Radio România Internațional

Tag: elev

  • Jurnal românesc – 27.09.2024

    Jurnal românesc – 27.09.2024

    Instituţia arată că, până la data de 26 septembrie, 6.751 de alegători au optat pentru prezenţa la urne într-una din secţiile care vor fi organizate peste hotare, în vreme ce 4.562 au depus cereri pentru a vota prin corespondenţă. AEP mai transmite că, pentru alegerea membrilor Senatului şi Camerei Deputaţilor, 6.067 de cetăţeni au depus cereri pentru a vota la secţie şi 4.278 s-au înregistrat pentru a vota prin corespondenţă. Alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării care doresc să voteze la alegerile prezidenţiale sau parlamentare din acest an prin corespondenţă se pot înregistra online pe portalul web votstrainatate.ro. Site-ul cuprinde secţiunile: Alegerea Preşedintelui României şi Alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, în cadrul cărora există două categorii: Alegător în străinătate la o secţie de votare şi Alegător în străinătate prin corespondenţă. AEP menţionează că alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care doresc să îşi exercite dreptul de vot prin corespondenţă trebuie să se înregistreze cu această opţiune pentru fiecare tip de scrutin. Termenul-limită de înregistrare ca alegător prin corespondenţă la alegerile pentru preşedintele României este 10 octombrie, iar pentru Senat şi Camera Deputaţilor este 17 octombrie.

     

    Numărul copiilor din România ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate şi care au rămas în grija rudelor sau în sistemul de protecţie specială a scăzut cu 17% în ultimul an, relevă o analiză a ParentED. Potrivit acesteia, scăderea indică o tendinţă îmbucurătoare pe fondul creşterii numărului de români care se întorc în ţară. În context, datele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie arată că, în martie 2024, peste 61.000 copii din peste 50.000 de familii erau în această situaţie, în scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când se înregistrau circa 72.900 de cazuri din aproape 57.000 de familii. Reprezentantul ParentED, Diana Bălan, a atras atenţia asupra faptului că unii dintre aceşti copii ajung în grija asistenţilor maternali sau în centre de plasament şi se confruntă cu provocări suplimentare. Potrivit acesteia, “impactul emoţional şi psihologic pe care îl resimt aceşti copii poate fi profund şi de lungă durată, mai ales în contextul în care dezvoltarea lor emoţională şi socială depind în mod direct de prezenţa unei figuri parentale stabile”.

     

    Elevii români au obţinut trei medalii de argint şi una de bronz la Olimpiada Balcanică de Informatică, desfăşurată în perioada 20 – 26 septembrie, la Ohrid, în Macedonia de Nord. Cele trei medalii de argint au fost obţinute de Andrei Boacă de la Colegiul Naţional “Emil Racoviţă” din Iaşi, Rareş-Andrei Neculau de la Colegiul Naţional “Vasile Alecsandri” din Galaţi şi de Alexandru Gheorghieş de la Liceul Teoretic de Informatică “Grigore Moisil” din  Iaşi. Bronzul a fost adjudecat de Cristian Luchian de la Colegiul Naţional de Informatică Piatra-Neamţ. În urma rezultatelor, lotul naţional al României a urcat pe podiumul competiţiei la care au participat 65 de elevi din 15 ţări, transmite Ministerul Educaţiei de la Bucureşti.

     

    Romfilatelia, instituţia desemnată să emită timbrele şi efectele poştale româneşti, a lansat un produs filatelic special dedicat expoziţiei “Țesături identitare: Costume tradiționale din Maroc și România”, care se desfăşoară la Rabat în perioada 25 septembrie – 18 decembrie. Produsul filatelic a fost realizat împreună cu Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” şi în colaborare cu Ambasada României în Maroc. Lansarea a avut loc în urma acordului semnat de Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” şi Fundaţia Naţională a Muzeelor din Maroc. La eveniment au fost prezenţi ambasadorul României la Rabat, Maria Ciobanu, şeful Departamentului Muzeelor din maroc, Abdelaziz El Idrissi, reprezentanţi ai corpului diplomatic, ai instituţiilor de cultură, artişti, colaboratori şi admiratori ai costumelor populare româneşti şi marocane.

  • Jurnal românesc – 12.07.2023

    Jurnal românesc – 12.07.2023

    Programul de Tabere ARC, iniţiat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni şi destinat elevilor şi tinerilor români de pretutindeni, se desfășoară în perioada 3 iulie – 28 august, în serii de câte 7 zile, organizate în 6 centre de agrement din România. Participă elevi și tineri români din 24 de state ale lumii printre care Albania, Austria, Emiratele Arabe Unite, Germania, Grecia, Italia, Israel, Kazahstan, Republica Moldova, Serbia, Spania, Ucraina. Construim punţi, clădim legături şi îmbrăţişăm diversitatea noastră culturală – este mesajul pe care Departamentul îl transmite copiilor şi profesorilor care vin în vacanţa de vară anul acesta în taberele ARC. Proiectul îşi propune să arate copiilor români din afara graniţelor cum este România autentică. 5.000 de elevi, studenţi şi tineri din comunităţile istorice şi din diaspora vor avea parte de momente de neuitat cu ajutorul profesorilor şi voluntarilor care susţin consolidarea identităţii româneşti prin aprofundarea cunoştinţelor de limba română. De asemenea, taberele ARC au menirea să faciliteze interacţiunea şi dialogul între tinerii din comunităţile istorice şi tinerii din diaspora şi prin ateliere de aprofundare a cunoştinţelor de cultură, istorie, geografie şi arte.

    Proiecte transfrontaliere de mare anvergură vor fi implementate, în următorii ani, între Ucraina, România și Republica Moldova, informează Bucpress. În acest scop, la Cernăuți s-a desfășurat, recent, timp de două zile, un forum economic unde parteneri din cele trei țări au discutat despre proiecte necesare mai ales pentru Ucraina și Republica Moldova care, de un an, sunt ţări candidate la aderare la Uniunea Europeană. La eveniment au participat autorități locale, oameni de afaceri şi de știință, academicieni din Republica Moldova, România şi Ucraina. Participanţii au stabilit paşii concreţi ce vor genera proiecte de investiţii şi afaceri de succes, care să aducă un impuls economic pentru cele trei state. Soluţiile propuse ţin de consolidarea relațiilor transfrontaliere, crearea strategiilor de integrare în blocul comunitar precum şi încurajarea afacerilor conduse de femei într-un mediu marcat de războiul în desfășurare.

    În perioada 10-16 iulie, la Gyula, în Ungaria, se desfăşoară a IV-a ediţie a Taberei Naţionale de Tradiţii şi Dansuri Populare Româneşti, organizată de Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria. În deschiderea taberei, tinerii s-au întâlnit cu consulul general al României la Gyula, Florin Vasiloni, care le-a vorbit despre însemnătatea păstrării tradiţiilor specifice ale comunităţii istorice româneşti din Ungaria, dar mai ales despre păstrarea limbii române. La această ediţie a taberei, participă 70 de elevi şi profesori de la şcolile generale din Ungaria unde se predă limba română. Elevii vor învăţa obiceiuri ale comunităţii româneşti şi vor participa la ateliere de dansuri populare, sub îndrumarea unor maeştri ai dansului. Participanţii au vizitat, în aceeaşi zi, la Casa Muzeu din Chitighaz. Aceasta a fost înfiinţată în 1984, fiind singurul muzeu de acest fel al românilor din Ungaria. Clădirea a fost zidită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Casa şi-a primit înfăţişarea de astăzi în jurul anului 1930, când a fost completată cu două încăperi noi. Expoziţia aflată în casa muzeu reprezintă cultura popular-ţărănească a românilor, cu vechi tradiţii pe aceste meleaguri. Amenajamentul imobilului reprezintă aspecte caracteristice populaţiei rurale româneşti, oglindind gustul proprietarilor mici şi mijlocii ai anilor 1930.

    Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia organizează, în colaborare cu Uniunea Artiştilor Plastici din România, în spaţiul Piccola Galleria, în perioada 17-21 iulie, expoziţia de xilogravură pe pânză Gesturiˮ a artistului Florin Stoiciu, curator Anastasia Stoiciu. Proiectul, început în anul 2015, a cunoscut mai multe etape de lucru, fiind o developare treptată a gestului (intenţie şi intuiţie artistică totodată) şi a ideilor artistice prin intermediul liniilor de forţă exprimate prin tehnica gravurii în lemn şi reprezintă un eveniment major al acestei ramuri a artelor vizuale, respectiv gravuraˮ, precizează curatorul Anastasia Stoiciu. ICR notează că numele lui Florin Stoiciu este recunoscut la nivel naţional şi internaţional datorită operei vaste. În anul 2020, marele artist a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler – categoria Arte Plastice, distincţie acordată de Preşedinţia României, iar în anul 2021 cu premiul Academiei Române Ion Andreescu.


  • Legile Educaţiei în atenţia deputaţilor

    Legile Educaţiei în atenţia deputaţilor

    Despre reforma
    educaţiei se discută, aplicat sau propagandistic, de peste trei decenii. S-au
    şi făcut unele lucruri, dar majoritatea proiectelor începute au stat sub semnul
    efemerului, din cauza schimbărilor repetate la vârful ministerului de resort.
    Reformei i-a lipsit o viziune unitară, acceptată de principalele forţe
    politice. Există, acum, şansa ca o coaliţie largă, cum e cea de la putere, care
    include principalele forţe de stânga şi de dreapta, PSD şi PNL, să se pună de
    acord asupra unui program reformator valabil pe termen lung. Aprobate recent de
    executiv, proiectele noilor legi ale educaţiei au ajuns în Camera Deputaţilor.
    Ele au la bază proiectul România educată, iniţiat de preşedintele
    Klaus Iohannis, iar pentru aplicarea reformelor din aceste legi vor fi alocate
    peste 3 miliarde de euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

    Coordonatoarea proiectului prezidenţial, Ligia Deca, conduce, în prezent,
    ministerul Educaţiei. Ea susţine că sistemul educaţional va fi centrat pe elev
    şi pe stimularea potenţialului acestuia. Prin legea învăţământului superior se
    doreşte combaterea abandonului universitar şi sprijinirea cooperării europene a
    universităţilor din România. Legea învăţământului preuniversitar urmăreşte, în
    principal, reducerea abandonului şcolar şi a analfabetismului funcţional,
    probleme cronice ale educaţiei. Proiectul privind învăţământul preuniversitar
    propune introducerea unor noi evaluări obligatorii la finalul claselor a II-a,
    a IV-a şi a VI-a la materiile Limbă şi comunicare şi Matematică şi ştiinţe. Liceele
    vor putea organiza propriul concurs de admitere, cu probe de profil, pentru 60%
    dintre locuri, pe lângă Evaluarea Naţională, iar examenul de bacalaureat va
    avea mai multe probe. Proiectul legii învăţământului superior prevede inclusiv
    creşterea perioadei studiilor universitare de doctorat la 4 ani, faţă de trei
    cât este în prezent.     Liderii coaliţiei promit adoptarea noilor legi până la
    finalul actualei sesiuni parlamentare.


    Pe de altă parte, şcolile româneşti se
    confruntă cu o gravă problemă: înmulţirea
    incidentelor. De aceea, ministerul Educaţiei a anunţat că a început consultări
    pentru a găsi cele mai bune soluţii în ceea ce priveşte violenţele de orice
    natură care au loc în şcoli. Ministrul Deca a subliniat că siguranţa fiecărei
    persoane din unităţile de învăţământ este prioritară pentru ministerul pe care
    îl conduce. Reacţia a venit după două evenimente care au scandalizat opinia
    publică: în urmă cu câteva zile, un elev de la un colegiu din Capitală a rănit cu
    cuţitul o profesoară, în timpul orei, iar la o şcoală din judeţul Prahova,
    elevi de 13 ani au hărţuit sexual o profesoară, tot în timpul orei de curs, şi
    au filmat incidentul. În primul caz, elevul agresor a fost arestat, pe motiv că
    reprezintă     un pericol public, şi
    plasat într-un centru special pentru minori. În al doilea caz,     Inspectoratul
    Şcolar Prahova a luat măsuri disciplinare, iar poliţia a deschis o anchetă.


  • Reîncepe şcoala

    Reîncepe şcoala

    S-a încheiat vacanța de iarnă, așa că, de luni, copiii din România s-au reîntors în școli și grădinițe. Potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei, pentru prima dată, structura acestui an şcolar include cinci module de învăţare şi tot atâtea vacanţe. Următoarea, de o săptămână, a fost lăsată la latitudinea inspectoratelor şcolare din țară, care o vor putea planifica în intervalul 6 – 26 februarie.

    Dincolo de aspectele organizatorice strict școlare, preocupantă este, însă, în prezent, și situația epidemiologică specifică acestei perioade a anului. Săptămâna trecută, ministerul Sănătății a emis o alertă de epidemie de gripă sezonieră și, împreună cu ministerul Educației, a elaborat o serie de recomandări pentru prevenirea îmbolnăvirii copiilor și cadrelor didactice.

    Conducerile unităţilor de învăţământ preuniversitar trebuie să disemineze către părinţi sau reprezentanţii legali ai copiilor informaţii cu privire la recunoaşterea simptomelor gripei sau ale altor infecţii respiratorii, în vederea realizării triajului epidemiologic zilnic la domiciliu, înainte de intrarea copilului în colectivitate. Părinţii sunt rugați să nu trimită copiii la şcoală, dacă prezintă simptome de boală și să ceară ajutor medicului pediatru sau de familie. Un triaj zilnic se va face, de asemenea, în colectivităţile şcolare la începutul primei ore de curs a fiecărui schimb. În şcolile în care nu există personal medical, acesta va fi unul doar observaţional, iar acolo unde există personal medical, triajul se poate realiza cu ajutorul lui. Trebuie, totodată, asigurate materialele necesare pentru dezinfecţia mâinilor şi suprafeţelor, aerisirea periodică a încăperilor, precum şi instruirea elevilor cu privire la comportamentul în caz de tuse şi strănut. Nu în ultimul rând, se recomandă folosirea măştilor de protecţie sanitară, atât de către personal, cât şi de către copii.

    Ministerul Educaţiei le-a cerut inspectorilor şcolari să sprijine unităţile de învăţământ pentru a continua procesul educaţional în condiţii normale şi să pună accent pe prevenţie. Nu este încurajată în niciun caz neparticiparea la cursuri – a declarat ministrul Ligia Deca. După doi ani de pandemie, este foarte important să păstrăm ritmul şi să avem un procent mare de participare la cursuri – a completat oficialul. Prilej pentru a ne aminti că, în România, experiența cursurilor suspendante sau organizate exclusiv ori parțial on-line nu a fost una reușită. Dimpotrivă! De aceea, acum, că numărul gripelor sezoniere și al altor viroze este mai mare, este de dorit ca toți copiii să aibă acces la educaţie şi, în cazul în care manifestă simptome respiratorii, să aibă o perioadă cât mai scurtă, care să fie ulterior recuperată, de izolare la domiciliu.


  • MERITO, o comunitate pentru dascălii merituoşi

    MERITO, o comunitate pentru dascălii merituoşi

    Lansat în 2015 de către un grup de antreprenori reuniți în asociația
    Romanian Business Leaders, proiectul Merito îi recompensează, în cadrul galei
    sale anuale, pe acei profesori din mediul preuniversitare cu rezultate
    deosebite. În anul în care a fost gândit acest proiect, conform unui studiu
    OECD, puțin peste 40% dintre cadrele didactice din România simțeau că meseria
    lor e apreciată de societate. Așa că Merito a apărut și din motivul de a le
    demonstra dascălilor contrariul acestei păreri, mărturisește Cosmin Chiriță,
    managerul proiectului.

    Am demarat proiectul cu intenția de a
    recunoaște acei profesori valoroși din din toată țara tocmai pentru a scoate în
    față în evidență exemplele pozitive de profesori într-un spațiu media populat
    la acea vreme cu multe exemple negative. Și ne-am dat seama că există și aceste
    exemple pozitive care merită lumina reflectoarelor. În ciuda vitregiilor din
    sistemul de învățământ, există acei profesori dedicați, pasionați, dăruiți,
    care își fac meseria din vocație și care deschid orizonturile învățării
    elevilor și care merită aduși în față și prezentat ca modele pozitive. (…)
    Oricine ne poate recomanda un astfel de profesor din învățământul
    preuniversitar public din România, pe site-ul nostru. Asta este una dintre
    sursele din care obținem aceste recomandări și a doua sursă este că ne
    îndreptăm și noi către comunități locale, către rețeaua de profesori Merito ca
    să primim acele recomandări. Apoi urmează procesul nostru de selecție, care
    durează aproape un an de zile, cu tot ce înseamnă documentare online și la fața
    locului. (…) Avem și câteva criterii cu privire la lucrurile pe care le fac în
    afara clasei, în ce măsură colaborează cu alți profesori sau lucrează cu alți
    elevi sau are impact în comunității defavorizate. Sunt criterii care în esență
    însumează ceea ce credem noi că formează profilul profesorului valoros, performant
    care, sperăm noi, va transforma și sistemul de educație spre direcția pe care
    ne-o dorim cu toții.



    Pe lângă premierea din cadrul Galei
    anuale Merito, profesorii aleși intră într-o comunitate unde pot face schimb de
    experiență și-și pot îmbunătăți performanțele de la catedră. În ce mod aflăm
    tot de la managerul Cosmin Chiriță.

    Ușor, în timp, am început să dezvoltăm
    această comunitate de profesori valoroși, să investim continuu în dezvoltarea
    lor, asta însemnând training profesională, acces la experți din străinătate, la
    cărți, studii, analize din străinătate și inclusiv facilitarea participării lor
    la cursuri sau conferințe care sunt relevante pentru dezvoltarea lor ca
    profesioniști. (…) Ne dorim ca mai departe și ei să transmită bunele practici,
    metodele, expertiza dobândită prin aceste programe pentru a contribui la
    formarea altor profesori din sistem. În esență, urmărim deja creșterea
    nivelului și calității profesorilor din România, pornind tocmai de la firul
    ierbii, în sensul ca profesorii să învețe de la profesori în aceste comunități
    locale pe care le formăm prin mijloace de învățare colaborativă.


    Printre membrii comunității Merito se
    numără și Doru Căstăian, profesor de științe socio-umane la Liceul Dimitrie
    Cuclin din Galați. Iată ce ne-a spus despre metoda sa de predare.

    Una este să predai educație socială unei clase de gimnaziu și altceva e
    să predai economia sau filozofie unor tineri de 17-18 ani în clasa a XI-a sau a
    XII-a. (…) Dar nu cred că există niște metode speciale care să se potrivească
    în mod special obiectelor acestora. Însă există o prejudecată destul de nocivă
    în sensul ăsta. Mie mi s-a spus adeseori că reușesc să fac anumite lucruri în
    clasă tocmai pentru că disciplinele îmi permit asta. Dacă aș fi predat
    matematică, fizică sau în alt obiect mai riguros, nu aș fi putut fac lucrurile
    pe care le-am făcut predând științe socio-umane. Nu cred deloc că este așa.
    Cred că metodele care se potrivesc umanioarelor în general sunt adeseori
    perfect potrivite și pentru științele riguroase. La clasă mai mari și la vârstă
    mai mari predau uneori foarte clasic. Cred că și chiar și expunerea are rolul
    ei fundamental în predare, deși nu trăiește vremuri tocmai bune această
    străveche metodă didactică. Cred trebuie să evităm excesul interactivității și
    al ludicului cu orice preț pentru că uneori mintea are nevoie de hrană serioasă
    și substanțială și consistentă ca să poată funcționa. Așadar, nu e o problemă
    să țin și prelegeri, nu este o problemă să îmi invit elevii să participe la
    polemici, discuții argumentativă în contradictoriu și așa mai departe.


    Liliana Olărașu, profesoară de
    matematică la școala gimnazială Vasila Conta din Iași, e considerată un dascăl
    atipic fiindcă predă această disciplină într-o manieră riguroasă, dar
    neursuză. În plus, i-a ajutat pe unii dintre elevii săi aflați în pragul
    abandonului școlar să nu renunțe.

    Liliana Olărașu: Am avut câteva
    cazuri. Îmi vine în minte cazul unui băiat care rămăsese, din păcate, repetent
    în clasa a cincea. Era genul de copil care stătea în ultima bancă, nimeni nu
    vorbea cu el și nu mai avea încredere în sine. Eu îl avusesem elev în clasa a
    cincea. Rămăsese la istorie, nu la matematică, deși nu excela la matematică.(…)
    Și acest băiat cânta foarte bine la acordeon, dar nimeni nu știa. Eu aflasem
    întâmplător. Și făcea și lecții particulare de teorie muzicală. Și îmi amintesc
    că atunci făceam și lecții de informatică și i-am pus să facă un fișier
    PowerPoint despre pasiunile lor. Și ela foat reticent, a făcut o lucrare extraordinară.
    M-a uimit și pe mine câte cunoștințe avea. Apropo de abandonat, el într-adevăr
    mai lipsea, dar în momentul în care el a văzut eu am descoperit și alt aspect
    al lui, Cosmin a început să vină la școală mai des. N-a abandonat, ci a reușit
    să termine până la urmă clasa a opta. Trebuie să comunicăm astfel cu elevii
    încât să îi înțelegem, să ne raportăm la ritmul lor, la nevoile lor și să-i
    facem să vină cu drag la școală, în primul rând. Apoi de învățat, învață ei.










  • Nomlu ali educaţie, tru debatu

    Nomlu ali educaţie, tru debatu

    Tru 32 di ani di post-comunism românesc, nu fu altă dumeni cama căftată ti alăxeri, multi ori bulversante, andicra di Educaţia. Cronica instabilitate politică feati ca la cumăndusearea a ministerlui di resort s’yină unu bairu di personaje, tuti cu vrearea s’inoveadză şi să-şi asiguripsească, aşi, posteritatea. Cum nu armasiră dipu multu kiro pi ipotisi, tut ti aprăftăsiră, fu anularea a reformelor promovate di predicesori. După trei dichenii di niacumtinată inovare, rezultatele s’vedu. Elevi şi părinţi, tuţ diadunu, stipsescu alathusea ţi u faţi alăxearea regulilor tru kirolu a agiocului. Românii cari pot alegu să-şi pitreacă tăifurli ti studio tru xinătati. Nai ma mintimeñi absolvenţă autohtoni aleg, tu arada a loru, s’fugă ditu văsilie. Nviţământul tehnic numata adară mari lucru, ase că easti tut ma zori s’aflli unu instalator ică un mecanic auto bunu masturu.



    Din itia a stresului şi a tiñiiloru di cafi mesu ñiţ, niti zănatea di dascăl numata atradzi, ase că, maxusu pritu hori şi tru ñiţlli căsăbadz, la catedră suntu tut ma multu suplinitorllii. Acă ţifrili nu suntu totna concordante, studiile di specialitate spunu, tuti, ună rată mare di analfabetism funcţional tu arada a absolvenţăloru ali sculie românească.



    Nolgica a aluştui peisaj dizolant, actualu ministru ali Educaţie tru guvernul PSD-PNL-UDMR, liberalu Sorin Cîmpeanu, dimăndă, tru arada a lui, alăxeri nsimnati tru domeniu, ti cari spuni că au scupolu s’ndreagă catandisea di lucre. Ase, tră triari scularlli, colegiile naţionale – titulatură data a nai ma buniloru licee din văsilie — va s’poată s’ndreagă a loru işiş examene di admitere ti ocuparea a 90% din numirlu di locuri. Alanti va s’armănă tra s’poată s’hibă ocupate dupu evaluarea naţională – testul pi cari, şi tru aestu kiro, lipseaşti s’lu treacă absolvenţăllii a primilor optu clase.



    Ma multu, din 2024, ti admiterea la liceu numata va s’angreacă media amintată tru şcoala generală, ti care ministrul spune că, “ti amărtie ş’kiru relevanţa”. Şi la examenul di bacalaureat va s’aibă alăxeri. Proba scrisă facultativă, specifică a domeniului ică a profilului şi specializarillei, numata va s’condiţioneadză promovarea examenului. Şi dibutlu tru profesia didactică va s’hibă acutotalui alăxitu — dimăndă ministrul ali Educaţie. Uidisitu cu aestu, va s’aibă ună perioadă di stagiatură di un an, cari va s’hibă parcursă sum căndăsearea unui mentor, şi va s’hibă alăxită turlia di organizare a titularizării tru nviţământ.



    Noile proiecte a nomurloru educaţiei va s’hibă tru consultare publică cama di un mesu di dzăli, până tru 17 august. Iara comentatorii spun că, idyea cu multi iniţiative legislative nkisiti di la Guvernu, şi aesta ari căbili s’hibă cu multi alăxeri.


    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearia: Taşcu Lala







  • Legea educaţiei, în dezbatere

    Legea educaţiei, în dezbatere

    În 32 de ani de post-comunism românesc, n-a existat domeniu mai
    supus schimbărilor, adesea bulversante, decât Educaţia. Cronica instabilitate
    politică a făcut ca la conducerea ministerului de resort să se perinde o
    sumedenie de personaje, toate dornice să inoveze şi să-şi asigure, astfel,
    posteritatea. Cum n-au rezistat prea mult în funcţie, tot ce-au reuşit, în
    general, a fost anularea reformelor promovate de predecesori. După trei decenii
    de continuă inovare, rezultatele sunt vizibile. Elevi şi părinţi, deopotrivă,
    acuză confuzia pe care o produce schimbarea regulilor în timpul jocului. Românii
    care pot preferă să-şi trimită copiii să studieze în străinătate. Cei mai
    străluciţi absolvenţi autohtoni aleg, la rându-le, să plece din ţară.     Învăţământul tehnic nu mai produce mare lucru, astfel că e tot mai greu să
    găseşti un instalator sau un mecanic auto priceput.


    Din cauza stresului şi a
    salariilor mici, nici profesia de dascăl nu mai atrage, astfel că, mai ales la
    ţară şi în oraşele mici, la catedră sunt tot mai numeroşi suplinitorii. Deşi
    cifrele nu sunt întotdeauna concordante, studiile de specialitate atestă,
    toate, o rată mare de analfabetism funcţional printre absolvenţii şcolii
    româneşti.


    În mijlocul acestui peisaj dezolant, actualul ministru al Educaţiei
    în guvernul PSD-PNL-UDMR, liberalul Sorin Cîmpeanu, anunţă, la rândul său,
    schimbări însemnate în domeniu, despre care afirmă că sunt în măsură să
    amelioreze starea de lucruri. Astfel, pentru a-şi tria elevii, colegiile naţionale
    – titulatură acordată celor mai bune licee din ţară – vor putea organiza propriile
    examene de admitere pentru ocuparea a 90% din numărul de locuri. Restul vor
    rămâne pentru a putea fi ocupate în urma evaluării naţionale – testul pe care,
    şi în prezent, trebuie să-l treacă absolvenţii primelor opt clase.


    În plus, din
    2024, pentru admiterea la liceu nu va mai conta media obţinută în şcoala
    generală, despre care ministrul spune că, din păcate, şi-au pierdut
    relevanţa. Şi la examenul de bacalaureat apar modificări. Proba scrisă
    facultativă, specifică domeniului sau profilului şi specializării, nu va mai condiţiona
    promovarea examenului. Şi debutul în profesia didactică va fi complet schimbat
    – a anunţat ministrul Educaţiei. Potrivit acestuia, va exista o perioadă de
    stagiatură de un an, care va fi parcursă sub îndrumarea unui mentor, şi va fi
    modificat modul de organizare a titularizării în învăţământ.


    Noile proiecte ale
    legilor educaţiei vor fi în consultare publică mai bine de o lună, până pe 17
    august. Iar comentatorii spun că, asemenea multor iniţiative legislative
    plecate de la Guvern, şi acestea e foarte probabil să sufere modificări
    însemnate.


  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi

    Concurs online de istorie națională, organizat de
    Comunitatea Românilor din Serbia, pentru elevii de naționalitate română din
    școlile generale de pe teritoriul Serbiei.

    Interviu cu Stevan Mihailov,
    vicepreședinte CRS.


  • Modernizarea reţelei şcolare din judeţul Caraş-Severin

    Modernizarea reţelei şcolare din judeţul Caraş-Severin

    Este nevoie în continuare de investiții pentru susținerea educației în România, pentru a aduce școlile la standarde europene, iar un ajutor important vine prin Regio-Programul Operaţional Regional. Până în prezent, în municipiul Reșița au fost finalizate lucrările de reabilitare și modernizare la mai multe unități de învățământ mari, după cum spune şeful Direcţiei Învăţământ, Cultură, Tineret, Sport şi Culte din cadrul Primăriei Reşiţa, Liliana Dacica.

    Este vorba de Colegiul Național Traian Lalescu, Colegiul Național Mircea Eliade, Liceul Teoretic Traian Vuia, Liceul Teologic Baptist și internatul Colegiului Economic al Banatului Montan. Sunt şi alte lucrări în curs de execuţie şi am găsit soluţii pentru a reloca elevii în alte unităţi de învăţământ până se finalizează aceste modernizări.


    Şi Şcoala Gimnazială Mihai Peia va fi complet reabilitată cu fonduri europene, completează Liliana Dacica.

    Valoarea proiectului se ridică la aproape 9,4 milioane de lei, din care 1,5 milioane de lei contribuţie de la bugetul local. Unitatea de învățământ de pe strada Gratz va fi reabilitată, modernizată și dotată corespunzător cu mobilier și echipamente specifice prin acest proiect. Contractul a fost deja semnat şi în această perioadă eliberăm spaţiile pentru a putea preda amplasamentul până la sfârşitul lunii.


    Pe perioada lucrărilor de reabilitare de la Şcoala Gimnazială Mihai Peia din Reşiţa, elevii îşi vor desfăşura cursurile în corpul E din curtea Centrului Universitar Babeş Bolyai. Tot acolo vor ajunge şi elevii de la Şcoala Gimnazialã Marius Şandru care, la rândul ei urmeazã sã intre în reabilitare cu fonduri europene. Aici, valoarea investiţiei este de 8,2 milioane de lei.

    Suntem în perioada de evaluare, s-a trecut de oferta tehnică, urmează evaluarea financiară şi, spre sfârşitul anului vom avea cu siguranţă un câştigător. Prin urmare, în vacaţa de iarnă va trebui să eliberăm şi acest spaţiu pentru a putea fi reabilitat.


    Școala Gimnazială Nr. 9 este cea de-a 14-a unitate de învățământ care se reabilitează la Reșița, din fonduri externe. Valoarea totală a proiectului este de peste 10 milioane de lei și include reabilitarea integrală și dotarea celor trei corpuri de clădiri, precum și amenajarea terenului de sport şi a curţii.

    Până în 2024, rețeaua școlară din oraș va fi cea mai modernă din țară. Toți elevii și profesorii vor beneficia de cele mai bune condiții pentru a învăța, de facilități precum cazare și masă gratuită pentru cei ce vin să studieze din exterior, transport gratuit și burse școlare, a declarat la rândul său primarul Reșiței, Ioan Popa.


  • Trei din 4 elevi, prezenţă fizică la şcoală

    Trei din 4 elevi, prezenţă fizică la şcoală

    Școala continuă în România, în această săptămână, cu
    prezenţă fizică doar acolo unde 60% din personalul didactic este vaccinat,
    indiferent de incidenţa îmbolnăvirilor din localitate.

    Ministerul Educaţiei a
    cerut eliminarea acestei condiţii acolo unde rata de infectare e sub 3 cazuri
    la mia de locuitori, dar Ministerul Sănătăţii nu a fost de acord din
    motive epidemiologice. Acesta recomandă păstrarea regulilor o anumită perioadă
    de timp, pentru a se vedea efectele măsurilor și abia apoi să fie introduse noi
    criterii. Totuși, ministerul Educaţiei a considerat necesară introducerea unui
    mod diferenţiat de calcul al ratei de vaccinare. Practic, acum, unităţile
    şcolare se pot deschide dacă a fost atins pragul de 60% din personal didactic
    vaccinat, chiar dacă la nivelul întregii unităţi cu personalitate juridică acest
    criteriu nu este îndeplinit. Chiar şi în această situaţie sunt aproape 5.000 de
    unităţi care vor continua predarea online și 13.000 de unităţi de învăţământ
    preuniversitar care funcționează cu prezență fizică.


    În context, autoritățile
    anunță că elevii din învăţământul preuniversitar și copiii de grădiniță vor fi
    testaţi pentru coronavirus de două ori pe săptămână, cu teste antigenice rapide
    din saliva, care ar trebui să ajungă în această săptămână în școli. Ministerul Sănătăţii insistă că testarea este simplă şi uşor de executat,
    fără a necesita cunoştinţe medicale de specialitate.


    Secretarul de stat în
    minister, doctorul Andrei Baciu a subliniat că în urma acestei testări ar putea
    fi identificate mai multe eventuale cazuri pozitive în rândul elevilor și
    evitate alte infectări.

    Andrei
    Baciu: Testarea se va desfăşura efectiv la şcoală. Toate aceste
    lucruri sunt detaliate astfel încât să se desfăşoare în baza unei proceduri
    sistematice, toată lumea să facă la fel. Cazurile pozitive vor fi dublate de o
    diagnosticare prin RT-PCR sau prin test antigen, tocmai pentru că aceasta este
    singura modalitate de diagnostic reală. Nu
    este o chestiune complexă, sofisticată, este o simplă procedură de testare,
    cred că aproape orice om din România a fost testat sau s-a testat. Deci,
    trebuie să lucrăm sistematic, ca să ajungem să avem cât mai puţine cazuri de
    îmbolnăvire.


    Două mari sindicate din învățământ afirmă
    însă, într-un comunicat, că angajaţii din domeniu nu pot fi obligaţi să le
    administreze elevilor testele pentru depistarea coronavirusului și cer
    efectuarea lor în familie. Sindicaliştii solicită Guvernului să intervină de
    urgenţă pentru anularea acestor instrucţiuni, care, în opinia lor, vor duce la
    blocarea activităţii unităţilor de învăţământ şi la transformarea acestora în
    focare de infecţie. Mai mult, un sondaj realizat în rândul profesorilor de
    Federaţia Sindicatelor din Educaţie Spiru Haret arată că trei sferturi dintre
    aceștia nu vor să-i supravegheze pe elevi în timpul efectuării testelor din
    salivă.


  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi

    August 2021, lună competițională pentru elevii Școlii Populare de Arte și Civilizație Românească Ciprian Porumbescu din Cernăuți, care participă la concursuri muzicale în Bulgaria, Turcia, România, Italia și Ucraina.

    Interviu cu Iurie Levcic, președintele Centrului Bucovinean de Artă pentru Consevarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești din Cernăuţi.

  • Programul Şcoală pentru toţi – instrument de finanţare multianul aflat în faza finală

    Programul Şcoală pentru toţi – instrument de finanţare multianul aflat în faza finală

    Acest program aflat în faza finală a
    fost gândit ca un instrument de finanţare multianul cu o valoare de peste 170
    de milioane de euro şi a vizat intervenţii la nivelul instituţiilor de
    învăţământ preuniversitar. Rezultatele celor 127 de de proiecte finaţate,
    cu zeci de mii de beneficiari din rândul
    copiilor, elevilor şi a cadrelor didactice subliniază ideea că o o mare mare
    parte din fondurile europene pentru educație trebuie să meargă pe acest model.


    Au fost organizate cursuri de formare
    pentru peste 9.000 de cadre didactice şi au fost oferite servicii de educaţie şi
    îngrijire pentru zeci de mii de copii şi elevi. Corina Atanasiu – secretar de
    stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene aduce în atenţia noastră
    câteva exemple de acţiuni concrete derulate în cadrul acestui proiect.


    Corina
    Atanasiu: În creşe şi grădiniţe, au beneficiat de
    servicii de educaţie şi pachete de îngrijire, pachete suport constând în masă
    caldă, hăinuţe sau materiale de educaţie, 21407 copii cu vârsta până în 6 ani.
    De asemenea, în şcoala primară, gimnaziu, liceu, acolo unde a fost nevoie de
    astfel de servicii şcoală după şcoală cu lecţii remediale, cu hrană, cu
    rechizite, au beneficiat 78 de mii de copii şi elevi.


    Intervenţia a vizat şi finanţarea
    programelor de tip a doua şansă, astfel încât tineri şi adulţi care
    depăşiseră vârsta şcolii obligatorii, dar abandonaseră timpuriu şcoala au putut
    să se reîntoarcă la şcoală şi în paralel cu recuperarea anilor de școală au
    putut să înveţe o meserie. Ceea ce este foarte important.


    Aş vrea să accentuez acest ultim tip de
    intervenţie. Undeva sub 2% din adulţii României mai continuă formal sau
    informal şcoala, mai urmează un curs; pe când ţinta pe care şi-a propus-o
    România este de 20%. Avem foarte mult de recuperat, suntem pe ultimul loc în UE
    în ceea ce priveşte învăţarea în rândul adulţilor. Şi orice intervenţie, orice
    om câştigat înapoi în şcoală reprezintă un om care poate să aducă valoare în
    societate şi care poate să-şi îmbunătăţească în primul rând calitatea vieţii
    lui.


  • Scenarii pentru reluarea cursurilor

    Scenarii pentru reluarea cursurilor

    Elevii din România s-au întors
    miercuri la școală, după o vacanță prelungită de primăvară de
    patru săptămâni. Au revenit fizic la cursuri toţi elevii din învăţământul
    primar, inclusiv copiii din grădiniţe, iar în localităţile unde rata de
    infectare este sub 1 la mie s-au întors în bănci şi elevii de gimnaziu şi de
    liceu.


    Potrivit celor mai noi date oficiale, peste 1.800 de localităţi din
    România se află în scenariul verde pe harta incidenţei COVID, cu mai puțin de un caz la mia de locuitori.
    În celelalte aproximativ 1.400 de localităţi, unde rata de infectare este mai
    mare, elevii de gimnaziu și de liceu au reluat cursurile online. Elevii
    claselor terminale, a VIII-a și a XII-a, care vor susține examene în această
    vară, vor merge la şcoală din 10 mai. Pe de altă parte, evaluările naționale la
    clasele a II-a, a IV-a și a VI-a vor avea loc în această lună.


    Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a explicat care sunt cele două scenarii care se vor
    aplica până la sfârşitul anului şcolar.

    Sorin Cîmpeanu: .Vor reveni la şcoală absolut toţi elevii din învăţământul primar, inclusiv clasa pregătitoare, plus copiii din grădiniţe. Este vorba de peste 1.400.000 de copii. De asemenea, se adaugă elevii din şcolile speciale. Este vorba de 185 de şcoli speciale, în care învaţă peste 27.000 de copii. Nu vor putea merge la şcoală, din păcate, deocamdată, cu prezenţă fizică, în localităţile în care rata de infectare este peste 1 la mie, elevii claselor a V-a, a VI-a şi a VII-a, a IX-a, a X-a şi a XI-a. Aceştia vor învăţa online până când rata de infectare şi campania de vaccinare vor permite prezenţa fizică.


    Deocamdată, având în vedere situația epidemiologică, atât elevii, cât şi
    personalul din unităţile de învăţământ trebuie să respecte măsurile sanitare
    impuse de pandemie, să poarte mască şi să păstreze distanţarea. Într-un
    interviu pentru Radio România, Sorin Cîmpeanu și-a exprimat convingerea că în
    şcoli se respectă regulile de protecţie sanitară mai riguros decât în alte
    locuri, iar reluarea cursurilor cu prezență
    fizică este esențială pentru dezvoltarea copiilor.


    Sorin Cîmpeanu: Revenirea
    la şcoală cu prezenţa fizică este un pas esenţial pentru revenirea la
    normalitate şi pentru o pregătire a viitoarelor generaţii. Pierderile
    înregistrate pe parcursul crizei au fost mari şi foarte mari. Pierderile au
    fost nu numai în plan educaţional, ci şi în plan psihic, în plan emoţional, în
    plan social – au fost probleme de deficit de atenţie, de tulburări
    comportamentale grave în rândul elevilor, dar şi în rândul colegilor cadre
    didactice. Revenirea la prezenţă fizică este esenţială.


    În plus, potrivit
    ministrului, aproape 155.000 de angajaţi din sistemul de educaţie, adică aproximativ jumătate din total, au fost
    vaccinați.


  • Efectele învățământului online

    Efectele învățământului online

    În România, măsura a fost pusă în aplicare începând din 11 martie 2020, iar de atunci s-a mers pe diferite formule, scenariile fiind adaptate situației epidemiologice de moment. Gândită ca o soluție de criză, decizia nu a rămas fără consecințe, destul de greu cuantificabile și care sunt puternic influențate de condițiile de viață ale fiecărui elev. Cei mai afectați sunt, desigur, copiii din mediile defavorizate, cei care și așa formau o mare parte a celor 44% analfabeți funcționali existenți în România înainte de pandemie.

    Un studiu realizat la începutul acestui an de World Vision România a confirmat convingerea existentă la nivelul societății că 40% dintre elevii din mediile defavorizate nu au avut acces la învățământul online. Motivele sunt diverse, a explicat la Radio România, Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România:

    Fie, din cauze financiare, familiile nu au putut să asigure mijloacele tehnice necesare și infrastructura, respectiv calculator, laptop, tabletă, fie nu au avut conexiune la internet – și știm foarte bine dintr-un alt studiu pe care l-a făcut World Vision România că unul din trei sate în care World Vision activează are semnal foarte slab sau inexistent – fie că profesorii nu au fost pregătiți neapărat să predea sau să-și examineze elevii online. Era extrem de important ca toți copiii să aibă acces la educație, pentru că educația este un drept și asta înseamnă că noi trebuie să facem tot ce putem astfel încât ei să poată să-și exercite și să aibă acces la acest drept. Situațiile sunt foarte diferite de la o gospodărie la alta, de la un copil la altul. În această perioadă nu au avut acces la educație de calitate online, dar au existat și situații în care, fie profesorii au mers din poartă în poartă și au dus fișe de lucru pe care copiii trebuiau să le completeze și să răspundă întrebărilor de acolo. Fie, din când în când, s-au dat mesaje pe what’s app către telefoanele părinților la care copiii aveau acces din când în când, sunt foarte multe variante în care, într-un fel sau altul, copiii au reușit să ajungă la profesorii lor, dar nu putem vorbi de acces la educație și mai ales la o educație de calitate.

    Deși România se numără între țările care stau bine la capitolul internet, cifrele prezentate la începutul acestui an arătau că 237 de mii de elevi nu aveau acces la această rețea, iar 287 de mii de elevi nu aveau echipamente pentru școala online. Circa 40% dintre acești elevi se încadrau în ambele categorii. Dincolo de aceste cifre ale copiilor care nu au avut acces la educație, faptul că nu s-a găsit o variantă pentru aceștia a dus la cifre dincolo de cele care vorbesc depre lacunele educaționale, mai spune Mihaela Nabăr:

    91% dintre copii spun, ei sau părinții lor, că au fost afectați din punct de vedere psihologic. Și mai bine de o cincime dintre copii, asta înseamnând cam 23%, copii de la sat, consideră că nu sunt niciodată fericiți. Deci toate aceste lucruri vor avea cu siguranță repercusiuni asupra reintegrării lor chiar și în școala față în față și este de salutat decizia conform căreia școala s-a transferat din nou din online în sălile de clasă, pentru că este singura posibilitate în acest moment de a ajunge totuși cu educația la copiii din cele mai vulnerabile comunități.

    50% dintre profesorii care au răspuns în studiul realizat de World Vision România spun că elevii lor ar avea nevoie de recuperarea materiei, pentru că au rămas în urmă și nu vor face față la următoarele evaluări, mai spune Mihaela Nabăr:

    Mai mult de atât, din evaluările pe care World Vision România le face, cu tot efortul pe care îl depunem, constatăm că avem copii ale căror rezultate s-au deteriorat. Adică, toate aceste lucruri, toți acești factori sunt predictori ai ratei de abandon școlar și a modului în care abandonul școlar va crește în această perioadă.

    Deși date oficiale privind abandonul școlar vor putea fi cunoscute abia la finalul anului școlar, în vară, nu sunt puțini elevii ajunși la 14-15 ani care, în condițiile unei fracturi în procesul de educație au decis să renunțe la școală. Aceasta fie de teama că nu vor face față evaluărilor, fie pentru că, în mediul rural, au fost cooptați de părinții lor la munca în gospodărie. Pe de altă parte, unii dintre elevii de liceu au ales să se angajeze în perioada desfășurării cursurilor online, în condițiile în care procesul nu era accesibil pentru ei, iar odată reluarea cursurilor cu prezență fizică în clase, pe 8 februarie, nu toți au revenit în bănci. La nivel mondial, statisticile arată că aproape un miliard de copii au fost afectați de trecerea la învățământul online. Comparativ cu România, în unele țări au fost experiențe mai bune, în altele experiențe mai puțin bune, mai spune Mihaela Nabăr de la World Vision România, organizație care activează în 92 de țări:

    Sunt țări care nu au fost atât de afectate de pandemie, dar asta pentru că sistemele lor au fost mai bine pregătite, au fost mai reziliente. Cu siguranță și noi vom fi mai rezilienți și ne vom putea adapta mai bine, sper să nu fie cazul, pe termen foarte lung sau pe termen mediu chiar, dar da, sunt țări care au făcut mult mai bine decât noi față acestei pandemii și țări care au luat măsuri mult mai nepotrivite în educație în pandemie.

    Dincolo de nivelul de pregătire al fiecărei țări, un punct comun este acela că școala online a început să lase amprente asupra copiilor, dar și a părinților. Anxietatea, depresia sau problemele de vedere cauzate de petrecerea multor ore în fața ecranelor se numără între consecințe. Lipsa socializării a lăsat urme, cei mici sunt mai nesiguri pe ei, iar mulți dintre ei încep să vorbească greșit din punct de vedere gramatical.



  • Vaccinarea profesorilor şi redeschiderea şcolilor

    Vaccinarea profesorilor şi redeschiderea şcolilor

    Problema redeschiderii fizice a școlilor din România devine o chestiune de siguranță națională. Din martie anul trecut, cu excepția a nici două luni – în perioada septembrie-noiembrie – copiii nu mai merg la școală. Din cauza noului coronavirus, cursurile se desfășoară, în prezent, în toată țara, exclusiv online, așa că, luni, la capătul vacanţei de iarnă, circa trei milioane de elevi din învăţământul preuniversitar au reînceput cursurile … de acasă.


    Consiliul Naţional al Elevilor a tras un semnal de alarmă că şcoala online este obositoare, ineficientă şi complet nesustenabilă pe termen lung, dar și că numeroşi elevi, în special din mediile defavorizate, nu au acces la educaţie, pentru că nu au computere sau tablete, nici conexiune la internet. De aceea, pentru mulți, este nevoie inclusiv de un plan de recuperare a materiei, pentru ca lacunele acumulate de la începutul pandemiei să nu se acutizeze, până la a mai fi imposibil de acoperit.


    Semnale de alarmă sunt trase și de organizații importante – UNICEF și World Vision România! Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii, UNICEF, pledează pentru menţinerea şcolilor deschise sau pentru redeschiderea acestora. Directorul executiv Henrietta Fore critică decizia autorităţilor din foarte multe ţări, care au închis şcolile, unele aproape de un an, chiar dacă, spune ea, există dovezi că nu şcolile alimentează pandemia. Consecinţele sunt multiple și devastatoare, iar cei mai vulnerabili dintre copii duc tot greul – mai spune Henrietta Fore. Un sondaj al World Vision arată că, în România, peste 80% dintre profesori şi 70% dintre elevi cred că şcolile trebuie redeschise sau pot rămâne închise doar în zonele cu risc crescut de infectare. Fundaţia solicită respectarea descentralizării deciziei în Educaţie și reluarea de urgenţă a şcolii fizice în funcţie de rata de infectare din localităţi, precum și o atenție aparte acordată copiilor din categorii vulnerabile, cu precădere din mediul rural. Lacunele majore și abandonul școlar pot afecta o generație întreagă – este de părere World Vision.


    Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, vrea ca elevii și profesorii să revină cât mai rapid la școala în format fizic, însă numai în funcție de contextul epidemiologic. El spune că, pe lângă rata de infectare, un alt factor hotărâtor în luarea unei decizii privind redeschiderea școlilor va fi disponibilitatea profesorilor de a se vaccina. Or, potrivit lui Sorin Cîmpeanu, datele de până acum arată că aproape jumătate dintre profesorii din învățământul preuniversitar doresc să fie vaccinați. Procentul este mai mare – peste 60% – în sistemul universitar.