Radio România Internațional

Tag: Elisa Ferreira

  • November 28, 2023

    November 28, 2023

    TALKS – Prime Minister
    Marcel Ciolacu today met EU Commissioner for Cohesion and Reforms Elisa
    Ferreira, who is paying an official visit to Romania. Romania has absorbed 90%
    of EU funds over the 2014-2020 financial framework and is thus ranked 4th
    at EU level, the Romanian Prime Minister said. Marcel Ciolacu added that EU
    Commissioner Ferreira also hailed this historic premiere. The EU official
    encouraged Bucharest to continue to develop its administrative capacities and
    develop long-term programs of economic advancement and sophisticated
    technologies, so as to move from the development phase to becoming an economy
    that produces added-value. Following talks with Prime Minister Marcel Ciolacu
    in Bucharest, the EU official will deliver a keynote speech on the sidelines of
    the conference titled Green and digital transformation backed by EU funds: the
    cohesion policy of the future and reconciling industrial transition with
    territorial challenges, hosted by the Romanian Parliament.




    NATO – Foreign Minister
    Luminița Odobescu is attending the two-day meeting of NATO Foreign Ministers
    held in Brussels. The event is held against the backdrop of a deteriorating
    security climate, impacting multiple areas of increased interest for the
    Alliance – the Russian aggression in Ukraine, tensions in the Western Balkans, the
    military conflict pitting Israel against Hamas. The NATO meeting also marks a
    key milestone ahead of the 2024 NATO Summit in Washington. According to the
    Romanian MFA, Minister Odobescu will express solidarity with the Alliance and
    refer to NATO’s efficiency in promoting security and stability. The Romanian
    Minister will also highlight the strategic importance of the Black Sea region
    to Euro-Atlantic security and will encourage the development of a structured
    approach to this region, as per the Allied resolutions adopted in Madrid and
    Vilnius. At the same time, Minister Odobescu will underline the need to fully
    implement the decisions to consolidate NATO’s deterrence posture. With respect
    to the Western Balkans, Luminița Odobescu will call on NATO to continue its
    support for this region by closely cooperating with the EU.




    CEASEFIRE – The ceasefire
    between Israel and Hamas in Gaza has been extended for 48 hours. On the fifth
    day of the break in hostilities, another 10 Israeli hostages are expected to be
    released, while essential humanitarian aid should reach Gaza. Approximately 170
    people are still held hostage in Gaza following the October 7 Hamas attack, the
    Israeli army says. In turn, Hamas claims it is not holding all these people,
    which could complicate efforts to release the most vulnerable of them. A group of
    Israeli hostages arrived last night in Israel, after Hamas released them in
    exchange for 33 Palestinian prisoners.




    EU-UK RELATIONS – Romania’s Defense
    Minister Angel Tîlvăr on Monday met his British counterpart, Grant Shapps,
    during his visit to London. The two officials discussed prospects of
    consolidating and developing the strategic partnership between Romania and the
    UK, the security context in the Black Sea region, the Russian Federation’s
    aggression in Ukraine and topics on the NATO agenda. We discussed ways to
    consolidate cooperation with regard to consolidating NATO’s defense and
    deterrence posture on the Eastern Flank, implementing the NATO Strategic
    Concept and the need to continue exchanges with a view to better understand the
    specific challenges of each region, Minister Tîlvăr said. In his talks with
    Grant Shapps, the Romanian Defense Minister also expressed concern regarding
    the security of the Black Sea region, generated by a dangerous escalations
    caused by Russia’s withdrawal from the Black Sea Grain Initiative. On the other
    hand, Minister Tîlvăr hailed the UK’s contribution to consolidating Allied
    postures on the Eastern Flank, particularly in the Black Sea region, which he
    described as a clear expression of Allied solidarity and unity. The UK’s
    participation in air policing missions in Romania, its future engagements and
    exercises at bilateral and multilateral level are but a few examples of this
    contribution, the Romanian official said. (VP)

  • Consolidarea spațiului administrativ european

    Consolidarea spațiului administrativ european

    Comisia a adoptat o nouă comunicare privind consolidarea spațiului administrativ european care propune acțiuni concrete pentru a ajuta administrațiile publice să răspundă nevoilor cetățenilor și întreprinderilor din întreaga Europă.

    ComPAct este primul set cuprinzător de acțiuni adoptat vreodată de Comisie pentru a sprijini modernizarea administrațiilor naționale și pentru a consolida colaborarea transnațională a acestora, astfel încât să poată aborda împreună provocări comune. Administrațiile publice naționale, regionale și locale eficace sunt esențiale pentru realizarea priorităților UE și naționale pe teren, pentru punerea în aplicare a politicilor și reformelor care aduc beneficii atât cetățenilor, cât și întreprinderilor și pentru canalizarea investițiilor strategice către tranziția verde și tranziția digitală. Acestea sunt un factor important pentru creșterea competitivității în întreaga UE.

    Ca răspuns la solicitările statelor membre, ale Parlamentului European și ale Comitetului Regiunilor de a promova cooperarea și dialogul politic și de a îmbunătăți capacitatea și calitatea administrațiilor publice la nivel național, regional și local, Comisia propune mai multe acțiuni.

    Comisarul European pentru Coeziune și Reforme, Elisa Ferreira, a oferit mai multe amănunte:

    ComPAct răspunde, de asemenea, așteptărilor cetățenilor cu privire la o administrație publică mai bună și mai rapidă. După cum s-a indicat recent și în sondajul Euro Barometru, am făcut ComPAct. CE propune 25 de acțiuni diferite grupate sub 3 piloni, iar acești piloni acoperă competențele, domeniul digital și cel ecologic.

    Astfel este încurajată cooperarea între administrațiile publice, care permite mobilitatea funcționarilor publici europeni în toate statele membre pentru a face schimb de cunoștințe și de bune practici. Totodată, vorbim și despre consolidarea capacității administrațiilor publice pentru transformarea lor digitală, care va spori disponibilitatea lor de a integra tehnologiile de inteligență artificială în operațiunile lor (de exemplu, audit, achiziții publice) într-un mod sigur și fiabil.

    Pe de altă parte, consolidarea capacității administrațiilor publice de a conduce transformarea verde și a consolida reziliența va sprijini administrațiile în evaluarea și reducerea amprentei lor de carbon organizaționale.

    Statele membre pot participa la ComPAct în ritmul lor și în funcție de nevoile și structura lor instituțională. Instrumentele, metodologiile, sprijinul reciproc și schimburile de bune practici promovate vor ajuta statele membre să învețe unele de la altele, să inoveze și să îmbunătățească eficacitatea administrației lor publice.

    Administrațiile publice de la nivel național, regional și local sunt responsabile de asigurarea unei gestionări solide și sustenabile a bugetelor UE și naționale. Acestea sunt esențiale pentru conceperea și punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor, inclusiv în cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență și al strategiilor de dezvoltare regională.


  • Commissioner Elisa Ferreira on the state of the EU Cohesion Policy

    Commissioner Elisa Ferreira on the state of the EU Cohesion Policy

    The 21st edition of the European Week of Regions and Cities is unfolding in Brussels, between the 9th and 12th of October 2023.


    The agenda of the European Week of Regions and Cities covers over 200 sessions, includes a lot of other side activities, an exhibition and offers many networking opportunities. It is the biggest annual event dedicated to regions, cities and the European cohesion policy.

    On the sidelines of the event RRIs Eugen Cojocariu has had a talk with the European Commissioner for Cohesion and Reforms, Elisa Ferreira, on the current state of the EU cohesion policy and on the financial impact of a new enlargement wave on the EU budget.



  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 02.04 – 08.04.2023

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 02.04 – 08.04.2023

    Cancelarul ghirman Olaf Scholtz, la București.


    Cancelarul ghirman, Olaf Scholz, năpoi spusi, luni, la Bucuresti, ti andruparea ţi va u da ti adirarea ali Românie la Spaţiul Schengen tru aestu an. Tru cadrul ali andamasi cu prezidintulu Klaus Iohannis, Scholz spusi că Bucureștiul feaţi mări gaereţ tu aestă noimă. Tu arada a lui, prezidintulu Iohannis spusi că România ş-tiñiseaşti rolu di garant a securitatillei la sinurlu externu, iara adirarea la Schengen va lu-anvărtuşeadză aestu spaţiu. El cundille că easti ananghi ti ună prezenţă criscută a NATO tru Amarea Lae şi haristusi ali Ghirmaniei tră agiutorlu ţi lu-diadi ti anvărtuşearea Flancului Estic, tră misiunea di poliţie aeriană tru spaţiul aerian a văsiliillei tru 2022, cum şi tră prezenţa tru structurli NATO ditu România. Tru prim-planlu a muabeţloru eara şi catandisea di securitate di itia a polimlui nkisitu dii Rusia contra ali Ucraină. Tut luni, Scholz şi Iohannis avură muabeţ, tru format trilateral, cu prezidinta a Republicăllei Moldova, Maia Sandu. Prezidintulu român tăxi că agiutorlu ti Republica Moldova va lu-ducă ma largu, cu ahât ma mult cu cât aestă văsilie easti agudită cu presiuni hibridi sistematice, inclusiv cu niscănti tentative di subminare ali arada constituţionale. Republica Moldova easti nai ma crehtulu viţinu ali Ucraină, spusi Maia Sandu, iara văsili a llei ari ananghi ti agiutoru pi partea economică, ama şi tră canvărtuşearea a capacităţloru instituţiilor ţi au borgea ti securitatea cetăţenilor şi a sistemului di apărare.La București, cancelarul ghirman feaţi muabeti şi cu premierul Nicolae Ciucă ti parteneriatele şi alăxerli di experienţă, maxus tru domeniul industrial. Olaf Scholtz spusi că alăxerli comerciale ditu aţeali dauă văsilii agiumsiră pi un nău recordu. Dinamica mediului di afaceri genereadză atractivitatea aliştei tră noi investiţii, maxus tru sectoare catacum aţelu energetic, alimentar şi digital, cari au un potenţial semnificativ tru România, cundille Nicolae Ciucă.



    Doi comisari europeni tru România


    Premierlu Nicolae Ciucă s-andămusi, Bucuresti, cu Elisa Ferreira, comisar european tră coeziune şi reforme, şi Nicolas Schmit, comisar european tră locuri di lucru şi ndrepturi sociale, contextu tru cari fu părăstisitu impactul pozitiv a fondurilor europene tră dizvoltarea României şi recuperarea dicalajelor ditu regiuni. Nicolae Ciucă haristusi a oficialilor europeni tră agiutorlu dat tru configurarea programelor aferente Politicii di Coeziune. Tutunăoară, el diadi asigurări că Executivul di la Bucureşti, diadunu cu Comisia Europeană, ma largu va u ducă ninnti cooperarea tră s’asiguripsească căţe athi euro ahărdzitu a văsiliillei easti ufilisitu tru interes public. Tu arada a lui, Elisa Ferreira aprecien creaştirea economică nregistrată di România, iara Nicolas Schmit cundille că fondurile europene pot s’agiută ti ună dizvoltare economică şi socială echitabilă a văsiliillei. Anamisa di temili zburăti eara şi agiutorlu datu di UE pe fondul crizăllei energhetiţi şi agresiunillei militare ruse ditu Ucraina.



    Năi proiecti di nomuri la Camera a Diputațlor


    Camera a Diputaţlor di Bucureşti adoptă proiectele di nom cari reglementeadză codurile penal şi di procedură penală tru forma redactată di Ministerul Justiţiei, fără niţiunu amendament. Vinite di la Senat cu căvgă, iu partidile coaliţiei PSD – PNL – UDMR votară un prag di 250.000 di lei (50.000 di euro) până la cari abuzlu şi neglijenţa tru lucru nu era lugursiti infracţiuni, proiectele fură amendate sertu di diputaţi, cari eliminară iţi prag valoric. Absenţa a iţi prag valoric poati, ama s’aducă probleme di neconstituţionalitate. Curtea aufusi, ma ninti, că un prag valoric tră incriminarea faptălleei easti ananghi, ahătu kiro cătu s’faţi isapi ti ună zñie adusă di fapta respectivă. Camera Diputaţilor easti for dicizional tru aestu caz. Alăxearea a aţiloru dauă coduri easti jalon tru cadrul a Planului Naţional di Redresare şi Rezilienţă, dimi ună borgi loată di România tra să-lli si da păradzlli tăxiţ di UE.



    Executivul plafoneadză valoarea a poliților RCA


    Guvernul di la București plafonă tarifele RCA (polița auto obligatorie) tră yinitorlli şase mesi şi limită comisioanele brokerilor di asigurări la 8%, tut tră idyiulu kiro. Apofasea yini dupu treaţirea tu insolvenţă a Euroins, compania cu nai ma marea cotă di piaţă. Ase, tarifele RCA ofertate va s’hibă aţeali ditu bitisita a meslui scurtu. Apofasea a plafonarillei şi nglliţarillei păhadzlli fu loată ta să-lli veaglle pi şoferi di scunkeri semnificative, după experiența urută idyealui di aoa şi doi ani provocată di falimentul a unei altă mari companii tru domeniu – City Insurance, și ea lidir di piaţă.



    Apoasili a BNR


    Banca Naţională a României apufusi s’ţănă tu idyea scară rata a dobândăllei di politică monetară la nivelul di 7% pi an. Fură ţănuti la nivelurile di până tora şi dobânda la cari pot si s-mpărmută bănţăli comerciale di la BNR, respectiv 8% tru an, ama şi aţea pi cari u llia aeşţă tră dipozitele ţănuti tru conturile Băncii Centrale, la 6 procente anual. Apofasili au la thimelliu evoluţiile macroeconomice a meşloru ditu soni. Simfunu cu isăkili, rata anuală a inflaţillei va s’da silă vahi a discreastirillei tru perioada yinitoari. BNR cundille ca rata anuală a inflaţillei s-ñicură la 15,52% tru scurtu, di la 16,37% tru andreu 2022, relativ tru linie cu previziunile.



    Neauă tru meslu apriliu


    Iarna s-turnă cusilă, tră ndaua dzăli tru ma multe regiuni ditu România. Temperaturile scădzură cabaia mult. Diadi ploaie și neauă tru aproapea tută văsilia, iar rafalele di vimtu agiumsiră nica la viteze di 70-75 km/h.Traficul rutier și aerian fu zñiipsitu. Sute di persoane armasiră tu nivalle cu maşinile pi călliurli naţionale şi giudiţene. Pi niscănti di aestea, urdinarea fu, temporar, ncllisă.



    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Retrospectiva săptămânii 02.04 – 08.04.2023

    Retrospectiva săptămânii 02.04 – 08.04.2023


    Cancelarul german Olaf Scholtz, la București.


    Cancelarul german, Olaf Scholz, a reiterat, luni, la Bucuresti, susţinerea aderării României la Spaţiul Schengenîn acest an. În cadrul întrevederii cu președintele Klaus Iohannis, Scholz a apreciat că Bucureștiul a depus eforturi mari în acest sens. La rândul său, preşedintele Iohannis a spus că România îşi îndeplineşte rolul de garant al securităţii la frontiera externă, iar aderarea la Schengen va consolida acest spaţiu. El a subliniat că este necesară o prezenţă sporită a NATO în Marea Neagră şi a mulţumit Germaniei pentru sprijinul acordat întăririi Flancului Estic, pentru misiunea de poliţie aeriană în spaţiul aerian al ţării în 2022, precum şi pentru prezenţa în structurile NATO din România. În prim-planul convorbirilor s-a aflat si situaţia de securitate determinată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Tot luni, Scholz şi Iohannis au avut convorbiri, în format trilateral, cu preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Preşedintele român a promis că sprijinul pentru Republica Moldova va continua, cu atât mai mult cu cât această ţară este supusă unor presiuni hibride sistematice, inclusiv unor tentative de subminare a ordinii constituţionale. Republica Moldova este cel mai vulnerabil vecin al Ucrainei, a spus Maia Sandu, iar ţara sa are nevoie de sprijin pe partea economică, dar şi pentru consolidarea capacităţii instituţiilor responsabile de securitatea cetăţenilor şi a sistemului de apărare.La București, cancelarul german a discutat şi cu premierul Nicolae Ciucă despre parteneriatele şi schimburile de experienţă, în special în domeniul industrial.Olaf Scholtz a arătat că schimburile comerciale dintre cele două ţări au atins un nou record. Dinamica mediului de afaceri generează atractivitatea acesteia pentru noi investiţii, mai ales în sectoare precum cel energetic, alimentar şi digital, care au un potenţial semnificativ în România, a subliniat Nicolae Ciucă.



    Doi comisari europeni în România


    Premierul Nicolae Ciucă s-a întâlnit, la Bucuresti, cu Elisa Ferreira, comisar european pentru coeziune şi reforme, şi Nicolas Schmit, comisar european pentru locuri de muncă şi drepturi sociale, context în care a fost prezentat impactul pozitiv al fondurilor europene pentru dezvoltarea României şi recuperarea decalajelor dintre regiuni. Nicolae Ciucă a mulţumit oficialilor europeni pentru sprijinul acordat în configurarea programelor aferente Politicii de Coeziune. Totodată, el a dat asigurări că Executivul de la Bucureşti, alături de Comisia Europeană, va continua cooperarea pentru a se asigura că fiecare euro alocat ţării este folosit în interes public. La rândul său, Elisa Ferreira a apreciat creşterea economică înregistrată de România, iar Nicolas Schmit a subliniat că fondurile europene pot sprijini o dezvoltare economică şi socială echitabilă a ţării. Printre temele abordate s-a numărat şi sprijinul acordat de UE pe fondul crizei energetice şi agresiunii militare ruse din Ucraina.



    Noi proiecte de legi la Camera Deputaților


    Camera Deputaţilor de la Bucureşti a adoptat proiectele de lege care reglementează codurile penal şi de procedură penală în forma redactată de Ministerul Justiţiei, fără niciun amendament. Venite de la Senat cu scandal, unde partidele coaliţiei PSD – PNL – UDMR au votat un prag de 250.000 de lei (50.000 de euro) până la care abuzul şi neglijenţa în serviciu nu erau considerate infracţiuni, proiectele au fost amendate drastic de deputaţi, care au eliminat orice prag valoric. Absenţa oricărui prag valoric ar putea ridica, însă, probleme de neconstituţionalitate. Curtea a stabilit, anterior, că un prag valoric pentru incriminarea faptei este necesar, câtă vreme se calculează un prejudiciu adus de fapta respectivă. Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz. Modificarea celor două coduri este jalon în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, deci o obligaţie asumată de România în schimbul banilor promişi de UE.



    Executivul plafonează valoarea polițelor RCA


    Guvernul de la București a plafonat tarifele RCA (polița auto obligatorie) pentru următoarele şase luni şi a limitat comisioanele brokerilor de asigurări la 8%, tot pentru aceeaşi perioadă. Decizia vine în urma trecerii în insolvenţă a Euroins, compania cu cea mai mare cotă de piaţă. Astfel, tarifele RCA ofertate vor fi cele de la sfârşitul lunii februarie. Decizia plafonării şi îngheţării preţurilor a fost luată pentru a-i proteja pe şoferi de scumpiri semnificative, după experiența nefastă similară de acum doi ani provocată de falimentul unei alte mari companii în domeniu – City Insurance, și ea lider de piaţă.



    Decizii ale BNR


    Bănca Naţională a României a decis să menţină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an. Au fost menţinute la nivelurile de până acum şi dobânda la care se pot împrumuta băncile comerciale de la BNR, respectiv 8% pe an, dar şi cea pe care o primesc acestea pentru depozitele păstrate în conturile Băncii Centrale, la 6 procente anual. Deciziile au la bază evoluţiile macroeconomice din ultimele luni.Conform estimărilor, rata anuală a inflaţiei îşi va accelera probabil descreşterea în perioada următoare. BNR a precizat ca rata anuală a inflaţiei s-a redus la 15,52% în februarie, de la 16,37% în decembrie 2022, relativ în linie cu previziunile.



    Ninsoare în luna aprilie


    Iarna s-a întors în forță, pentru câteva zile în mai multe regiuni din România. Temperaturile au scăzut foarte mult. A plouat și a nins în aproape toată țara, iar rafalele de vânt au ajuns chiar la viteze de 70-75 km/h.Traficul rutier și aerian a fost afectat. Sute de persoane au rămas înzăpezite cu maşinile pe drumurile naţionale şi judeţene Pe unele dintre acestea, circulaţia a fost, temporar, închisă.




  • CE alocă 66 milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii de apă în patru judeţe din România

    CE alocă 66 milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii de apă în patru judeţe din România

    Cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică arată că peste 5 milioane de cetățeni nu au acces la o rețea de apă curentă și peste 8 milioane nu sunt racordați la rețeaua de canalizare. În plus, 21 la sută dintre români nu au baie și toaletă în interiorul locuinței. Lucrurile se vor schimba din acest punct de vedere în patru județe din România – vorbim despre Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa şi Ilfov, datorită banilor europeni.

    Comisia Europeană a alocat 166 de milioane de euro, în cadrul politicii de coeziune 2014 – 2020, pentrudezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată, în aceste patru județe din România.

    Mai exact, investiţiile vor fi făcute în două proiecte care vor îmbunătăţi calitatea şi accesul la apă potabilă, precum şi tratarea apelor uzate în zonă. Lucrările la infrastructura de alimentare cu apă includ nouă staţii noi de tratare a apei, 1.061 de km de reţea nouă şi 40 de rezervoare noi, pe lângă refacerea infrastructurii existente. În ce priveşte apele uzate, vor fi construite patru staţii de epurare şi alte trei vor fi extinse.

    În același timp, vor fi realizate 761 de km de reţea nouă de canalizare, iar infrastructura existentă va fi refăcută.

    Comisarul pentru coeziune și reformă, Elisa Ferreira declară că aceste proiecte de mare anvergură vor continua să amelioreze calitatea și disponibilitatea apei, reducând riscul de îmbolnăvire a oamenilor și îmbunătățind calitatea vieții acestora. De asemenea, proiectele respective contribuie la dezvoltarea durabilă a zonei prin promovarea biodiversității și prin reducerea pierderilor din rețeaua de alimentare cu apă, mai susține comisarul european.

    Potrivit Comisiei, aceste investiții vor contribui la respectarea de către România a Directivelor UE privind epurarea apelor uzate urbane și apa potabilă și vor crea locuri de muncă, în beneficiul tuturor grupurilor sociale din zonă.


  • Comisia sprijină proiecte pentru consolidarea rezilienţei şi competitivităţii

    Comisia sprijină proiecte pentru consolidarea rezilienţei şi competitivităţii

    Comisia Europeană a aprobat o
    nouă rundă de proiecte în cadrul Instrumentului de sprijin tehnic (IST) pentru
    a ajuta toate statele membre în pregătirea, conceperea și punerea în aplicare a
    reformelor de ultimă oră în 2023. Proiectele sprijinite răspund unei nevoi de reformă exprimate de
    statele membre, fiind în același timp puternic aliniate la prioritățile Uniunii
    Europene în ceea ce privește administrațiile publice moderne și eficiente,
    strategiile de creștere durabilă și economiile reziliente. În această nouă rundă de proiecte, IST va continua să
    se concentreze în mod deosebit pe îmbunătățirea capacității operaționale și a
    eficienței administrațiilor publice din statele membre. În acest context, va fi
    lansată o nouă inițiativă – Bursa de Cooperare între Administrațiile Publice
    (PACE) – pentru a promova învățarea reciprocă și cele mai bune practici între
    funcționarii publici din diferite state membre, în vederea consolidării
    capacității administrative, precum și a competențelor de elaborare și punere în
    aplicare a politicilor.

    Comisarul pentru coeziune si reforme, Elisa Ferreira, a oferit mai multe amănune: De acum trei ani, Instrumentul de sprijin tehnic a sprijinit
    773 de proiecte repartizate în toate cele 27 de state membre. Aceasta include o
    nouă rundă de 151 de proiecte care vor fi susținute acum în anul 2023 și pe
    care sunt foarte bucuroasă să le anunț. Unul dintre ele este o descoperire și
    consider că este crucială pentru reformele succesive din noul program. Este
    vorba despre cooperare și schimb în cadrul administrației publice. Acest nou proiect
    va permite funcționarilor publici din statele membre să lucreze timp de câteva
    săptămâni în alte state membre pentru a face schimb de experiență și pentru a
    învăța unii de la alții cele mai bune practici, abilități și metode.

    Comisia Europeană va sprijini
    statele membre în abordarea provocărilor comune, prin promovarea învățării
    reciproce și prin dezvoltarea unor abordări comune, oferind în același timp un
    sprijin personalizat pentru fiecare stat membru sau regiune. Proiectele din
    cadrul STI 2023 vor continua să ajute statele membre în elaborarea și punerea
    în aplicare a reformelor în vederea realizării tranziției ecologice și
    digitale. Astfel, 32 % dintre ele se concentrează pe punerea în aplicare a
    obiectivelor privind Pactul verde european, iar circa 40 % pe tranziția
    digitală și pe inovare. În contextul Anului european al competențelor,
    IST ajută, de asemenea, mai multe state membre în
    elaborarea strategiei naționale pentru a depăși deficitul de competențe și
    inadecvarea acestora.








  • Săptămâna Europeană a Regiunilor și Orașelor

    Săptămâna Europeană a Regiunilor și Orașelor

    Săptămâna Europeană a Regiunilor și Orașelor este cea mai mare
    manifestare anuală dedicată politicii regionale. În cadrul acestui eveniment
    anual de patru zile, regiunile și orașele își prezintă capacitatea de a
    genera creștere economică și locuri de muncă, de a pune în aplicare politica de
    coeziune a Uniunii Europene și de a demonstra importanța nivelului local și
    regional pentru buna guvernanță europeană. De la prima sa ediție, în 2003,
    această manifestare a ajuns o platformă unică de comunicare și de colaborare
    pentru regiuni și orașe din întreaga Europă, prin reunirea politicienilor,
    factorilor de decizie, experților și practicienilor politicii de coeziune,
    precum și părților interesate din mediul de afaceri, bancar, organizații ale
    societății civile, mediul academic, instituțiile UE și mass-media. Anul acesta,
    sub deviza     Noi provocări pentru coeziunea Europei, manifestarea, ajunsă la a 20-a ediție, a găzduit aproximativ 20​ 000 de participanți,
    transmițând mesajul că rămâne cea mai mare platformă interactivă pentru
    discuții tematice, schimbul de cunoștințe, schimbul de opinii și prezentarea
    proiectelor.


    Elisa Ferreira, comisarul pentru coeziune și reforme a
    reamintit importanța răspunsului de urgență al politicii de coeziune la crizele
    cu care se confruntă Europa:

    Coeziunea este liantul care ține împreună Uniunea noastră Europeană.
    Este cel mai mare instrument de investiții al Europei, ajungând la 500 de
    miliarde de euro. Politica de coeziune a avut rolul unei echipe de pompieri în
    situația de urgență provocată de pandemia de COVID-19 și a asigurat din nou
    prima intervenție în combaterea consecințelor sociale și economice ale
    agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Ea va juca un rol central în abordarea
    crizei energetice, va sprijini IMM-urile și gospodăriile vulnerabile și va
    permite statelor membre să își reducă dependența de combustibilii fosili
    importați și să dezvolte surse regenerabile de energie. Coeziunea pune bazele
    prosperității pe termen lung a Europei.

    Politica de coeziune are un
    impact semnificativ asupra creșterii regionale. Datele arată că datorită
    sprijinului său, în 2019, decalajul de PIB al țărilor din Centru și Est care au
    devenit membre după 2004 s-a redus la jumătate (de la 59% din media UE la
    77%). Calculele arată că finanțarea politicii de coeziune va crește PIB-ul
    pe cap de locuitor al regiunilor mai puțin dezvoltate cu până la 5% până în
    2023. Pe termen lung, politica de coeziune aduce beneficii și regiunilor
    dezvoltate, datorită efectelor de propagare.

    Pe de altă parte, în perioada
    2014-2020, politica de coeziune a investit aproape 28 de miliarde de euro în
    întreaga UE direct în proiecte energetice cheie și
    infrastructuri critice din gaze și
    electricitate. Acestea includ terminale de gaz natural lichefiat (GNL) din
    Polonia și Grecia, gazoducte majore, instalații de stocare a gazelor și rețele
    electrice din Europa Centrală. În același timp, politica de coeziune a
    sprijinit proiecte în domeniul eficienței energetice
    cu aproximativ 19 miliarde de euro. Mecanismul de tranziție justă va contribui
    la mobilizarea investițiilor private atât de necesare pentru viitoarele
    proiecte de eficiență energetică, care reduc dependența Europei de gazul
    rusesc. Politica de coeziune este principala politică de investiții a UE,
    reprezentând aproximativ o treime din bugetul comunitar. Obiectivul său
    este reducerea disparităților economice, sociale și teritoriale în cadrul Uniunii
    Europene. Săptămâna Europeană a Regiunilor și Orașelor s-a desfășurat în acest
    an în perioada 10-13 octombrie.


  • Strategie reînnoită pentru regiunile ultraperiferice ale UE

    Strategie reînnoită pentru regiunile ultraperiferice ale UE

    Comisia a adoptat o strategie reînnoită pentru cele mai îndepărtate părți ale UE, așa-numitele regiuni ultraperiferice, care urmărește să le deblocheze potențialul prin investiții și reforme adecvate. Cele nouă regiuni – Guadelupa, Guyana Franceză, Martinica, Mayotte, Réunion și Saint-Martin (Franța), Azore și Madeira (Portugalia) și Insulele Canare (Spania) – sunt situate în Oceanele Atlantic și Indian, în bazinul Caraibelor şi în America de Sud și aici trăiesc aproximativ cinci milioane de oameni, mulți dintrei ei fiind tineri.

    Strategia va consolida dialogul cu regiunile ultraperiferice, va dezvolta oportunități dedicate pentru acestea în cadrul politicilor UE și va oferi sprijin personalizat, a afirmat comisarul pentru Coeziune și Reforme, Elisa Ferreira. Oficialul european a subliniat importanța acestora:

    Regiunile ultraperiferice sunt active unice pentru întreaga Uniune Europeană, pentru că se bucură de spații foarte bogate în biodiversitate, de zone maritime foarte întinse și de o poziție geografică strategică pentru lansarea de sateliți și cercetare științifică. Acestea sunt, de asemenea, avanposturi ale Uniunii Europene în lume, la mii de kilometri distanță de continentul european. De fapt, este o chestiune de perspectivă. Iar acum, dacă Uniunea Europeană vrea să fie un jucător mondial, aceste regiuni ar trebuie să se afle chiar în centrul viziunii noastre.

    Strategia reînnoită pentru regiunile ultraperiferice se va concentra pe cinci piloni. Primul urmărește îmbunătățirea condițiilor de viață pentru oamenii din regiunile ultraperiferice, asigurarea calității vieții, combaterea sărăciei și dezvoltarea oportunităților pentru tineri. Cel de-al doilea se bazează pe activele unice ale fiecărei regiuni, cum ar fi biodiversitatea, economia albastră sau potențialul de cercetare. Al treilea pilon are în vedere sprijinirea unei transformări economice durabile, ecologice și neutre din punct de vedere climatic, bazată pe tranziția verde și digitală, în timp ce al patrulea se referă la consolidarea cooperării regionale a regiunilor ultraperiferice cu țările și teritoriile vecine. Ultimul pilon se concentrează pe consolidarea parteneriatului și dialogului cu regiunile ultraperiferice, printre altele, prin sprijinirea capacității administrative dedicate și măsuri de creștere a gradului de conștientizare pentru a-și intensifica participarea la programele UE.

    Datorită locației lor geografice, dimensiunilor mici, vulnerabilității la schimbările climatice și la evenimentele meteorologice extreme, regiunile ultraperiferice se confruntă cu constrângeri specifice, dar permanente în dezvoltarea lor. Ele sunt dependente din punct de vedere economic de un număr mic de produse. Aceste regiuni adăpostesc, de asemenea, cele mai ridicate rate ale șomajului și cel mai scăzut PIB din UE. Totodată, pandemia de COVID-19 a pus în pericol dezvoltarea lor.




  • Lansarea platformei Kohesio

    Lansarea platformei Kohesio

    Comisia Europeană a lansat Kohesio, o platformă publică online care adună
    informaţii despre 1,5 milioane proiecte din toate cele 27 de state membre ale
    Uniunii Eoropene, finanțate din Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul
    de Coeziune și Fondul Social European, începând cu 2014.

    Elisa Ferreira,
    comisarul european pentru coeziune și reforme, a prezentat Kohesio înaintea
    celui de-al 8-lea Forum pentru coeziune, care a a avut loc în Bruxelles,
    Belgia.


    Coeziunea
    este vârful de lance al politicii europene, care trebuie să fie transparentă şi
    apropiată de cetăţeni. Vrem ca ei să aibă acces la cât mai multe informaţii
    despre investiţiile care se adresează regiunilor şi comunităţilor europene. De
    aceea, suntem mândri să lansăm Koesio, platforma online a proiectelor de
    coeziune. Koesio adună 1,5 milioane proiecte şi le pune pe hartă, într-o
    platformă online prietenoasă şi uşor de utilizat. Orice poate intra pe această
    platformă pentru a căuta proiecte de oriunde din Uniunea Europeană. Căutarea se
    poate face după regiune, SIM sau titlu. Titlurile şi descrierile proiectelor
    sunt automat traduse în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene. Koesio
    este parte a angajamentului nostru în ceea ce priveşte deschiderea şi
    transparenţa, iar lansarea acestei platforme este premiul muncii noastre.
    Koesio conţine tehnologie de ultimă generaţie şi sper să accesaţi această
    platformă online pentru a descoperi proiecte din regiunea voastră sau din alte
    părţi ale Europei. Astfel, veţi putea descoperi singuri beneficiile şi valoarea
    adăugată ale acestor investiţii. Mulţumesc foarte mult!


    Platforma Kohesio oferă date standardizate despre proiectele din perioada
    de finanțare 2014-2020, inclusiv link-uri către programele și fondurile
    respective, date standardizate despre cei 500 de mii de beneficiari de proiecte
    și stadiul implementării acestor proiecte, date care acoperă peste 300 de
    programe operaționale din cele 27 de state membre și o hartă interactivă care
    permite preluarea datelor din punct de vedere geografic.





  • Bani europeni pentru prima etapă de construcție a autostrăzii Sibiu-Pitești

    Bani europeni pentru prima etapă de construcție a autostrăzii Sibiu-Pitești

    Executivul Uniunii Europene va aloca României 1,5 miliarde de euro din Fondul de Coeziune. 875,5 milioane euro vor fi folosiţi pentru prima fază a autostrăzii Sibiu-Pitești. Aceasta va fi prima autostradă care va traversa Munţii Carpaţi, permiţând o mai bună conectivitate în România de-a lungul coridorului Rin-Dunăre. Acest coridor va oferi o legătură neîntreruptă de la portul Constanţa şi până la vama Nădlac, legând centrul şi vestul ţării de reţeaua europeană de autostrăzi.

    Acest proiect va rezolva un mare blocaj de trafic din rețeaua românească de transport, a declarat Elisa Ferreira, comisarul european pentru coeziune și reforme. Va crește siguranța rutieră, va scurta durata călătoriilor și va reduce costul pentru pasageri și marfă. Va avea, de asemenea, un efect pozitiv asupra economiei și calității vieții locuitorilor din zonă, a mai spus comisarul.

    Proiectul, componentă a Coridorului 4 pan-european, ar urma să fie operațional din 2026. Autostrada Sibiu-Pitești va avea o lungime de 122,11 kilometri și va fi împărțită în cinci loturi, Sibiu – Boiţa, Boiţa – Cornetu, Cornetu – Tigveni, Tigveni – Curtea de Argeş şi Curtea de Argeş – Piteşti, va avea opt noduri rutiere şi nouă tuneluri.

    Lucrările la primul lot de 13,17 kilometri dintre Sibiu şi Boiţa au început în luna martie 2020. Contractul cu o valoare de 613 milioane lei, fără TVA, prevede un termen de proiectare de 12 luni şi unul de execuţie de trei ani. Lotul 1 al Autostrăzii Sibiu – Piteşti este construit de compania austriacă Porr Construct. Aceeaşi firmă a realizat şi lotul 4 al autostrăzii Sebeş – Turda, între Unirea şi Turda, finalizat în 2018.

    Separat, Comisia Europeană a aprobat şi o altă finanțare, în valoare de 578,4 milioane euro, pentru a îmbunătăți capacitatea României de răspuns la dezastre. Această investiție va îmbunătăți capacitatea de răspuns terestră, aeriană și maritimă prin achiziționarea de noi echipamente, precum și prin pregătirea personalului.


  • Bani europeni pentru infrastructură

    Bani europeni pentru infrastructură

    Aproape
    orice dezbatere internă pe tema procesului prea lent de modernizare a României porneşte
    şi se termină cu eşecul – uşor de cuantificat – al tuturor administraţiilor,
    indiferent de culoare politică, de a acoperi teritoriul naţional cu o reţea de
    autrostrăzi, aşa cum au toate ţările ex-comuniste situate la vest. Au trecut
    mai bine de 3 decenii de la prăbuşirea dictaturii şi 13 ani de la intrarea în Uniunea
    Europeană, iar ţara are, în prezent, doar 800 de kilometri de autostradă, dintre
    care circa 100 moşteniţi din perioada comunistă, şi niciunul care să străbată
    munţii. Lucrurile au început, totuşi, să se mişte.


    Comisia Europeană a anunţat,
    joi, că va acorda     României peste 875 de milioane de
    euro pentru prima etapă de construire a autostrăzii Sibiu-Piteşti, care va
    traversa Carpaţii Meridionali de la nord la sud. Banii aprobaţi la Bruxelles
    provin din Fondul de coeziune, menit să reducă decalajele de dezvoltare dintre
    diferite regiuni şi state ale Uniunii. Atunci când va fi gata, România va avea
    prima autostradă care traversează Carpaţii, asigurând o legătură neîntreruptă Est-Vest,
    de la Portul Constanţa până la Vama Nădlac, care va închide practic Coridorul
    IV European Rin-Dunăre.


    Comisarul european pentru coeziune şi reforme, Elisa
    Ferreira, spune că proiectul, atunci când va fi finalizat, va elimina un blocaj
    major în reţeaua de transport a ţării, va spori siguranţa rutieră, va scurta
    durata călătoriilor şi va reduce în consecinţă costurile pentru pasageri şi
    mărfuri. În plus, această legătură neîntreruptă pe teritoriul României ar urma
    să aibă efecte benefice pentru întreg coridorul Rin – Dunăre al reţelei
    transeuropene de transport. Autostrada este împărţită în cinci tronsoane şi pe
    unul dintre ele se lucrează deja.


    Pe tronsonul 5 există un contract semnat de
    proiectare şi construcţie şi este în curs de realizare proiectarea. Pentru
    tronsonul 4 s-au depus ofertele, iar pentru tronsoanele 2 şi 3 sunt depuse
    documentaţiile la Autoritatea Naţională de Achiziţii Publice, urmând să fie
    lansată procedura de licitaţie. Alte două tronsoane de autostradă vor traversa Carpaţii
    Orientali. Este vorba despre Autostrada Unirii, Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni, şi
    tronsonul de autostradă Bacău-Braşov, ambele legînd Moldova – cea mai săracă
    provincie istorică a României şi singura care nu are niciun metru de autostradă
    – de Transilvania.


    Premierul Ludovic Orban aprecia că de modernizarea
    infrastructurii şi aducerea acesteia la standarde europene va depinde dezvoltarea
    economică a ţării. Pe de altă parte, Comisia Europeană a mai aprobat, joi, o
    finanţare de 578 de milioane de euro pentru îmbunătăţirea capacităţii de
    răspuns a României în caz de dezastre – inundaţii, cutremure sau accidente
    nucleare – prin achiziţionarea de echipamente noi şi pentru formarea
    personalului.

  • Coronavirusul a destabilizat piaţa unică europeană

    Coronavirusul a destabilizat piaţa unică europeană

    Comisarul pentru Coeziune şi Reforme Elisa Ferreira afirmă că ajutoare de stat în valoare de aproximativ 2.000 de miliarde de euro au fost aprobate, iar jumătate din aceste sume au fost alocate de guvernul german pentru a-şi ajuta companiile naţionale. Atunci când aceste companii concurează pe piaţa internă, ele beneficiază de un avantaj total comparativ cu altele – a comentat Elisa Ferreira la o întâlnire cu un grup de jurnalişti.

    Comisarul a precizat că valoarea totală a ajutoarelor acordate de cele mai puternice state membre pentru companiile lor este echivalentă cu Produsul Intern Brut cumulat al aproximativ 16 state membre. Trebuie remediată o situaţie complet dezechilibrată care permite anumitor companii să preia controlul şi să achiziţioneze altele care au devenit foarte slabe sau sunt în insolvenţă. Suntem într-o situaţie critică – a subliniat oficialul european.

    Elisa Ferreira a precizat că nu pune în discuţie deciziile care au permis acordarea de ajutoare de stat, deoarece ele erau necesare, dar a făcut un apel pentru restabilirea echilibrului. Avem nevoie de o mare piaţă complet operaţională pentru ca relansarea să reuşească. Dacă jumătate din Uniunea Europeană este în recesiune, acest lucru este foarte periculos. Nici piaţa internă şi nici euro nu pot funcţiona – a insistat Elisa Ferreira.

    Comisia Europeană urmează să prezinte, peste două zile, un plan de relansare economică, bazat pe bugetul 2021-2027 şi dotat cu o capacitate de împrumut. Valoarea bugetului multianual, capacitatea de împrumut, destinaţia fondurilor şi rambursarea lor fac, în prezent, obiectul negocierilor între cele 27 de state membre şi va trebui să se ajungă la unanimitate.

    Franţa şi Germania au pledat pentru un fond de redresare în valoare de 500 de miliarde de euro, constituit prin emiterea de datorie comună prin împrumuturi atrase de pe pieţele financiare de către Comisia Europeană, în numele Uniunii. Banii ar urma să fie alocaţi sub formă de finanţări de programe de la bugetul comunitar şi de ajutoare pentru sectoarele de activitate şi pentru statele membre cele mai afectate de criza coronavirusului. În replică, Austria şi alte trei state state membre, care pledează pentru politici bugetare riguroase şi se împotrivesc emiterii de datorie comună, lucrează în prezent la o alternativă faţă de propunerea de mutualizare a datoriilor avansată de Franţa şi Germania.