Radio România Internațional

Tag: Elisabeta a II-a a Marii Britanii

  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 04.09 – 10.09.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 04.09 – 10.09.2022

    Ună carte di istorie s-ncllisi


    Idyea cum liderlli politiţ dit lumea tută, clasa politică românească easti nvirinată di moartea a văsiloañillei Elisabeta a II-a ali Mari Britanii, cari dusi la Aţelu di Analtu, gioi seara, pi ilikia di 96 di ani. Dumnillea a llei di pisti şapte dekenii, nai ma lungă dit istoria ali Anglie, alăsă toru pi mira a ndauă bărnuri di bănători şi s’feaţi ună cu mira ali planetă, dit a daua giumitate a secolui tricut până tru oara anda muri suverana. Monarh constituţional, cari dumni fără s’guverneadză, văsiloañea lucră cu 15 di premieri britaniţ, di la legendarlu Winston Churchill la nău agiumta pi ipotisi Liz Truss. Statele Unite, nai ma importantu partener strategic ali Marii Britanii, avură tru aestu kiro, 14 prezidinţă, di la Harry Truman la Joe Biden. Di daima apreasi, ligăturli ali Londră cu Moscova fură, pi hiotea a aluştoru dicenii, kivernisiti di la Kremlin di un bairu di lidiri sovietiţ şi post-sovietiţ, di la tiranlu bolşevic Iosif Stalin la resentimentarul şi imprevizibilul prezidintu Vladimir Putin. Unăoară cu moartea a văsiloañillei Elisabeta a II-a, s’ncllidi ună carti di istorie. Protlu natu a llei agiundzi văsille, pi ilikia di 73 di ani, sum numa di Charles al III-lea. Presa di Bucureşti îl lugurseaşti un mari soţ ali României, pi cari, tru aesti ditu soni dauă dikenii, u vizită periodic. Cu miraki ti adiţli, emu româneşti emu saxone, dit sudlu ali Transilvanie, năulu monarhu britanic avu contribut niacumtinatu ti tănearea şi popularizarea aluştoru. El easti şi contribuabil la bugetlu local, ca nicukiru a niscăntoru case şi terenuri dit România.



    Nău an şcolar, cu veclli probleme


    Aproapea trei miliuñi di elevi şi di preşcolari dit România viniră, ahuhrinda, di luni, tru bănţă. Năulu an şcolar aduti năutăţ, apufusiti di ministerul di resort. Tru loclu a aţiloru dauă semestre, cutumiare până tora, va s’aibă ţinţi module di anviţare, cari va s’alterneadză cu tinţi vacanţe. Tezele numata va s’hibă obligatorii, iara tru loc di medii semestriale la cathi materie va s’aibă ună goală medie anuală. Media a claselor V-VIII va s’hibă eliminată dit isapea ali medie di admitere la liceu. Ună altă alăxeari mutreaşti eliminarea dispoziţiilor ti exmatricularea a elevilor, tru condiţiile tru cari nviţământul di 12 clase easti obligatoriu tru România. Aestă misură armăni maş tră nviţământul postliceal, cari easti facultativ. Năutăţli suntu maş ună parte a pachetului di reforme promovate di ministrul liberal ali Educaţie tru guvernul PSD-PNL-UDMR, Sorin Cîmpeanu. Aestu easti contestat sertu di oamiñilli dit sistem, di la acadimicieni la profesori dit provincie şi di la rectori universitari la asociaţii a elevilor. Petiţii cari-lli caftă dimisia adunară, relativ iruşi, dzăţ di ñilli di simnături. Nervozitatea şi frustrarea ditu sistem suntu evidinte, uidisitu şi cu aţelu ditu soni sondaj ali organizaţie World Vision. Doi dit trei profesori români fac timbihi că programa easti ma largu dipu ncărcată, iara abandonul şcolar armâne şi anlu aestu ună problemă nirezolvată. Di itia a ftuhiillei, 35% ditu adolescenţă nu au duri rechizite şi cărţi tră şcoală. Unul dit dzai părinţă ş-tragu nai pţănu un cilimeanu di la şcoală, temporar ică difinitiv, ta s’tănă keptu la hărgi. Giumitate ditu profesori spunu că suntu discurajaţ di nimitearea a părinţălor tru educaţia cilimeañiloru. 65% spun că easti ananghi di ma mulţă păradz tră laboratoarili şcolare şi tră spaţiile ahărdziti ti activităţli sportive.



    Blue Air, catandisi ñirlă


    Guvernul di Bucureşti ahărdziz ţinţi miliuñi di lei (echivalentul a circa un milion di euro) dit Fondul di rezervă, tră anvălearea a hărgiloru cu repatrierea românilor blocaţ tru xinătati, dit itia ali apofasi a companiillei private autohtone Blue Air tra ş-curmă azboiurli. Păradzlli lipseaşti s’hibă recupearaţ acutotalui di la opearator – cundille premierul Nicolae Ciucă. Aproape trei ñilli di persoane apelară la servicile consulare, iara ministerul a Transporturilor ascumbusi compania di stat TAROM, atea turlie că zñiipsiţlli s’poată să s’torană tru văsilie. Blue Air apufusi s’curmă până luni, 12 di yismăciuni, tuti cursele programate s’fugă di pi aeroporturile româneşti, di itia a blocarilleii a llei conturi di cătră Administraţia tră Fondul di Mediu, la cari ari ună borgi di pisti 28 miliuñi di lei. Uidisitu cu datili furnizate baş di cătră Blue Air, curmarea a azboiurlor nsimnă anularea a 400 di curse, tră cari avea bilete pisti 54.000 di călători. Autoritatea Naţională tră Protecţia a Consumatorilor sancţionă aoa şi doi meşi compania di itia că, di tu ahuhrita a anlui, curmă multi azboiuri, apofasi cari adusi zñie ti dzăţ di ñilli di pasageri.



    Moţiune cu final aştiptat


    Lucru ţi lu aştipta comentatori, plenul a Camerăllei a Diputaţilor di Bucureşti nu apruke prima moţiune simplă dit naua sesiune parlamentară, iniţiată di USR (tru opoziţie) contra ministrului libearal ali Energie, Virgil Popescu. Lidirul USR, Cătălin Drulă, spusi că schema di plafonare şi compensare a păhadzloru la energie electrică şi gaze naturale adusi s’aibă borgi companii critiţi dit economia românească, vulnearabiliză dzăt di ñilli di locuri di lucru şi slăghi securitatea energetică ali Românie, tru un context internaţional extrem di greu. Drulă nica spuni că “Popescu geaba ardi gazlu la Ministerul Energiille, di trei ani di dzălie”. Ministrul nu apruke tuti căbăţli, calificânda dimersul a USR ca hiinda populistu. El spuni că năulu mecanism mutrinda facturile la energie va u curma specula dit domeniu.



    România – Ungaria, convorbiri la kipită


    Preşedinta Ungarillei, Katalin Novak, aflată ñiercuri, tru vizită oficială Bucureşti, diadi asigurări că şi văsilia a llei va u andrupască adirarea ali Românie viţină la Spaţiul Schengen, obiectiv prioritar pe agenda Bucureştiului. Himu văsilii viţini şi vrem s’ñicurămu mintireaşili existente, nu s’lă dămu silă – spuni şefa a statlui ungar. Ea pricunuscu că România şi Ungaria nu va s’hibă simfuni totna, ama nai importantu easti s’poată să zburască şi să s’ascultă unu alantu. Tu arada a lui, prezidintulu Klaus Iohannis u spusi tută disponibilitate a autorităţilor române tră colaborarea cu statlu viţinu. El cundille că, tru România, ndrepturli a tutăloru minorităţilor naţionale suntu tinisiti, iara aestea suntu reprezentate tru Parlament. Concentrată tru ţentrul şi vestul a văsiliillei, minoritatea maghiară dit România ari aproapea 1,2 millioane di persoane, reprezentânda şasi proţente dit populația a văsiliillei. Prinţipala a lei formaţiune politică, UDMR, feaţi parte, dit 1996 până adză, dit multi guverne di coaliţie di Bucureşti, s’hibă aestea di dreapta i di stânga.



    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Retrospectiva săptămânii 04.09 – 10.09.2022

    Retrospectiva săptămânii 04.09 – 10.09.2022


    O carte de istorie s-a închis


    Asemenea liderilor politici din întreaga lume, clasa politică românească deplânge dispariţia reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, care s-a stins din viaţă, joi seară, la vârsta de 96 de ani. Domnia ei de peste şapte decenii, cea mai lungă din istoria Angliei, a marcat destinul câtorva generaţii de supuşi şi se confundă cu destinul planetei, din a doua jumătate a secolului trecut până în momentul dispariţiei suveranei. Monarh constituţional, care a domnit fără să guverneze, regina a lucrat cu 15 premieri britanici, de la legendarul Winston Churchill la nou învestita Liz Truss. Statele Unite, cel mai important partener strategic al Marii Britanii, au avut în acest timp, 14 preşedinţi, de la Harry Truman la Joe Biden. Dintotdeauna tensionate, relaţiile Londrei cu Moscova au fost, de-a lungul acestor decenii, gestionate de la Kremlin de o întreagă galerie de lideri sovietici şi post-sovietici, de la tiranul bolşevic Iosif Stalin la resentimentarul şi imprevizibilul preşedinte Vladimir Putin. Odată cu decesul reginei Elisabeta a II-a, se închide o carte de istorie. Primul său născut devine rege, la vârsta de 73 de ani, sub numele de Charles al III-lea. Presa de la Bucureşti îl consideră un mare prieten al României, pe care, în ultimele două decenii, a vizitat-o periodic. Fascinat de tradiţiile, deopotrivă româneşti şi saxone, din sudul Transilvaniei, noul monarh britanic a contribuit consecvent la păstrarea şi popularizarea acestora. El este şi contribuabil la bugetul local, ca proprietar al unor case şi terenuri din România.



    Nou an şcolar, cu vechi probleme


    Aproape trei milioane de elevi şi de preşcolari din România au revenit, de luni, în bănci. Noul an şcolar aduce noutăţi, decise de ministerul de resort. În locul celor două semestre, cutumiare până acum, vor exista cinci module de învăţare, care vor alterna cu cinci vacanţe. Tezele nu vor mai fi obligatorii, iar în loc de medii semestriale la fiecare materie va exista o singură medie anuală. Media claselor V-VIII va fi eliminată din calculul mediei de admitere la liceu. O altă modificare se referă la eliminarea dispoziţiilor referitoare la exmatricularea elevilor, în condiţiile în care învăţământul de 12 clase este obligatoriu în România. Această măsură se păstrează numai pentru învăţământul postliceal, care e facultativ. Noutăţile sunt doar o parte a pachetului de reforme promovate de ministrul liberal al Educaţiei în guvernul PSD-PNL-UDMR, Sorin Cîmpeanu. Acesta e contestat virulent de oamenii din sistem, de la academicieni la profesori din provincie şi de la rectori universitari la asociaţii ale elevilor. Petiţii care-i solicită demisia au strâns, relativ rapid, zeci de mii de semnături. Nervozitatea şi frustrarea din sistem sunt evidente, potrivit şi celui mai nou sondaj al organizaţiei World Vision. Doi din trei profesori români atrag atenţia că programa e în continuare prea încărcată, iar abandonul şcolar rămâne şi anul acesta o problemă nerezolvată. Din cauza sărăciei, 35% dintre adolescenţi n-au suficiente rechizite şi cărţi pentru şcoală. Unul din zece părinţi îşi retrage cel puţin un copil de la şcoală, temporar sau definitiv, ca să facă faţă cheltuielilor. Jumătate dintre profesori afirmă că sunt descurajaţi de neimplicarea părinţilor în educaţia copiilor. 65% spun că este nevoie de mai mulţi bani pentru laboratoarele şcolare şi pentru spaţiile dedicate activităţilor sportive.



    Blue Air, situaţie albastră


    Guvernul de la Bucureşti a alocat cinci milioane de lei (echivalentul a circa un milion de euro) din Fondul de rezervă, pentru acoperirea cheltuielilor cu repatrierea românilor blocaţi în străinătate, din cauza deciziei companiei private autohtone Blue Air de a-şi suspenda zborurile. Banii trebuie apoi recuperaţi în întregime de la operator – a subliniat premierul Nicolae Ciucă. Aproape trei mii de persoane au apelat la servicile consulare, iar ministerul Transporturilor a mobilizat compania de stat TAROM, pentru ca păgubiţii să se poată întoarce în ţară. Blue Air a decis să suspende până luni, 12 septembrie, toate cursele programate să plece de pe aeroporturile româneşti, din cauza blocării conturilor sale de către de către Administraţia pentru Fondul de Mediu, la care are o datorie de peste 28 milioane de lei. Potrivit datelor furnizate chiar de către Blue Air, suspendarea zborurilor a însemnat anularea a 400 de curse, pentru care aveau bilete peste 54.000 de călători. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a sancţionat în urmă cu două luni compania pentru că, de la începutul anului, ar fi anulat numeroase zboruri, decizie care a afectat zeci de mii de pasageri.



    Moţiune cu final aşteptat


    Fapt anticipat de comentatori, plenul Camerei Deputaţilor de la Bucureşti a respins prima moţiune simplă din noua sesiune parlamentară, iniţiată de USR (în opoziţie) contra ministrului liberal al Energiei, Virgil Popescu. Liderul USR, Cătălin Drulă, a afirmat că schema de plafonare şi compensare a preţurilor la energie electrică şi gaze naturale a îndatorat companii critice din economia românească, a vulnerabilizat zeci mii de locuri de muncă şi a slăbit securitatea energetică a României, într-un context internaţional extrem de dificil. Drulă mai spune că “Popescu arde gazul de pomană la Ministerul Energiei, de trei ani de zile”. Ministrul a respins toate acuzaţiile, calificând demersul USR drept populist. El susţine că noul mecanism privind facturile la energie va descuraja specula din domeniu.



    România – Ungaria, convorbiri la vârf


    Preşedinta Ungariei, Katalin Novak, aflată miercuri, în vizită oficială la Bucureşti, a dat asigurări că şi ţara sa susţine aderarea României vecine la Spaţiul Schengen, obiectiv prioritar pe agenda Bucureştiului. Suntem ţări vecine şi ne dorim să diminuăm tensiunile existente, nu să le amplificăm – afirmă şefa statului ungar. Ea a recunoscut că România şi Ungaria nu vor fi de acord întotdeauna, dar cel mai important este să poată discuta şi să se asculte reciproc. La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a exprimat întreaga disponibilitate a autorităţilor române pentru colaborarea cu statul vecin. El a subliniat că, în România, drepturile tuturor minorităţilor naţionale sunt respectate, iar acestea sunt reprezentate în Parlament. Concentrată în centrul şi vestul ţării, minoritatea maghiară din România numără circa 1,2 millioane de persoane, reprezentând şase procente din populația țării. Principala sa formaţiune politică, UDMR, a făcut parte, din 1996 până azi, din numeroase guverne de coaliţie de la Bucureşti, fie acestea de dreapta sau de stânga.