Tag: Elisa Ferreira

  • Starea regiunilor şi oraşelor din UE

    Starea regiunilor şi oraşelor din UE

    Un eveniment anual, ce setează Calendarul European, s-a desfăşurat de curând la Bruxelles. Săptămâna Europeană a Regiunilor și Orașelor, ajunsă la a 22-a ediţie, este cel mai mare eveniment dedicat politicii de coeziune. Sub motto-ul „Empowering Communities”, (în traducere: să dăm forţă comunităţilor), ediția din acest an a avut aproximativ 5.000 de participanți în aproape 200 de sesiuni, pentru a discuta despre provocările comune pentru regiunile și orașele Europei.

    Şi cum alegerile europarlamentare s-au desfăşurat cu numai câteva luni în urmă şi membrii nou aleşi îşi propun să intre în ritm, a 22-a Săptămână a regiunilor şi oraşelor Europene s-a deschis cu o serie de conştientizări: trebuie să colaborăm la nivelul întregii UE şi dincolo de graniţele actuale ale Uniunii pentru a avea comunităţi tot mai puternice, pentru că regiunile pot fi iniţiatoare ale schimbărilor şi ale prosperităţii.

    Regiunile europene trebuie privite drept Hub-uri ale dezvoltării democraţiei, sunt locul unde comunităţile pun bazele societăţii europene, sunt locul unde viaţa europeană începe şi unde au impact politicile UE, au spus participanţii la nivel înalt.

    Politicile de coeziune nu sunt impotante doar pentru solidaritatea europeană, ci şi pentru progresul comun, a afirmat Elisa Ferreira, comisar european pe probleme de Coeziune si Reforme şi a completat:

    “Instrumente specifice au fost create pentru provocări specifice. Vă amintiți că v-am împărtășit un raport despre ceea ce numim de obicei exodul creierelor, care este o problemă. Așa că încercăm să o rezolvăm și am înfiinţat ceea ce numim mecanismul de stimulare a talentelor, de fapt, valorificând talentul a 82 de regiuni din Europa care își pierd energia, oamenii cei mai calificați, tinerii lor, încercând de fapt să implementeze ceea ce raportul numea dreptul de a rămâne, nu doar dreptul de a se muta.

    Ne-am angajat, de asemenea, și acesta este un al doilea element, într-un parteneriat reînnoit cu regiunile noastre ultraperiferice și, desigur, știți că am alocat sume specifice și am ajustat reglementările pentru a ajuta dezvoltarea în acele regiuni. Au fost 16 miliarde de euro investiți în perioada 2021-2027.

    De asemenea, am abordat aspecte foarte interesante precum încercarea de a introduce calitatea în investițiile susținute de politica de coeziune.”

    În 2025 va fi prezentată propunerea pentru bugetul multianual al Comisiei Europene, urmată de un plan de reformare a Politicii de Coeziune, astfel încât regiunile şi oraşele să gestioneze 50% din investiţiile publice, şi să răspundă pentru 30% din cheltuielile publice. Astfel amplificarea coeziunii economice şi teritoriale este crucială în acest moment.

  • Revizuirea legislației UE privind bunăstarea animalelor

    Revizuirea legislației UE privind bunăstarea animalelor

    În 2020, Comisia Europeană a anunțat că va revizui regulile Uniunii Europene privind bunăstarea animalelor și va lua în considerare opțiuni pentru etichetarea bunăstării animalelor. Ca parte a acestei revizuiri, Comisia a anunţat, în 2021, intenția de a propune reguli pentru eliminarea graduală și, în cele din urmă, interzicerea folosirii coliviilor în creșterea animalelor. Acest lucru a fost un răspuns la inițiativa cetățenilor europeni „Sfârșitul epocii coliviilor”.

     

    Până în prezent, Comisia a stabilit o serie de opțiuni, susținute de evaluarea de conformitate a regulilor actuale, mai multe studii externe și 11 opinii științifice furnizate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară. Cu toate acestea, Comisia consideră că, în ceea ce priveşte revizuirea legislației Uniunii Europene privind bunăstarea animalelor, sunt necesare mai multe consultări cu privire la costuri, durata perioadelor de tranziție și măsurile relevante pentru import.

    Elisa Ferreira, membru al Comisiei Europene, explică: “După cum știţi, pe 7 decembrie 2023, Comisia a adoptat două propuneri legislative importante privind bunăstarea animalelor. Prima este o reglementare revizuită privind protecția animalelor în timpul transportului. A doua este o nouă reglementare care abordează, pentru prima dată, bunăstarea și trasabilitatea câinilor și pisicilor.

    Lucrările la propunerile de revizuire a regulilor Uniunii Europene privind bunăstarea animalelor la nivel de ferme în momentul sacrificării și privind stabilirea unor reguli armonizate pentru etichetarea bunăstării animalelor sunt încă în curs de desfășurare.

    Suntem conștienți că fermierii caută o piață concurențială echitabilă. Unii dintre ei nu sunt mulțumiți de peisajul fragmentat pe care îl avem în ceea ce privește standardele de bunăstare a animalelor la nivelul Uniunii Europene. Aceștia trebuie să ia în considerare cerințe naționale diferite și în continuă schimbare, precum și scheme separate pentru bunăstarea animalelor.

    Prin urmare, este responsabilitatea noastră să le oferim stabilitate și claritate pe termen lung cu privire la ceea ce va fi considerat acceptabil în ceea ce privește bunăstarea animalelor. Din toate aceste motive, continuăm să analizăm cel mai bun curs de acțiune în aceste domenii, având în vedere opiniile părților interesate și, desigur, opiniile Parlamentului European.

  • Includerea dreptului la avort în Carta drepturilor fundamentale a UE

    Includerea dreptului la avort în Carta drepturilor fundamentale a UE

    După includerea dreptului la avort în Constituția Franței, problema introducerii acestuia în Carta Drepturilor Fundamentale a UE a fost redeschisă și la nivel european, în ciuda opoziției unor state membre. Includerea acestui drept în Carta drepturilor fundamentale a UE, care are valoare juridică de tratat internațional, ar împiedica statele care au ratificat-o să restricționeze accesul la avort. La dezbaterea având ca temă includerea dreptului la avort în Carta drepturilor fundamentale a UE a participat și Comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, care a subliniat că lipsa accesului la avort sigur și legal poate afecta mai multe drepturi fundamentale, inclusiv demnitatea umană, dreptul la egalitate și la integritatea fizică și psihică.

     

    Elisa Ferreira:  “Curtea Europeană a Drepturilor Omului a recunoscut lipsa accesului la serviciile de avort drept o încălcare a dreptului la viața de familie și la viața privată. În ceea ce privește competența în această chestiune, articolul 168 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede că îngrijirea sănătății, inclusiv îngrijirea sănătății sexuale și reproductive, intră în competența statelor membre. Statele membre sunt astfel responsabile de definirea priorităților lor în materie de sănătate și de organizarea și furnizarea de servicii de sănătate și asistență medicală. Competența Uniunii se limitează la încurajarea cooperării între statele membre și, dacă este necesar, la acordarea de sprijin în această direcție. Cu toate acestea, atunci când își folosesc competențele, statele membre trebuie să respecte drepturile care le revin potrivit constituțiilor lor naționale și să respecte angajamentele asumate în temeiul dreptului internațional.”          

             

    În discursul său în favoarea includerii dreptului la avort în Carta Drepturilor Fundamentale a UE, Comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, a enunțat și punctul de vedere al Comisiei.

     

    “Comisia consideră că toată lumea din Uniunea Europeană ar trebui să aibă acces adecvat la asistență medicală și tratament de calitate, de asemenea, că drepturile privind sănătatea sexuală și reproductivă se află în centrul egalității de gen. Prin urmare, Comisia sprijină schimburile regulate între statele membre și părțile interesate cu privire la aceste aspecte în cadrul Programului de învățare reciprocă în domeniul egalității de gen.

     

    În ceea ce privește includerea dreptului la avort în Carta drepturilor fundamentale a UE , articolul 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană confirmă că drepturile, libertățile și principiile enunțate în Carta Drepturilor Fundamentale a UE au aceeași valoare juridică ca tratatele internaționale. O revizuire a Cartei necesită un acord comun obținut în conferința reprezentanților guvernelor tuturor statelor membre. Revizuirea ar urma apoi să fie supusă aprobării în fiecare stat membru, în conformitate cu cerințele constituționale naționale. Comisia este hotărâtă să facă tot ceea ce ține de competența sa pentru a promova drepturile fundamentale.”