Radio România Internațional

Tag: Elisabeta Lipa

  • Prima parte a Team România, la Paris

    Prima parte a Team România, la Paris

    82 din cei 107 sportivi care alcătuiesc echipa olimpică a României la cea de-a XXXIII-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară au ajuns, duminică, la Paris, cu o aeronavă redenumită, recent, „Nadia Comăneciˮ în onoarea gimnastei române, supranumită „zeița de la Montrealˮ. Au zburat în Franţa loturile de canotaj, înot, gimnastică artistică, tenis de masă, polo pe apă, box, ciclism, scrimă. yachting şi tir cu arcul.

    Preşedinta Agenţiei Naţionale pentru Sport, fosta canotoare Elisabeta Lipă: “Dacă mă întrebaţi când au trecut aceşti trei ani nu ştiu să vă spun, dar iată că a venit momentul plecării, momentul “luării zborului” delegaţiei României la Jocurile Olimpice. Emoţiile sunt la fel ca atunci când concuram. Sportivii au toată susţinerea noastră.”

    Intâmpinaţi la aterizarea la Paris de ambasadoarea României în Franţa, Ioana Bivolaru, sportivii şi antrenorii şi-au primit acreditările, apoi s-au îndreptat spre locurile de cazare. Doar înotătorul David Popovici şi canotorii stau în afara Satului Olimpic. David Popovici: “E atât de greu să te califici la Jocurile Olimpice. Adică, toată lumea vorbeşte despre performanţe, despre medalii şi e de înţeles, însă e o performanţă atât de impresionantă şi doar să te califici aici. Şi voiam să mă folosesc de acest moment să îi felicit, de fapt să ne felicit pe toţi cei care suntem aici. Şi, în legătură cu toate aşteptările pe care le are fie mass-media, fie publicul de la noi – noi suntem sportivi şi avem obiective, nu ne luăm după aşteptări. Succes nouă şi sperăm că o să vă placă!”.

    În următoarele zile vor ajunge la Paris şi reprezentanţii României la canoe, atletism, haltere, tenis, lupte, gimnastică ritmică, judo şi triatlon. Printre sportivii cu şanse mari la medalii se numără şi Bernadette Szocs, jucătoare de tenis de masă în top 10 mondial: “Am încercat să corectez absolut tot ce ştiam că mai lipseşte. Am dat totul. Sunt foarte mulţumită şi mândră de cee ce am făcut ca pregătire pentru Jocurile Olimpice. Acum abia aştept să încep ca să dau totul şi să încerc să reuşesc medalia olimpică mul aşteptată.”

    Sportivii prezenţi la Paris au datoria de a continua povestea primei medalii obţinute de România la Jocurile Olimpice, în 1924, tot în capitala Franţei, a declarat şi preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, Mihai Covaliu – „Nu pot să nu mă gândesc că, acum 100 de ani, tot la Paris, am deschis acest drum cu o medalie de bronz, iar nouă ne revine plăcuta misiune de a continua această poveste frumoasă de a îmbogăţi tezaurul României cu mai multe medalii olimpice strălucitoare şi de a ne bucura de o ediţie a Jocurilor Olimpice la cel mai înalt nivelˮ.

    Jocurile Olimșice de la Paris vor începe pe 26 iulie, iar canotorii Ionela şi Marius Cosmiuc, soţ şi soţie, vor fi purtătorii drapelului României la ceremonia de deschidere. Compeția se va încheia pe 11 august.

  • Sport Club RRI – Clubul Sportiv Dinamo Bucureşti a împlinit 75 de ani

    Sport Club RRI – Clubul Sportiv Dinamo Bucureşti a împlinit 75 de ani

    Zilele trecute,
    sportul românesc şi-a serbat una dintre cele mai performante structuri. Dinamo
    Bucureşti, cel mai medaliat şi mai titrat club din România, a împlinit 75 de
    ani. Gruparea alb-roşie, înfiinţată la 14 mai 1948, sub tutela Ministerului
    Afacerilor Interne de la Bucureşti, şi-a premiat, cu această ocazie, câţiva
    dintre marii campioni care au adus, de-a lungul timpului, 131 de medalii
    olimpice, dintre care 38 de aur, 44 de argint şi 49 de bronz. Printre cei
    premiaţi s-a aflat primul dublu campion olimpic al României, Leon Rotman,
    medaliat cu aur în 1956, la Melbourne, la canoe simplu, pe distanţele de 1000
    şi de 10.000 de metri, dar şi ultima campioană olimpică dinamovistă, canotoarea
    Ancuţa Bodnar – aur la dublu vâsle, la Tokyo, în 2021, alături de stelista
    Simona Radiş.


    În istoria
    sportului românesc, printre campionii olimpici dinamoviști s-au numărat mulți alți
    performeri de înalt nivel, precum regretații Nicolae Linca, singurul campion
    olimpic al boxului românesc, sau canoistul Ivan Patzaichin, de patru ori
    campion olimpic. Din lista marilor campioane nu pot lipsi canotoarele Elisabeta
    Lipă şi Georgeta Damian Andrunache, care au strâns, fiecare, câte cinci medalii olimpice de
    aur. Totodată, gruparea dinamovistă s-a remarcat, de-a
    lungul vremii, și în sporturile de echipă. La handbal, volei și rugby, echipele
    clubului Dinamo au reușit cucerirea Cupei Campionilor Europeni, oferind selecţionatelor
    naționale ale României mulți dintre componenții de bază ai acestora.


    Când vorbim despre dinamovişti,
    nu trebuie uitat nici fotbalul. În sezonul 1983-84, Dinamo București a fost
    prima echipă din România care a ajuns până în semifinalele celei mai importante
    competiții fotbalistice continentale intercluburi, Cupa Campionilor Europeni.
    Apoi, 6 ani mai târziu, dinamoviștii s-au calificat în semifinalele Cupei
    Cupelor. La câţiva ani după Revoluţia din 1989, secţia de fotbal de la Dinamo
    s-a transformat într-un club separat, cu acţionariat privat. După o serie de
    probleme financiare, FC Dinamo a retrogradat în Liga a doua. Anul acesta însă,
    Dinamo se află în barajul pentru promovarea în Superligă.


  • Sport Club RRI – Canotaj

    Sport Club RRI – Canotaj

    Anul 2021 a fost un an greu pentru sport. Pregătirea şi participarea la competiţii s-au făcut în condiţii de pandemie. Adesea, sportivii şi antrenorii au fost obligaţi să se izoleze pentru a nu risca îmbolnăvirea lor sau a celor din jurul lor. Jocurile Olimpice de la Tokyo s-au desfăşurat fără spectatori. Cu toate acestea, performanţele nu au lipsit. Spectacolul sportiv a fost, uneori, desăvârşit, multe recorduri au căzut şi s-au născut noi vedete.



    Vorbind despre sportul românesc, trebuie spus că Jocurile de la Tokyo au confirmat în primul rând valoarea şcolii noastre de canotaj. Trei din cele patru medalii olimpice ale României au fost obţinute de canotori: una de aur, la dublu vâsle feminin, prin Ancuţa Bodnar şi Simona Radiş, şi două de argint, la doi rame şi la patru rame masculin. A patra medalie a delegaţiei României a fost obţinută de scrimera Ana-Maria Popescu – argint în proba de spadă.



    În total, canotajul românesc a obţinut, în 2021, 30 de medalii la competiţiile majore. Celor de la Olimpiadă li se adaugă şase medalii la Europenele de seniori, dintre care două de aur şi patru de argint. La Europenele de tineret şi juniori, România a câştigat 16 medalii, dintre care 10 de aur şi 6 de argint. Alte cinci medalii, dintre care trei de aur şi două de bronz au venit de la Mondialele de tineret şi juniori. A fost unul dintre cei mai buni ani ai Federaţiei Române de Canotaj în raport cu rezultatele internaţionale. Meritul este al sportivilor şi antrenorilor, dar şi al conducerii Federaţiei, care a reuşit să găsească resursele necesare pentru a susţine performanţa.



    Cu privire la ceea ce urmează, multipla campioană olimpică Elisabeta Lipă, actualmente preşedinta Federaţiei, scria, zilele trecute, pe Facebook: “Au mai rămas 34 de luni până la Jocurile Olimpice de la Paris, iar după aproape 3 luni de vacanţă binemeritată, antrenamentele sportivilor trebuie să reînceapă. Aceştia trebuie susţinuţi constant, iar noi am demonstrat că doar prin muncă consecventă putem obţine rezultate! Cu toţii ne dorim medalii şi la JO de la Paris, însă doar dacă există voinţă la nivel decizional se poate face totul pentru a se asigura astfel continuitatea pregătirii sportivilor în perioada imediat următoare.”






  • Sport Club RRI – Canotaj

    Sport Club RRI – Canotaj

    Anul 2021 a fost un an greu pentru sport. Pregătirea şi participarea la competiţii s-au făcut în condiţii de pandemie. Adesea, sportivii şi antrenorii au fost obligaţi să se izoleze pentru a nu risca îmbolnăvirea lor sau a celor din jurul lor. Jocurile Olimpice de la Tokyo s-au desfăşurat fără spectatori. Cu toate acestea, performanţele nu au lipsit. Spectacolul sportiv a fost, uneori, desăvârşit, multe recorduri au căzut şi s-au născut noi vedete.



    Vorbind despre sportul românesc, trebuie spus că Jocurile de la Tokyo au confirmat în primul rând valoarea şcolii noastre de canotaj. Trei din cele patru medalii olimpice ale României au fost obţinute de canotori: una de aur, la dublu vâsle feminin, prin Ancuţa Bodnar şi Simona Radiş, şi două de argint, la doi rame şi la patru rame masculin. A patra medalie a delegaţiei României a fost obţinută de scrimera Ana-Maria Popescu – argint în proba de spadă.



    În total, canotajul românesc a obţinut, în 2021, 30 de medalii la competiţiile majore. Celor de la Olimpiadă li se adaugă şase medalii la Europenele de seniori, dintre care două de aur şi patru de argint. La Europenele de tineret şi juniori, România a câştigat 16 medalii, dintre care 10 de aur şi 6 de argint. Alte cinci medalii, dintre care trei de aur şi două de bronz au venit de la Mondialele de tineret şi juniori. A fost unul dintre cei mai buni ani ai Federaţiei Române de Canotaj în raport cu rezultatele internaţionale. Meritul este al sportivilor şi antrenorilor, dar şi al conducerii Federaţiei, care a reuşit să găsească resursele necesare pentru a susţine performanţa.



    Cu privire la ceea ce urmează, multipla campioană olimpică Elisabeta Lipă, actualmente preşedinta Federaţiei, scria, zilele trecute, pe Facebook: “Au mai rămas 34 de luni până la Jocurile Olimpice de la Paris, iar după aproape 3 luni de vacanţă binemeritată, antrenamentele sportivilor trebuie să reînceapă. Aceştia trebuie susţinuţi constant, iar noi am demonstrat că doar prin muncă consecventă putem obţine rezultate! Cu toţii ne dorim medalii şi la JO de la Paris, însă doar dacă există voinţă la nivel decizional se poate face totul pentru a se asigura astfel continuitatea pregătirii sportivilor în perioada imediat următoare.”






  • Ziua olimpică a României: Medalii la canotaj

    Ziua olimpică a României: Medalii la canotaj

    România a cucerit prima sa medalie de aur la Jocurile Olimpice de la Tokyo, miercuri, la canotaj, în proba feminină de dublu vâsle, prin Ancuţa Bodnar şi Simona Radiş. Ele au condus cursa de la un capăt la altul, câştigând cu timpul de 6 min 41 sec 03/100 şi stabilind şi cel mai bun timp olimpic.



    Simt fericire şi eliberare, pentru că au fost doi ani de zile în care am muncit enorm de mult şi am reuşit să aducem acest rezultat mult dorit de noi şi de toată lumea. Această medalie este minunată, încă nu realizez ce s-a întâmplat, cred că mai am nevoie de câteva ore ca să îmi dau seama că da, noi am luat medalia de aur şi mergem acasă cu ea. Suntem fericite, a declarat Simona Radiş.



    A fost o cursă grea, dar foarte frumoasă. Am plecat motivate şi am reuşit să aducem medalia mult visată, mi-am îndeplinit visul olimpic aici. I-am făcut mândri pe toţi cei de acasă şi suntem foarte fericite de acest lucru. Am bătut şi recordul olimpic, nu ne-am aşteptat, dar ne doream asta. Dar ne-a ajutat şi vremea, chiar dacă au fost valuri, am avut vânt ajutător, dar a fost bine. Din 2019 am intrat în barca de dublu vâsle şi de atunci am rămas în aceeaşi formulă. Au fost doi ani de muncă continuă, fără pauză, fără vacanţe. Am muncit mereu pentru acelaşi vis. Chiar dacă Olimpiada s-a amânat cu un an, noi am continuat să ne pregătim şi să muncim. Ne-am antrenat singure acasă în timpul pandemiei şi parcă eram unite prin acelaşi lucru, a declarat şi Ancuţa Bodnar.



    România a cucerit medaliile de argint, tot miercuri, în proba masculină de patru rame, prin Mihăiţă Ţigănescu, Mugurel Semciuc, Ştefan Berariu şi Cosmin Pascari. Australia s-a impus, dar tricolorii au încheiat la doar 37 de sutimi de secundă de câştigători.



    Bilanţul canotajului românesc la Jocurile Olimpice a ajuns la 20 de medalii de aur, 20 de argint şi 9 de bronz, iar bilanţul României la JO de la Tokyo a ajuns acum la trei medalii, una de aur şi două de argint (una obţinută de Ana-Maria Popescu la spadă individual).



    Preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, Mihai Covaliu, a salutat prima medalie de aur a României la Tokyo,. Ne bucurăm că am spart gheaţa pentru medaliile de aur. Team România a demonstrat astăzi că poate, că are valoare. Iar aceste fete sunt incredibile, pentru maniera în care au câştigat această cursă merită toate felicitările noastre, tot respectul nostru. Felicitări Federaţiei Române de Canotaj, doamnei Elisabeta Lipă şi tuturor oamenilor care au contribuit la această victorie foarte clară. Ştiind cum s-au pregătit fetele, această medalie era una foarte aşteptată, o medalie clară, a venit, suntem bucuroşi şi încrezători că vor veni şi altele, a declarat Covaliu.



    Trei echipaje româneşti au obţinut, miercuri, calificarea în finalele pentru medalii la canotaj, la dublu vâsle feminin – categorie uşoară (Ionela Cozmiuc şi Gianina Beleagă), dublu rame masculin (Marius Cozmiuc şi Ciprian Tudosă), respectiv opt plus unu feminin (Magdalena Rusu, Viviana Bejinariu, Georgiana Dedu, Maria Tivodariu, Ioana Vrînceanu, Amalia Bereş, Mădălina Bereş, Denisa Tîlvescu, Daniela Druncea). Finalele vor avea loc joi 29 iulie. În schimb, Adriana Ailincăi şi Iuliana Buhuş au ratat calificarea în Finala A la dublu rame feminin. La opt plus unu masculin România s-a clasat pe ultimul loc în recalificări, ratând finala.



    Tânărul înotător român David Popovici (16 ani) s-a calificat în finala probei de 100 metri liber, miercuri, cu al cincilea timp din semifinale. Finala olimpică la 100 metri liber va avea loc joi. Popovici va lua startul şi în seriile probei de 50 metri liber (vineri).



    Selecţionata României a ratat calificarea în sferturile de finală ale turneului masculin de fotbal, după ce a terminat la egalitate cu Noua Zeelandă, 0-0, miercuri, la Sapporo, în ultimul meci din Grupa B. Tricolorii erau obligaţi să câştige pentru a se califica mai departe, după 1-0 cu Honduras şi 0-4 cu Coreea de Sud. Echipa antrenată de Mirel Rădoi a arătat mai bine decât în partidele precedente, şi-a creat câteva ocazii mari de gol, dar a fost lipsită de şansă.



    Pugilista română Maria Claudia Nechita a fost învinsă la puncte de japoneza Sena Irie, cu 3-2, în sferturile de finală ale cat. 54-57 kg, miercuri. Claudia Nechita va ocupa locul 5 în clasamentul final al categoriei.



    Tânăra sportivă română Mădălina Amăistroaie a fost învinsă de Xiaoqing Long (China) cu 6-2, în primul tur eliminatoriu al concursului individual feminin de tir cu arcul.

  • România la Jocurile Olimpice – Cei mai campioni dintre campioni

    România la Jocurile Olimpice – Cei mai campioni dintre campioni

    De-a lungul celor aproape 100 de ani de participare la Jocurile Olimpice, sportivii români au urcat pe podium de 306 ori. De 89 de ori, s-au aflat pe cea mai înaltă treaptă. În total, 111 români se pot lăuda că au în palmares cel puţin o medalie de aur. Dintre aceştia, 16 au câştigat medalia de aur de cel puţin două ori.



    Sportiva română cu cele mai multe medalii olimpice, în număr de 9, este Nadia Comăneci. S-a născut în ziua de 12 noiembrie 1961, în localitatea Oneşti. La vârsta de 5 ani, a făcut primii paşi în gimnastică, fiind descoperită în cadrul unui concurs de selecţie organizat în grădiniţele din oraş. Nadia a intrat în istorie în 1976, la Olimpiada de la Montreal, unde a câştigat trei medalii de aur, impunându-se la individual compus, paralele şi bârnă. In plus, a câştigat argintul în concursul pe naţiuni cu echipa României şi bronzul la sol. Performanţa sa cea mai de seamă a fost însă obţinerea primei note de 10 din istoria gimnasticii, fapt care a condus la cea dintâi modificare importantă a regulamentului de notare. În 1980, Nadia şi-a confirmat valoarea la Olimpiada de la Moscova, de unde s-a întors cu două medalii de aur, la bârnă şi sol. A mai câştigat medalii de argint la individual compus şi cu echipa. În 1989, Nadia a revenit în atenţia lumii întregi printr-o acţiune de mare curaj. Ea a părăsit România trecând clandestin frontiera către Ungaria şi stabilindu-se în Statele Unite. Gestul său a reprezentat una dintre cele mai importante lovituri mediatice date regimului ceauşist.



    Cu 8 medalii olimpice, dintre care tot cinci de aur, figurează, în topul nostru, canotoarea Elisabeta Lipă. Dacă Nadia şi-a câştigat medaliile la două ediţii ale Jocurilor, Elisabeta avut nevoie de şase participări, fiind una dintre cele mai longevive sportive de mare performanţă ale României. S-a născut la 26 octombrie 1964, în oraşul Siret, din judeţul Suceava. In 1984, la Olimpiada de la Los Angeles, a obţinut primul său aur olimpic, la dublu vâsle, alături de Marioara Popescu. In 1988, s-a întors de la Jocurile de la Seul cu o medalie de bronz la patru vâsle şi una de argint, la dublu vâsle. In 1989 s-a remarcat pentru prima dată în probele de simplu, câştigând medalia de aur la Mondialele de la Bled. A dominat proba de simplu mai mulţi ani, câştigând şi titlul olimpic, la Barcelona, în 1992. Elisabeta Lipă a intrat apoi în faimosul echipaj feminin românesc de 8+1, care a dominat ani de zile întrecerile continentale, mondiale şi olimpice. Alături de colegele sale, a reuşit să obţină încă trei medalii olimpice de aur, în 1996, la Atlanta, în 2000, la Sydney, şi în 2004, la Atena.



    Cea de a treia sportivă română cu cinci medalii olimpice de aur în palmares este tot o canotoare. Georgeta Damian – Andrunache s-a născut la 14 aprilie 1976, la Botoşani. A debutat în întrecerile de vârf în 1997, la Aiguebellette, în Franţa, când a câştigat argintul în proba de doi rame fără cârmaci, alături de Veronica Cochelea, şi aurul cu echipajul de 8+1. Succesul de la doi rame fără cârmaci, obţinut la Olimpiada din 2000, de la Sydney, alături de Doina Ignat, a reprezentat, la acea vreme, o surpriză. După retragerea Doinei din probele de doi rame, Georgeta şi-a confirmat valoarea alături de Viorica Susanu, cu care a cucerit titlul olimpic la Atena. Tot la Olimpiada elenă a făcut parte şi din echipajul de 8+1, campion olimpic. În 2008, la Olimpiada de la Beijing, Geta şi Viorica au cucerit din nou aurul la doi rame. Au făcut parte şi din echipajul de 8+1 care a câştigat medaliile de bronz.


  • Elisabeta Lipă

    Elisabeta Lipă

    Cette année, l’équipe roumaine d’aviron revient en force dans les classements européens. Aux Championnats d’Europe qui ont eu lieu à Lucerne, la délégation roumaine s’est classée 4e. Les tricolores ont obtenu 6 médailles, dont une d’or, quatre d’argent et une de bronze .Ces bons résultats de fraîche date sont dus surtout au grand investissement personnel des sportifs.

    Il faut surtout ne pas ignorer le mérite qui revient à la Fédération roumaine d’aviron, dirigée par Elisabeta Lipă, multiple championne olympique. Elisabeta est née le 26 octobre 1964, dans la ville de Siret du département de Suceava, situé dans le nord de la Roumanie. En 1984, à l’Olympiade de Los Angeles, elle a gagné la première place en deux de couple avec Marioara Popescu. Quatre ans plus tard, elle rentre à nouveau avec une médaille de bronze et une d’argent, remportées aux JO de Séoul.

    En 1989, Elisabeta Lipa se fait remarquer pour la première fois à l’épreuve de simple dames, et reçoit la médaille d’or à la Régate internationale d’aviron de Bled, titre qu’elle va garder pour plusieurs années, remportant également le titre olympique à Barcelone, en 1992. Elisabeta Lipa va faire partie du très célèbre équipage féminin roumain 8 avec barreuse qui avait dominé les compétitions européennes, mondiales et olympiques. Aux côtes de ses collègues, elle avait réussi à obtenir encore trois médailles olympiques d’or, en 1996, à Atlanta ; en 2000, à Sydney, et en 2004, à Athènes.

    Il faut ajouter qu’Elisabeta Lipa a été désignée Sportive du XXe siècle par la Fédération internationale d’aviron.En Roumanie, le 1er décembre 2004, elle a reçu le rang de questeur de police, ce qui correspond au rang militaire de général .Elisabeta Lipa a également travaillé dans le domaine politique et administratif. Entre novembre 2015 et janvier 2017, elle a été ministre de la Jeunesse et du Sport dans le gouvernement de Dacian Ciolos. (Trad. Madalina Spulber)

  • Vacanţa sportivilor se apropie de sfârşit

    Vacanţa sportivilor se apropie de sfârşit

    Relaxarea
    măsurilor de distanţare socială, preconizată, în România, pentru data de 15
    mai, va avea efecte şi în lumea sportului. Ionuţ Stroe, ministrul român al
    Tineretului şi Sportului, a dat, într-o conferinţă de presă, detalii despre
    paşii pe care îi are în vedere în drumul către revenirea la normal.



    Astfel, după 15
    mai, sportivii de performanţă vor putea reveni la antrenamente. În perioada
    pregătirii, sportivii vor fi izolaţi în cantonament. Fiecare club sau federaţie
    care doreşte să înceapă pregătirea trebuie să deţină o bază sportivă proprie cu
    toate utilităţile. Ministrul Stroe a mai precizat că toţi sportivii care vor relua
    pregătirile după ieşirea din starea de urgenţă vor fi obligaţi ca înainte de a
    intra în cantonament să stea în izolare totală la domiciliu timp de două
    săptămâni.


    Agerpres notează
    că niciunul dintre loturile naţionale şi olimpice ale României nu a mai
    efectuat pregătiri centralizate de la jumătatea lunii martie. Ministerul
    Tineretului şi Sportului a trimis atunci o adresă către toate centrele sportive
    naţionale prin care cerea sportivilor să evacueze bazele în contextul pandemiei
    de coronavirus.


    Cât priveşte
    reluarea competiţiilor, aceasta va depinde de situaţia epidemiologică. Regulile
    privind desfăşurarea competiţiilor vor fi anunţate de ministerul de resort în
    perioada următoare.


    Printre primii
    care au salutat reluarea pregătirilor pentru sportivii români de performanţă cu
    începere din 15 mai s-a aflat preşedinta
    Federaţiei Române de Canotaj, Elisabeta Lipă. Componenţii loturilor
    naţionale de canotaj s-au pregătit acasă în ultimele două luni, sub stricta
    supraveghere a antrenorilor. După data de 15 mai, ei îşi vor relua pregătirea
    la Complexul Sportiv Naţional Snagov. Este de menţionat că şapte echipaje s-au
    calificat deja la Jocurile Olimpice de la Tokio: patru rame masculin, dublu
    vâsle feminin – categoria uşoară, patru rame feminin, dublu vâsle masculin,
    dublu vâsle feminin, doi rame feminin şi doi rame masculin.

  • Profiluri olimpice: Canotoarea Elisabeta Lipă

    Profiluri olimpice: Canotoarea Elisabeta Lipă

    Canotajul românesc a revenit, în ultima vreme, pe poziţii fruntaşe în
    ierarhia europeană. La Campionatele Europene de săptămâna trecută, de la
    Lucerna, delegaţia română s-a situat pe locul 4 în clasamentul pe medalii.
    Echipajele tricolore au obţinut, în total, 6 medalii, dintre care una de aur,
    patru de argint şi una de bronz.


    Rezultatele bune din ultima vreme se datorează în principal ambiţiei cu
    care au evoluat sportivii. O parte din răspundere îi revine însă şi echipei de
    la conducerea Federaţiei Române de Capotaj, în fruntea căreia se află multipla
    campioană olimpică Elisabeta Lipă.


    S-a născut la 26 octombrie 1964, în oraşul Siret, din judeţul
    Suceava. In 1984, la Olimpiada de la Los Angeles, a obţinut primul său aur
    olimpic, la dublu vâsle, alături de Marioara Popescu. In 1988, s-a întors de la
    Jocurile de la Seul cu o medalie de bronz şi una de argint. In 1989 s-a
    remarcat pentru prima dată în probele de simplu, câştigând medalia de aur la
    Mondialele de la Bled.

    A dominat proba de simplu mai mulţi ani, câştigând şi
    titlul olimpic, la Barcelona, în 1992. Elisabeta Lipă a intrat apoi în faimosul
    echipaj feminin românesc de 8+1, care a dominat ani de zile întrecerile
    continentale, mondiale şi olimpice. Alături de colegele sale, a reuşit să
    obţină încă trei medalii olimpice de aur, în 1996, la Atlanta, în 2000, la
    Sydney, şi în 2004, la Atena.


    Mai trebuie spus că Elisabeta
    Lipă a fost desemnată de către Federaţia Internaţională de Canotaj drept
    Sportiva Secolului XX.


    În România, la data de 1
    decembrie 2004, ea a primit gradul de chestor de poliţie, echivalent cu gradul
    miltar de general.


    Elisabeta Lipă a activat, pentru
    o scurtă vreme, şi în plan politico-administrativ. Între noiembrie 2015 şi
    ianuarie 2017 a a ocupat funcţia de ministru al tineretului şi sportului în
    Guvernul de la Bucureşti.

  • Profiluri Olimpice – Elisabeta Lipă

    Profiluri Olimpice – Elisabeta Lipă

    Canotajul
    românesc a revenit, în ultima vreme,
    pe poziţii fruntaşe în ierarhia europeană. La Campionatele Europene de
    săptămâna trecută, de la Lucerna, delegaţia română s-a situat pe locul 4 în
    clasamentul pe medalii. Echipajele tricolore au obţinut, în total, 6 medalii,
    dintre care una de aur, patru de argint şi una de bronz.


    Rezultatele bune din ultima vreme se datorează în principal ambiţiei cu
    care au evoluat sportivii. O parte din răspundere îi revine însă şi echipei de
    la conducerea Federaţiei Române de Canotaj, în fruntea căreia se află multipla
    campioană olimpică Elisabeta Lipă.


    S-a născut la 26
    octombrie 1964, în oraşul Siret, din judeţul Suceava. În 1984, la Olimpiada de
    la Los Angeles, a obţinut primul său aur olimpic, la dublu vâsle, alături de
    Marioara Popescu. În 1988, s-a întors de la Jocurile de la Seul cu o medalie de
    bronz şi una de argint. In 1989 s-a remarcat pentru prima dată în probele de
    simplu, câştigând medalia de aur la Mondialele de la Bled. A dominat proba de
    simplu mai mulţi ani, câştigând şi titlul olimpic, la Barcelona, în 1992.
    Elisabeta Lipă a intrat apoi în faimosul echipaj feminin românesc de 8+1, care
    a dominat ani de zile întrecerile continentale, mondiale şi olimpice. Alături
    de colegele sale, a reuşit să obţină încă trei medalii olimpice de aur, în
    1996, la Atlanta, în 2000, la Sydney, şi în 2004, la Atena.


    Mai trebuie spus că Elisabeta Lipă a fost desemnată de către Federaţia
    Internaţională de Canotaj drept Sportiva Secolului XX.


    În România, la data de 1 decembrie 2004, ea a primit gradul de chestor de
    poliţie, echivalent cu gradul militar de general.



    Elisabeta Lipă a activat, pentru o scurtă vreme,
    şi în plan politico-administrativ. Între noiembrie 2015 şi ianuarie 2017 a
    ocupat funcţia de ministru al tineretului şi sportului în Guvernul de la
    Bucureşti.

  • Sport Club RRI: Aniversări sportive în 2017

    Sport Club RRI: Aniversări sportive în 2017

    În anul 2017 sărbătorim, cu cifre
    rotunde, mai mulţi sportivi de top ai României, precum şi o serie de
    performanţe de înalt nivel.


    Astfel, în luna
    iulie, campioana olimpică Mihaela Peneş va împlini 70 de ani. Ea a fost
    medaliată cu aur la Tokio, în 1964, şi cu argint, la Jocurile din Ciudad de
    Mexico, în 1968, la aruncarea suliţei. După retragere, a rămas în lumea
    sportului, lucrând pentru Comitetul Olimpic şi Sportiv Român. A condus, între
    2001 şi 2005, Academia Olimpică Română.


    Tot în luna iulie se împlinesc 65 de
    ani de la prima medalie olimpică de aur a României. Aceasta a fost obţinută la
    Helsinki, la ediţia din 1952 a Jocurilor, de către Iosif Sârbu, la tir, în
    proba masculină de puşcă, 50 de metri culcat (men’s 50 metre rifle, prone).


    Cu 45 de ani în urmă, la Jocurile
    Olimpice de la München, România cucerea trei medalii de aur. Acestea au fost
    aduse de Ivan Patzaichin la canoe simplu (1.000 de metri), şi, de la lupte
    greco-romane, de Gheorghe Berceanu, la categoria 48 kg, şi Nicolae Martinescu,
    la 100 de kg.


    Acum 30 de ani, mai exact la 24
    februarie 1987, fotbalul românesc obţinea una dintre cele mai mari performanţe
    ale istoriei sale. La Monte Carlo, Steaua Bucureşti câştiga Supercupa Europei,
    după ce învingea formaţia Dinamo Kiev cu 1 la 0.


    În 2017 se împlinesc 25 de ani de la
    Jocurile Olimpice de la Barcelona, ediţie care a adus României patru medalii de
    aur. Două au fost obţinute de gimnasta Lavinia Miloşovici, la sărituri şi sol.
    Alte două au venit de la canotaj, aduse de Elisabeta Lipă, la simplu, şi de
    echipajul de 4+1 rame, compus din Dimitrie Popescu, Dumitru Răducanu, Iulică
    Ruican, Nicolae Ţaga şi Viorel Talapan.

  • Les ambassadeurs du tourisme roumain

    Les ambassadeurs du tourisme roumain

    L’interprète de musique traditionnelle Grigore Lese, les canoteurs Elisabeta Lipa et Ivan Patzaichin, le joueur de tennis Ilie Nastase, le caricaturiste Stefan Popa Popa’s, les athlètes Iolanda Balas Soter et Gabriela Szabo et le joueur de flûte de Pan Gheorghe Zamfir ont reçu, lundi, leurs passeports d’ambassadeurs du tourisme roumain. Ils se sont engagés à transposer leur capital d’image pour faire développer le tourisme national, dans le cadre du programme « La Roumanie promue par ses valeurs ».



    Lors de la cérémonie, la ministre déléguée aux PME, au Milieu des affaires et au Tourisme, Maria Grapini, définissait le programme lancé par le gouvernement comme un projet de redécouverte des valeurs roumaines, humaines et matérielles : «Le projet s’appelle « La Roumanie promue par ses valeurs » ; je me demandais, avant, pourquoi nous autres Roumains, nous ne savons pas apprécier nos valeurs humaines. Ni les valeurs naturelles, d’ailleurs, mais il s’agit, là, des ressources humaines — celles qui ont le plus de valeur, selon moi ».



    Les huit ambassadeurs ont demandé aux autorités de la transparence, des fonds pour assurer la promotion, ainsi que de la reconnaissance pour les élites. Ils vont promouvoir un certain segment du tourisme autochtone, allant du tourisme rural, balnéaire et culturel jusqu’au tourisme écologique, de montagne et historique.



    Maria Grapini a expliqué, pour RRI, le message que les gouvernants souhaitent faire passer à l’opinion publique roumaine et étrangère par l’intermédiaire de ce projet: « Notre message est très clair : ces valeurs authentiques, connues au plan européen et mondial, peuvent être les meilleures pour promouvoir l’image du pays, parce que malheureusement, la Roumanie n’est pas perçue à sa vraie valeur, et ces personnalités fortes vont convaincre, plus aisément que les politiciens ou que les institutions gouvernementales ».



    Dans la présentation de son projet personnel pour soutenir le tourisme roumain, le multiple champion mondial et olympique Ivan Patzaichin déclarait, à la cérémonie, qu’il essaierait de faire, dans le delta du Danube, le plus grand centre d’écotourisme du monde. L’athlète Gabriela Szabo a dit, à son tour, que la Roumanie était un pays de grand intérêt pour les étrangers, mais, malheureusement, trop peu connu. Quant au joueur de tennis Ilie Nastase, il a été d’avis que, pour relancer le tourisme roumain, plus d’investissements doivent être consentis dans l’infrastructure, mais aussi dans un changement pour le mieux de la qualité des services. (trad. : Ligia Mihaiescu)