Radio România Internațional

Tag: elicoptere

  • Darea-loarea deadunu rachetili Patriotu

    Darea-loarea deadunu rachetili Patriotu

    Alianța Nord-Atlantică dimăndă că agenţia a llei di dari-loari va s’ndrupască ună parii di vâsilii membre, ntrâ cari Germania, Ţările di Jos, România şi Spania, cu un contract di ancupărari până la 1.000 di rachete di apărari antiaeriană Patriot. Achiziţia multinaţională consolidată, tru spiritlu ali Iniţiativă europeană di scut aerian (ESSI), aărdzeaști economii di scară şi ndrupaști lărdzearea a capacitatillei di producţie a năilor rachete GEM-T tra sda cali la căftarea ți easti tu creaștiri”, cundilleadzâ alianţa militară transatlantică tru un comunicat. Contractul, tru valoari di 5,5 miliardi di dolari, fu datu ali companiei COMLOG, un joint-venture anamisa di ună companie americană și ună ghirmană, a deapoa volumlu mari a comenzii va sndrupască dișcllidearea a unei unităț di producție tra rachetele Patriot tru Germania.



    Rachetele Patriot au ună custuseari di aproximativ 4 miliuňi di dolari cumata, ama contractul anvăleaști și furnizaria di piese di alăxeari și znuearea-a a loru. Agenția NATO di Sprijin şi Achiziţii declară că aestă achiziție ari tu scupo anvărtusearea catastisillei di discurajari a aliațlor tru contextul tru cari Rusia ș-lu creaști asaltul aerian tu Ucraina. ”Atacurile cu rachete și drone rusești tru țivilli, căsăbadz și localitățli ucrainene spuni cât di importantă easti apărarea aeriană modernă. Intensificarea-a producțiillei di băruti easti esențială tra securitatea Ucrainăllei și tra a noastră”, declară secretarlu gheneral al NATO, Jens Stoltenberg. Alianța Nord-Atlantică da ali Ucraina maș agiutoru non-letal, ama membrii organizației pitrecu a Kievlui armati și muniții individual i colectiv. Statele Unite ale Americă şi Germania au datâ până tora rachete Patriot ti Ucraina tra s’u-agiută s’contracareadză atacurli ruseşti tru căsăbadzlli şi infrastructurli a llei, iara aesti livrări bitisirâ parţial stocurli. SUA s-vidzurănica și constreasi s’caftâ alăntoru stati, ntră cari şi Japonia, sagiută znuearea-a aloru.



    Di itia aliștei căftari, tru a daua giumitati a meslui andreu, Japonia li hăbinisi restricţiile mutrindalui exportul di arme, tra prima oară tru aestu ditu soni dekeniu, apofasea istorică a autorităţilor nipone permițândalui vindearea cătră Statele Unite a sistemelor di apărari aeriană Patriot. Washingtonul, tu arada a lui, va s’poatâ sda ali Ucrainei ma multe ahtări sisteme. Programul Patriot easti tru aestă oară nai ma scumpu programu di armătuseari ali Armată Română. România ari tru aestă oară patru ahtări sisteme, ditu ațeali şapte comandate, tra cari va spăltească tut cu tut aproapea patru miliardi di dolari. Ateali trei va shibă operaționalizate până tu ișita a anlui. Rachetele Patriot pot sazboairâ cu 5.000 di kilometri pi oară şi pot sagudească drone, elicoptere, avioane, ama şi rachete di croazieră. Armata României, cari, ahurhindalui cu anlu 2023 va saibă 2,5 % ditu PIB, va saibă 200 ahtări rachete, tru valoari di 1 miliardu di euro, livrarea va sfacâ tu ma multi hopi.



    Autoru: Corina Cristea


    Armănipsearea: Tașcu Lala


  • Achiziţie în comun de rachete Patriot

    Achiziţie în comun de rachete Patriot

    Alianța Nord-Atlantică a anunţat că agenţia sa de achiziţii va sprijini un grup de ţări membre, între care Germania, Ţările de Jos, România şi Spania, cu un contract de cumpărare a până la 1.000 de rachete de apărare antiaeriană Patriot.

    Achiziţia multinaţională consolidată, în spiritul Iniţiativei europene de scut aerian (ESSI), oferă economii de scară şi sprijină extinderea capacităţii de producţie a noilor rachete GEM-T pentru a satisface cererea în creştere, precizează alianţa militară transatlantică într-un comunicat.


    Contractul, în valoare de 5,5 miliarde de dolari, a fost atribuit companiei COMLOG, un joint-venture între o companie americană și una germană, iar volumul mare al comenzii va sprijini înființarea unei unități de producție pentru rachetele Patriot în Germania. Rachetele Patriot au un cost de aproximativ 4 milioane de dolari bucata, dar contractul acoperă și furnizarea de piese de schimb și întreținerea lor. Agenția NATO de Sprijin şi Achiziţii a declarat că această achiziție are drept scop consolidarea posturii de descurajare a aliaților în contextul în care Rusia își intensifică asaltul aerian asupra Ucrainei.


    Atacurile cu rachete și drone rusești asupra civililor, orașelor și localităților ucrainene arată cât de importantă este apărarea aeriană modernă. Intensificarea producției de muniție este esențială pentru securitatea Ucrainei și pentru a noastră, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.


    Alianța Nord-Atlantică oferă Ucrainei doar sprijin non-letal, dar membrii organizației trimit Kievului arme și muniții individual sau colectiv. Statele Unite ale Americii şi Germania au livrat deja rachete Patriot Ucrainei pentru a o ajuta să contracareze atacurile ruseşti asupra oraşelor şi infrastructurilor sale, iar aceste livrări au epuizat parţial stocurile. SUA s-au văzut chiar constrânse să ceară altor ţări, între care şi Japonia, să ajute la refacerea lor. Urmare a acestei solicitări, în a doua jumătate a lunii decembrie, Japonia a relaxat restricţiile privind exportul de arme, pentru prima dată în ultimul deceniu, decizia istorică a autorităţilor nipone permițând vânzarea către Statele Unite a sistemelor de apărare aeriană Patriot. Washingtonul, la rândul său, va putea livra Ucrainei mai multe astfel de sisteme.


    Programul Patriot este în acest moment cel mai scump program de înzestrare al Armatei Române. România are în prezent patru astfel de sisteme, din cele şapte comandate, pentru care va plăti în total aproape patru miliarde de dolari. Ultimele trei vor fi operaționalizate până la finalul acestui an. Rachetele Patriot pot zbura cu 5.000 de kilometri pe oră şi pot lovi drone, elicoptere, avioane, dar şi rachete de croazieră. Armata României, care, începând cu anul 2023 primește 2,5 % din PIB,va avea 200 de astfel de rachete, în valoare de 1 miliard de euro, livrarea urmând să se facă gradual.


  • România – Franţa, parteneriat strategic intensificat

    România – Franţa, parteneriat strategic intensificat

    Vizita de stat
    de marţi, din România, a
    preşedintelui francez François Hollande a acoperit toată diversitatea relaţiei bilaterale şi
    europene: legăturile politice şi economice strânse, cooperarea în domeniul
    noilor tehnologii sau al culturii, precum şi preocuparea pentru viitorul
    Europei. În baza Parteneriatului strategic care leagă cele două ţări,
    preşedinţii Klaus Iohannis şi François Hollande au convenit să extindă
    colaborarea sporită existentă,deja, la nivelul ministerelor de Externe şi la
    cele ale Apărării.

    În plan economic, liderul de la Elysée a inaugurat,
    împreună cu premierul Dacian Cioloş, o fabrică Airbus de elicoptere. Deschiderea acestei fabrici de
    lângă Braşov, în centrul
    ţării, va face ca relaţia tradiţională româno-franceză din domeniul aeronautic
    să treacă la un nou nivel – a declarat preşedintele Hollande. Potrivit
    acestuia, elicopterul Super Puma H215 care va fi produs aici va face din
    România un furnizor al unei importante componente a conceptului de apărare
    europeană comună. La rândul său, premierul Dacian Cioloş a punctat că guvernul de la Bucureşti analizează
    posibilitatea de a cumpăra elicoptere de intervenţie şi militare fabricate la
    această fabrică: Este o investiţie importantă pentru Braşov şi pentru această regiune de
    peste 50 de milioane de euro care creează 350 de locuri de muncă noi ce se
    adaugă la cele 160 de locuri de muncă, deja, existente pentru partea de
    reparaţii elicoptere şi care dincolo de investiţia ca atare pune România pe
    harta producătorilor de elicoptere din lume cu un produs nou.

    Când
    francezii şi românii se
    apucă să facă lasere, sunt cei mai buni din lume – a afirmat preşedintele
    François Hollande, care a vizitat împreună cu omologul Klaus Iohannis, la
    Măgurele, lângă Bucureşti, Institutul şi Centrul de Cercetare care va găzdui
    cel mai puternic laser din Europa. Liderul român a profitat, totodată,
    de organizarea unui forum de afaceri româno-francez pentru a le transmite, din nou, investitorilor din
    Hexagon că pot avea încredere în economia românească: În planul investiţiilor în România,
    Franţa este pe unul dintre locurile fruntaşe, cu investiţii directe de peste 7
    miliarde de euro. Faptul că firmele franceze investesc şi transferă tehnologie
    în economia noastră arată că, pentru investitorii francezi, România oferă
    garanţii de stabilitate şi este o resursă de prosperitate.

    În plan
    european, Bucureştiul şi Parisul vor continua să conlucreze pentru binele
    Uniunii Europene. La capitolul securitate, preşedintele Klaus Iohannis a
    declarat că România sprijină ideea de apărare comună europeană, apreciind că o
    armată a Uniunii nu ar dubla sau slăbi NATO. După ce, ani la rând, Franţa s-a opus
    aderării României la spaţiul Schegen, preşedintele François Hollande a apreciat, la rândul lui, că trebuie discutată posibila
    contribuţie a României la securitatea zonei de liberă circulaţie.

  • Relaţiile româno-franceze, examinate la Bucureşti

    Relaţiile româno-franceze, examinate la Bucureşti

    În 2008, preşedintele Nicolas Sarkozy făcea o vizită de lucru la Bucureşti, unde semna împreună cu omologul de la acea vreme, Traian Băsescu, un Parteneriat strategic cu România – primul pe care Franţa îl încheia cu o ţară din sud-estul Europei. Cum documentul a rămas, o vreme, literă-moartă, era nevoie de voinţă politică de ambele părţi pentru impulsionarea unei cooperări istorice excelente.



    Prezenţele la Paris, într-un trecut nu foarte îndepărtat, a actualului şef al statului român, Klaus Iohannis, şi a premierului Dacian Cioloş au fost de natură să readucă în prim-plan necesitatea punerii în practică, pe baze noi, a acestui Parteneriat strategic.



    Acum, la mai bine de 8 ani după vizita predecesorului său Nicolas Sarkozy, actualul lider de la Elysée, François Hollande, decide să vină, la rândul său, în România. În programul de marţi al vizitei sale de stat au fost incluse convorbiri cu preşedintele Iohannis şi cu premierul Cioloş; o vizită la Centrul de Cercetare de la Măgurele, de lângă Capitală; participarea la un forum economic, iar la Braşov, în centrul ţării, inaugurarea unei fabrici de elicoptere Airbus.



    România mizează pe o creştere a relaţiilor economice bilaterale, Franţa fiind al patrulea partener comercial şi al cincilea investitor. Or, cele două ţări doresc să pună cărămizi noi la o fundaţie deja solidă, exprimată şi printr-o conlucrare foarte strânsă politică şi culturală. Cum România este una din ţările europene cu cea mai mare creştere economică, pentru imm-urile franceze există, de pildă, un bun potenţial investiţional în sectorul agroalimentar sau energetic, dar şi în domenii de vârf, fiind vorba, în speţă, de construirea, la Măgurele, a celui mai mare laser din Europa, destinat cercetării ştiinţifice.



    În paralel, se doreşte o stimulare a prezenţei româneşti din Franţa, existând domenii în care România începe să aibă un potenţial de export din ce în ce mai important. Parteneriatul strategic româno-francez – a punctat preşedintele Klaus Iohannis la finele discuţiilor cu omologul de la Paris – este o prioritate de prim-rang a României, acesta confirmând relaţia bilaterală privilegiată care va fi consolidată în continuare.



    România – a spus la rândul său, preşedintele François Hollande – vrea să se dezvolte, să se deschidă către Uniunea Europeană. Prefaţând vizita la Bucureşti a preşedintelui François Hollande, publicaţia economică franceză Les Echos remarca, de altfel, că Bucureştiul este aliatul cel mai sigur din Est al Parisului.



    Era firesc, în consecinţă, ca, înaintea apropiatului summit european de la Bratislava, François Hollande să caute în România sprijin în favoarea planului său de impulsionare a Uniunii Europene, după decizia Marii Britanii de a părăsi clubul comunitar. Spre deosebire de alte ţări din Europa de Est – notează Les Echos – România rămâne fidelă spiritului european şi respectării angajamentelor luate.

  • Jurnal românesc – 4.09.2014

    Jurnal românesc – 4.09.2014

    Cei cinci judecători care vor face parte din Biroul Electoral Central pentru alegerea preşedintelui României vor fi desemnaţi vineri, în şedinţă publică, prin tragere la sorţi. Primul tur de scrutin va avea loc în data de 2 noiembrie, iar potrivit calendarului alegerilor, candidaturile trebuie depuse până pe data de 23 septembrie, la ora 24:00. Pe 28 septembrie, Biroul Electoral Central va anunţa candidaturile rămase definitive, iar pe 3 octombrie începe campania electorală, care se încheie la 1 noiembrie. Şi-au oficializat până acum candidaturile la funcţia de şef al statului premierul social-democrat Victor Ponta, liderul liberal Klaus Iohannis, din partea Alianţei Creştin-Liberale PNL-PDL, fostul prim-ministru liberal Călin Popescu-Tăriceanu, liderul PMP Elena Udrea şi eurodeputata, recent demisionara din PDL, Monica Macovei.



    Persoanele fizice care au constituit depozite la CEC pentru achiziţionarea de autoturisme şi ulterior le-au transferat la BRD cu acelaşi scop pot încasa despăgubirile începând de joi, 4 septembrie. Potrivit unui comunicat al ministrului delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, valoarea despăgubirilor acordate este de circa 45 de mii de lei, din plafonul de o sută de milioane, aprobat iniţial.



    Guvernul de la Bucureşti a semnat un Memorandum de înţelegere cu firma Airbus pentru construirea, anul viitor, a unei fabrici de elicoptere la Braşov. Premierul Victor Ponta a afirmat că, în ultimii ani, cu ajutorul elicopterelor cumpărate de la Airbus, România a creat, prin SMURD, cel mai performant sistem de intervenţie în situaţii de urgenţă din Europa. Şeful executivului a precizat că acordul va contribui şi la dezvoltarea echipamentelor militare şi că atât ministerul Apărării, cât şi ministerul de Interne au nevoie de modernizarea flotilelor de elicoptere.



    Comisarul european pentru Agricultură, românul Dacian Cioloş, a anunţat deblocarea a 30 de milioane de euro, din programele de promovare a politicii agricole comune, pentru fermierii europeni afectaţi de embargoul impus de Rusia. Cioloş i-a declarat corespondentului Radio Romania la Bruxelles ca principalii beneficiari vor fi Lituania, Germania, Polonia şi Olanda, ţările UE cel mai grav lovite de embargoul rusesc asupra produselor agroalimentare din spaţiul comunitar. Cu vânzări pe piaţa rusă de circa 40 de milioane de euro în cursul anului 2013, România, a spus comisarul, este unul din statele membre care exportă cel mai puţin şi este, deci, mai puţin afectată. Măsura anunţată de Cioloş vine după ce, săptămâna trecută, Comisia Europeana a decis acordarea a peste 125 de milioane de euro pentru susţinerea producătorilor europeni de fructe şi legume perisabile.



    Republica Moldova participă, în premieră, la summitul NATO din Ţara Galilor, unde e reprezentată de ministrul Apărării, Valeriu Troenco. Chişinăul cooperează deja cu Alianţa Nord-Atlantică în cadrul Parteneriatului pentru Pace, are un program individual de acţiune cu NATO şi participă cu un contingent în cadrul misiunii de mentinere a păcii în Kosovo. Desi, potrivit Constituţiei, Republica Moldova este un stat neutru, pe fondul crizei din Ucraina, în cadrul coaliţiei guvernamentale pro-occidentale s-au înmulţit vocile care pledează pentru apropierea de NATO.



    Preşedintele Traian Băsescu a declarat că, după ce Ucraina se va stabiliza, va trebui reluată extrem de serios problema minorităţii româneşti din această ţară. Preşedintele a mai spus, pe de altă parte, că diplomaţia de la Bucureşti trebuie să pledeze în continuare pe lângă guvernul de la Belgrad pentru recunoaşterea ca minoritari români a aşa-numiţilor vlahi de pe Valea Timocului. Acestora trebuie să li se acorde drepturile pe care le au, de exemplu, românii din provincia sârbă Voivodina – a mai afirmat preşedintele.