adevăr a unor personaje mitologice.




  • Filmul documentar „Pinacoteca București”

    Filmul documentar „Pinacoteca București”

    Unul dintre proiectele culturale și de artă
    cele mai ambițioase ale capitalei României îl reprezintă Pinacoteca București,
    a Muzeului Municipiului București (MMB). Aceasta urmează să fie deschisă în
    Palatul Dacia-România din centrul istoric al oraşului, un monument arhitectonic
    de valoare națională, cu un trecut care pare să oglindească însăși istoria
    Bucureștiului. MMB a lansat un film documentar despre acest proiect de artă,
    cuprinzând detaliile proiectului mult așteptat. Despre film, despre proiectul
    în sine am stat de vorbă cu directorul adjunct Elena Olariu:


    Muzeul Municipiului București,
    Secția de Artă a lansat un film special realizat, pentru prezentarea
    proiectului Pinacotecii Bucureștiului. Este un proiect foarte ambițios, un
    proiect avangardist. Ne bucurăm foarte mult că noi, în cadrul Muzeului, cumva
    ne-am finalizat munca legată de acest important proiect și ideal bucureștean:
    acela de a avea o Pinacotecă a orașului. Surpriza din spatele lansării acestui
    film este acest proiect, realizat într-o manieră foarte modernă, în sensul că
    noi sperăm să atragem foarte mulți turiști străini și foarte mulți bucureșteni,
    dar și foarte mulți turiști români. Pentru că aici va fi o mare galerie de artă
    și vom prezenta și structura ei, dar va fi și un important centru cultural al
    Bucureștiului, în sensul că Muzeul Municipiului București, de fapt, este
    recunoscut pentru spectacolele sale de artă, pentru încurajarea spectacolelor
    teatrale (mici piese de teatru care s-au jucat în cadrul muzeului în celelalte
    sedii), spectacole de muzică. Muzeul Municipiului București este partener și în
    cadrul Festivalului internaţional George Enescu.

    Deci, cumva, în această
    clădire importantă noi vom atrage, pe lângă iubitorii de artă, și iubitorii de
    cultură în general, încercând să facem un centru cultural extrem de valoros. Va
    fi o mare galerie de artă care va avea trei părți: la parter, în aripa stângă a
    clădirii, va fi o parte dedicată artei contemporane din România, inclusiv artei
    din perioada comunistă. Noi vom încerca să explicăm acest fenomen și, din câte
    am cercetat, este un subiect foarte interesant pentru turiștii străini, dar și
    pentru turiștii români tineri, care vor să afle cât mai multe și despre această
    perioadă. Etajul 1 și 2, tot în aripa stângă, vor fi dedicate Pinacotecii
    Istorice, îi spunem noi, deci acea colecție de artă, enormă și foarte
    valoroasă, care s-a constituit din anul 1933, deci din perioada interbelică,
    până acum, vom merge până la perioada comunistă. Aripa dreaptă va avea o
    secțiune dedicată artei europene și artei străine, alături de câteva spații
    extrem de gen
    eroase, pentru expoziții temporare, pentru mari proiecte naționale,
    dar și internaționale.


    Elena Olariu, directorul adjunct al Muzeului
    Municipiului București (MMB), ne-a vorbit și despre seria de filme realizate de
    Muzeu, filme disponibile online pentru iubitorii de artă, de cultură și ai
    Bucureștiului. Într-o perioadă în care arta se mută în mediul virtual, Muzeul
    vine în fața publicului cu o întreagă paletă de opțiuni virtual-turistice.
    Elena Olariu:


    Muzeul Municipiului București
    prezintă o serie întreagă de filme despre activitatea muzeului. Vorbim de
    conferințe, filme despre artă, filme despre antropologie, filme despre istorie.
    A fost o muncă extraordinară, mai ales în acești doi ani în care foarte muzee
    s-au mutat în online. Toate se află pe YouTube concentrate, pentru că Muzeul
    Municipiului București are un canal de YouTube, dar se află și pe conturile de
    Facebook de artă, de istorie, și de antropologie pe care Muzeul Municipiului
    București le are, și vă atenționăm că există peste 10 conturi de Facebook ale
    Muzeului Municipiului București unde puteți afla informații interesante despre
    artiștii, despre opere de artă, despre clădiri importante din București, despre
    cărți vechi. Pentru fiecare casă memorială deschisă sub egida Muzeului
    Municipiului București există un cont de Facebook.