Tag: Eliza Vas

  • Dezbatere despre schimbările climatice și viitorul Europei

    Dezbatere despre schimbările climatice și viitorul Europei

    Institutul European din România (IER) și Trans European Policy Studies Association (TEPSA) au găzduit un eveniment despre influențele schimbărilor climatice asupra viitorului Europei. Organizarea dezbaterii a fost ocazionată de lansarea volumului colectiv intitulat: Schimbările climatice și viitorul Europei: opinii din capitale. Cartea face parte din colecția The Future of Europe: views from the Capitals și prezintă analize ale unor experți europeni cu privire la măsurile adoptate de statele membre pentru a răspunde schimbărilor climatice. Capitolul privind România, intitulat Romania’s Fight Against Climate Change. Contributing to Ambitious European Targets While Facing Deep-Rooted Sectoral Flaws a fost scris de Eliza Vaș, șef Serviciul Studii Europene și Mihai Sebe, șef Serviciul Formare și Proiecte (Institutul European din România).

    Dezbaterea a avut loc pe data de 14 iunie, 2023 și s-a desfășurat în format online pe platforma Zoom, între orele 14.30-16.00. Printre invitații la dialog s-au numărat: doamna Alina Bârgăoanu, prof. univ. dr., Școala Națională de Studii Politice și Administrative, președinte al Consiliului de Administrație, Institutul European din România și domnul Ciprian Stănescu, președinte și CEO al Social Innovation Solutions, ambii cu activitate recunoscută în combaterea dezinformării și în promovarea sustenabilității.

    Pentru mai multe detalii despre acest eveniment, vă invităm să accesați website-ul IER aici.
    (Mihaela-Adriana Pădureanu, expert, Serviciul Studii Europene)

  • Programul Europa digitală

    Programul Europa digitală

    Europa digitală este primul program de finanțare
    al Uniunii Europene al cărui principal obiectiv este acela de a aduce
    tehnologiile digitale mai aproape de întreprinderi și de cetățeni. Bugetul
    planificat pe o perioadă de 7 ani este de 7,5 miliarde de euro, bani meniți să
    accelereze redresarea economică și să modeleze transformarea digitală a
    societății și a economiei europene. Principalii beneficiariai fondurilor – întreprinderile mici și mijlocii.

    Eliza Vaș, expert la
    Institutul European din România, explică de ce este atât de importantă
    transformarea digitală:

    Digitalizarea,
    în prima fază, și apoi transformarea digitală, în a doua fază, către care ne
    îndreptăm, sunt foarte importante la nivelul Uniunii Europene deoarece există
    condiții și evoluții care ne îndreaptă în această direcție. Cu alte cuvinte,
    societatea evoluează, apar tot mai multe schimbări, inclusiv instrumente,
    modificări în modul în care relaționăm și nevoile pe care le au cetățenii.
    Așadar și Uniunea este în poziția în care trebuie să vină cu răspunsuri la
    aceste nevoi și, mai ales, să nu rămână în urma altor actori internaționali în
    materie de transformare digitală. Este și un element ce ține de
    competitivitate. În ceea ce privește partea de digitalizare, am putea să o
    vedem extrem de simplu ca fiind o schimbare care se produce la nivelul unei
    entități, să spunem la nivelul unei mici companii în sensul în care utilizăm
    anumite procese și instrumente digitale pentru a ne desfășura munca. Pe de altă
    parte, transformarea digitală presupune o schimbare la nivelul întregii firme,
    astfel încât toate procesele care pot fi digitalizate sunt digitalizate și, în
    același timp, modul de lucru din compania respectivă este transformat de așa
    natură încât să fie utilizate la maximum instrumentele care există,
    platformele, astfel încât și compania respectivă să aibă un nivel mai ridicat
    de competitivitate.


    Programul Europa digitală va fi implementat prin
    intermediul unor programe de lucru multianuale. Comisia a adoptat deja un set
    de trei astfel de programe, ce prevăd investiții strategice gândite să contribuie în mod decisiv
    la obiectivele Comisiei în vederea transpunerii în practică a deceniului
    digital al Europei. Programul de lucru principal, cu un buget de 1,38 de
    miliarde de euro, se va concentra pe investițiile din domeniile inteligenței
    artificiale, cloud-computing-ului și spațiilor de date, infrastructurii de
    comunicații cuantice, competențelor digitale avansate și utilizării pe scară
    largă a tehnologiilor digitale în întreaga economie și societate, până la
    sfârșitul lui 2022. Un alt program se axează pe finanțarea din domeniul
    securității cibernetice și dispune de un buget de 269 de milioane de euro până
    la finalul anului viitor. Iar cel de al treilea – cu o finanțare de 329 de
    milioane de euro, până la sfârșitul lui 2023 – se concentrează pe înființarea
    și asigurarea funcționării rețelei de centre europene de inovare digitală.
    Programele de lucru vor fi implementate, în principal, prin granturi și
    achiziții publice.



  • CE și-a lansat programul de lucru pentru 2022

    CE și-a lansat programul de lucru pentru 2022

    CE a adoptat în
    octombrie programul de lucru pentru anul viitor care stabilește etapele agendei sale transformatoare către o
    Europă post Covid mai verde, mai echitabilă, mai digitală şi mai rezilientă.
    Programul Comisiei pe 2022 este structurat pe şase obiective şi include 42 de
    iniţiative, dintre care cele mai multe sunt iniţiative noi. Ne dă mai multe
    detalii despre acestea, Eliza Vaş, expert în cadrul Institutului European din
    România:

    Cele 6 obiective sunt legate de implementarea pactului verde european,
    a agendei de transformare digitală, a susţinerii unei economii în folosul
    cetăţenilor, a întăririi rolului global al UE, al promovării modului de viaţa
    european şi al consolidarii democraţiilor europene. Iar printre politicile şi
    iniţiativele pe care le vom vedea implementate anul viitor se numără şi
    următoarele: în primul rând o iniţiativă asociată economii circulare este cea
    privind îmbunătăţirea dreptului consumatorilor de a repara produse la preţuri
    accesibile; în zona agriculturii putem să vedem o iniţiativă care va fi propusă pentru actualizarea
    regulilor privind utilizarea pesticidelor şi diminuarea volumului acestora. O
    altă politică ce va fi adoptată este una privind rezilienţa cibernetică, având
    în vedere că atât în acest an cât şi în anul precedent UE s-a confruntat cu
    destul de multe probleme pe securitate cibernetică, iar pandemia din păcate a
    condus şi la o imfodemie.

    De asemenea, pe zona digitală o să vedem şi o
    accelerare a transformării digitale a sectorului energetic, inclusiv, în sfera
    consolidării siguranţei proceselor şi instrumentelor digitale care sunt
    folosite pe zona energetică.

    De asemenea, daca e să ne ducem la un nivel micro
    o să vedem o propunere care va fi înaintată pentru protejarea lucrătorilor care
    lucrează cu azbestul şi diminuarea unor riscuri care provin din această muncă.
    De aceea este important să reţinem că ceea ce face UE nu este doar la nivel
    macro, de îmbunătăţire a aspectelor generale, ci şi la nivel micro, de
    îmbunătăţire a vieţii fiecărui cetăţean.

    Tot în sfera digitală vom vedea şi o
    propunere privind plăţile instant în UE, dar şi o propunere privind aspecte
    legate de programul ALMA – se referă la posibilităţi de sprijinire a
    tinerilor pentru a dobândi experienţă profesională într-un alt stat membru. Un
    alt lucru foarte important este cel legat de îmbunătăţirea sprijinului pe care
    îl primeşte presa şi în acest sens vom vedea o iniţativă privind libertatea
    presei în UE şi, nu în ultimul rând, un aspect care merită să fie urmărit pe
    parcursul anului următor este cel legat de înfiinţarea unei Agenţii Europene
    pentru Etică.

    Comisia va continua să consolideze statutul unic al UE de
    lider mondial. În cursul anului viitor, UE va prezenta o nouă strategie intitulată Portalul mondial(Global
    Gateway) pentru a construi parteneriate în materie de
    conectivitate în întreaga lume, scopul fiind stimularea comerțului și a
    investițiilor. Până la sfârșitul acestui an, va fi prezentată o nouă Declarație comună UE-NATO, iar
    Comisia se va strădui să accelereze lucrările privind o veritabilă uniune europeană a apărării.


  • Provocările şi oportunităţile erei digitale

    Provocările şi oportunităţile erei digitale

    Transformarea digitală ocupă un loc important în preocupările Uniunii
    Europene, iar sumele alocate sunt consistente, în acord cu obiectivele. De ce
    este nevoie de transformare digitală? Răspunsul este simplu: pentru că
    societatea evoluează, nevoile cetățenilor se schimbă, apar noi instrumente de
    relaționare și, în același timp, între transformarea digitală și
    competitivitate există o legătură puternică.

    Sunt tot atâtea motive pentru care
    Bruxelles-ul a conceput Europa digitală – primul
    program comunitar care își propune să accelereze recuperarea și să stimuleze
    transformarea digitală a Europei. În
    valoare de 7,6 miliarde de euro, programul acoperă perioada 2021-2027 și oferă
    finanțare pentru proiecte în cinci domenii cruciale: supercomputere, inteligență
    artificială, securitate cibernetică, abilitati digitale avansate și asigurarea
    utilizării pe scară largă a tehnologiilor digitale din întreaga economie și
    societate.

    Cei mai mulți bani sunt alocați calculului de înaltă
    performanță și proiectelor care vizează inteligența artificială, iar în perioada următoare vor fi lansate mai
    multe apeluri de finanțare. Europa digitală completează o
    serie de alte programe care sprijină transformarea digitală, precum Orizont
    Europa, care se concentrează pe cercetare și dezvoltare tehnologică.

    În plus, planurile naționale de redresare și
    reziliență trebuie să aloce cel puțin 20% din cheltuieli tranziției digitale. Transformarea – sau tranziția – digitală implică un proces de schimbare a
    gândirii, de automatizare a unor procese, de actualizare a modului în care
    interacționează funcționarii publici între ei.

    În România se vorbește, însă,
    deocamdată, mai mult despre digitalizare, ceea ce reprezintă o primă fază spre
    transformarea digitală. Eliza Vaș, expert la Institutul European din România,
    explică:

    Din păcate, în multe dintre
    cazuri vorbim mai degrabă despre o digitalizare. Zona de transformare digitală
    poate să fie utilizată pentru a caracteriza anumite insule, anumite instituții
    sau servicii publice care sunt oferite și sunt cu adevărat transformate
    digital, adică nu doar o parte din ele este digitalizată. În ceea ce privește
    vederea de ansamblu, ne confruntăm, din păcate, cu o fragmentare a serviciilor
    publice digitale. Din nou, sunt anumite locuri în care funcționează foarte bine
    un anumit tip de servicii, și dacă e să ne uităm doar într-un alt oraș nu
    neapărat într-o altă zonă a țării, vedem că, de exemplu, serviciul respectiv a
    rămas încă la faza birocratică în care se desfășoară interacțiunea dintre
    cetățean și autoritate prin intermediul unor hârtii, în condițiile în care
    acest proces ar putea să fie facilitat de un e-mail sau de alte procese
    digitale.

    Spre deosebire de digitalizare, care presupune adaptarea la noile
    tehnologii, transformarea digitală implică schimbări profunde și este important
    ca acestea să aibă loc cât mai repede. Din nou, Eliza Vaș, despre situația din
    România, dar și din UE, în general:

    După cum am văzut, pornind de la domeniul
    educației, pandemia cumva ne-a forțat să ne digitalizăm. În unele cazuri acest
    proces a condus la dezvoltarea anumitor competențe, chiar dacă nu s-a urmărit
    în mod deosebit acest lucru, în alte cazuri, din păcate, a condus la mărirea
    unor decalaje. Așadar, având în vedere că pe măsură ce, probabil, vom fi parte
    a diverselor crize sau impedimente ce apar în societate și în economie, este
    important să ne folosim de instrumentele pe care le avem la dispoziție și, mai
    mult de atât, este important șă ne asigurăm că cetățenii au competențele
    necesare pentru a le folosi.

    Spre exemplu, o statistică îngrijorătoare pentru
    România este că doar aproape 30% din cetățeni au competențe digitale cel puțin
    elementare. În ceea ce-i privește pe tineri, 44% din ei nu au competențe
    digitale cel puțin elementare, nu mai vorbim de competențe mai avansate, unde
    doar 10% din cetățeni au aceste competențe.

    Așadar, este foarte important să
    investim în racordarea României la transformările care au loc nu doar la
    nivelul UE, cât și la nivel internațional și să investim pe partea de
    competențe și pe instrumente și pe acces la aceste instrumente.

    În ceea ce
    privește zona de business este și o chestiune legată de competitivitate. În
    condițiile în care sunt foarte multe companii din alte zone ale lumii care
    desfășoară activități în zona noastră este important ca și întreprinderile din
    UE să fie sprijinite în așa fel încât să treacă prin acest proces de
    transformare digitală și să fie capabile să vină cu soluții inovative care să
    poată să fie utilizate de către cetățenii europeni.

    Spre exemplu, dacă e să ne
    referim doar la canalele de comunicare pe care le folosim în prezent, marea
    majoritate sunt create de către producători din afara UE și avem foarte puține
    exemple locale pe care putem să le folosim. Iar în ceea ce privește zona de
    servicii digitale, există o nevoie în rândul cetățenilor de a nu mai sta la
    ghișeu, de a nu mai sta la coadă pentru a rezolva diverse probleme
    administrative, ci de a putea face acest proces prin intermediul unei
    automatizări, de exemplu: trimit un e-mail pentru a primi o cerere sau în loc
    să stau la trei ghișee pentru a plăti o taxă pot să o plătesc la un automat,
    primesc chitanța și înaintez cu problema cu care m-am dus la instituția
    respectivă.

    Așadar, mai spune Eliza Vaș,
    sunt evoluții la nivel internațional, societatea se modernizează, se schimbă,
    apar tot mai multe instrumente digitale, dar sunt și evoluții în ceea ce
    privește comportamentul oamenilor, aceste nevoi de a avea acces la resursele
    digitale, la instrumentele digitale și de a le utiliza astfel încât
    interacțiunea între cetățeni și autorități să se poată desfășura de o manieră
    mult mai eficientă față de perioadele precedente.


  • Comisia Europeană sprijină “învăţarea mixtă”

    Comisia Europeană sprijină “învăţarea mixtă”

    Comisia Europeană
    îşi intensifică acţiunile pentru un învăţamant primar şi secundar incluziv şi
    de înaltă calitate. În luna august, Comisia a prezentat o propunere de
    recomandare Consiliului pentru realizarea unui sistem educațional bazat pe o
    învățare mixtă în școlile de pe teritoriul tuturor statelor UE.


    Ce este învățarea mixtă și care este rolul ei ne explică Eliza Vaş, expert în cadrul
    Institutului European din România:

    Învăţarea mixtă se referă la procesul din educație și de formare
    profesională prin care sunt utilizate mai multe tipuri de instrumente și o
    varietate de medii de învățare cu scopul de a fi creat mixul necesar pentru cei
    aflați în curs de dezvoltare a unor cunoștințe, priceperi și deprinderi.

    Învățarea mixtă permite delocalizarea procesului educațional, astfel încât să
    nu mai fie strict legată de un singur spațiu (ex. clădirea școlii) sau de un
    singur context (orele predate în clasă de către profesor) și să fie
    personalizată în funcție de nevoile de învățare ale elevilor (de exemplu, un
    copil care se află internat în spital pentru o perioadă mai lungă de timp să
    aibă posibilitatea a de urmări conținutul educațional chiar dacă nu se poate
    afla fizic în sala de clasă).

    Învățarea mixtă a primit mult mai multă atenție
    în timpul pandemiei, când trecerea la mijloacele de învățare online a fost
    imediată și exclusivă pentru o perioadă de timp. Majoritatea cadrelor didactice
    și elevilor au fost nevoiți să se adapteze din mers la noile condiții de
    învățare, iar cei care nu au reușit să facă acest lucru sau nu au avut
    resursele necesare au rămas în urmă.


    Potrivit Elizei Vaş, o consultare
    realizată de Comisia Europeană în 2020 arăta că 69 % dintre școlile primare și
    64 % dintre școlile secundare nu aveau experiență anterioară în ceea ce
    privește învățarea la distanță prin utilizarea tehnologiilor digitale. Aşadar,
    învăţarea mixtă este un element extrem de important pentru modul în care va
    decurge procesul educaţional în perioada următoare.

    Iată de ce susține Comisia acest tip de învățare și ce
    recomandări face statelor membre? Cu detalii Eliza Vaş, expert în cadrul IER:

    Comisia a recunoscut și a
    susținut rolul învățării mixte ca mijloc de asigurare a unei educații de
    calitate, incluzive. În viziunea UE, învățarea mixtă în domeniul educației și
    formării formale are loc atunci când o școală, un cadru didactic sau un cursant
    adoptă mai multe abordări ale procesului de învățare precum: combinarea
    mediilor de învățare în școli și la distanță sau combinarea diferitelor
    instrumente de învățare care pot fi digitale (inclusiv online) sau fizice, ca
    parte a sarcinilor de învățare. Iar printre recomandările care au fost făcute
    statelor membre se numără şi creşterea numărului de oportunități de învățare
    suplimentare și acordarea de sprijin specific pentru copiii și adulții care se
    confruntă cu dificultăți de învățare, care au nevoi educaționale specifice sau
    care provin din medii defavorizate, practic cei care au rămas în urmă datorită
    modului în care s-a desfăşurat educaţia online în pandemie.

    O altă recomandare
    priveşte dezvoltarea competențelor
    digitale ale copiilor dar și ale familiilor lor astfel încât să îi sprijine în
    acest proces. Alte recomandări făcute sunt cele legate de
    dezvoltarea de cursuri, de programe și instrumente digitale
    de perfecționare pentru profesori.

    Nu în ultimul rând, se marşează foarte mult
    pe sprijinirea parteneriatelor eficiente pentru infrastructură și resurse între
    diverşi furnizori de educație, inclusiv din domeniul afacerilor, al artelor, al
    patrimoniului cultural, al învățământului superior, al institutelor de
    cercetare şi se recomandăutilizarea
    pe deplin a fondurilor și a expertizei UE pentru reforme și investiții în
    infrastructură, instrumente și pedagogie, astfel încât şcolile să poată să-şi crească gradul de
    rezilienţa şi să fie mai bine pregătite pentru viitor, pentru a face faţă unor
    situaţii precum cele întâlnite în timpul pandemiei.



  • Strategii UE pentru dezvoltarea competențelor digitale

    Strategii UE pentru dezvoltarea competențelor digitale

    Cu toate acestea, unele state membre mai întâmpină probleme în
    domeniul digital, motiv pentru care instituțiile europene încearcă să ofere
    răspunsuri prompte și eficiente.

    Explică Eliza Vaș, expert în cadrul
    Institutului European din România:
    Pentru România anului 2020, doar 10%
    dintre cetățeni aveau competențe digitale peste nivelul de bază. Există și
    diferențele dintre școlile avantajate și celelalte, unde nivelul competențelor
    digitale ale profesorilor este peste cel al cadrelor didactice care lucrează în
    școli mai puțin avantajate. O altă problemă este legată de evaluarea și
    monitorizarea acestor competențe în rândurile cadrelor didactice, părinților și
    elevilor. O altă problemă este legată de accesul la infrastructura digitală
    pentru elevii din mediul rural și comunitățile dezavantajate, la pachet cu
    sistemele de sprijinire a dezvoltării competențelor acestora. Și aș mai
    menționa, în acest caz, importanța pe care ar trebui să o acordăm siguranței
    online în procesul educațional, respectiv identitatea și comportamentul online
    ale elevilor.



    Pentru început,
    Comisia Europeană își propune să elaboreze orientări comune pentru profesori și
    personalul educațional, pentru a încuraja alfabetizarea digitală și pentru a
    combate dezinformarea prin educație și formare.

    Revine cu detalii Eliza Vaș: Uniunea Europeană are un plan de acțiune privind educația digitală
    pentru perioada 2021-2027, care are două priorități strategice. Să fie
    dezvoltat un ecosistem performant de educație digitală, care se referă
    îndeosebi la infrastructură, și a doua prioritate legată de îmbunătățirea
    abilităților și competențelor digitale, astfel încât cetățenii să poată să
    participe activ la procesul de transformare digitală. Aceste priorități sunt
    reflectate și în strategiile privind digitalizarea educației, care sunt pregătite
    de fiecare stat membru în parte. Și România a creat recent o astfel de
    strategie cu aplicare în perioada 2021-2027, pe care a pus-o și în dezbatere
    publică și care urmărește să atingă următoarele obiective: să avem 90% din
    populația României alfabetizată digital, 82% din populația cu vârsta între 20
    și 34 de ani să fie formată pentru meserii emergente, care vor apărea, pentru a
    putea fi inclusă cu succes pe piața muncii și toate unitățile de învățământ din
    România să fie dotate cu infrastructura și resursele tehnologice necesare.



    De asemenea,
    Comisia Europeană propune o recomandare a Consiliului privind îmbunătățirea
    furnizării de competențe digitale în educație și formare. Aceasta ar include
    utilizarea instrumentelor Uniunii Europene pentru a investi în dezvoltarea
    profesională a cadrelor didactice, schimbul de bune practici cu privire la
    metodele de instruire în educația informatică de înaltă calitate și colaborarea
    cu industria pentru identificarea și actualizarea nevoilor de competențe pe
    măsură ce acestea apar.


  • CE lanseaza Incubatorul HERA

    CE lanseaza Incubatorul HERA

    Răspândirea mai rapidă a noilor variante ale
    coronavirusului SARS-Cov-2 provoacă îngrijorări tot mai mari în Europa
    din cauza riscului crescut de contagiune şi a posibilei rezistenţe la
    vaccinurile anti-COVID-19 deja create. Pentru a frâna răspândirea lor Comisia
    Europeană a prezentat un plan de pregătire în domeniul bioapărării împotriva
    variantelor noului coronavirus, denumit Incubatorul HERA.


    Ce
    este şi care este rolul acestuia ne spune Eliza Vaş, expert de la
    Serviciul Studii Europene din cadrul Institutului European din România (IER):

    Incubatorul este reprezentat de Planul european
    de pregătire în domeniul bioapărării împotriva variantelor/tulpinilor noi ale
    virusului SARS-Cov-2. Cel mai probabil, pe viitor, incubatorul va evolua către
    crearea Autorității europene pentru pregătire și răspuns în situații de
    urgență sanitară. Acest plan are
    scopul de a aduce împreună cercetători, întreprinderi din domeniul
    biotehnologiei, autorități de reglementare și instituții publice pentru a face
    schimb de date și pentru a dezvolta noi maniere de cooperare pentru adaptarea
    vaccinurilor existente. Planul este cu atât mai necesar pentru că avem diverse
    tulpini are virusului care au grad mare de contagiune în rândul populației sau
    pot genera o simptomatologie mai complexă (cum este varianta identificată în
    Regatul Unit, sau variantele depistate în Africa de Sud sau în Brazilia). Uniunea
    Europeană îşi dorește să acționeze cât mai repede în așa fel încât să avem
    soluții fiabile pentru a contracara potențialele infectări.


    Incubatorul HERA va aduna la un loc resursele
    publice şi private europene pentru dezvoltarea de medicamente, teste pentru
    detectarea mutaţiilor COVID, precum şi pentru cercetare şi producere rapidă de
    vaccinuri de generaţie nouă eficiente împotriva noilor tulpini. Cu detalii
    despre fondurile alocate de UE unor acţiuni din planul de pregătire în domeniul
    bioapărarii revine Eliza Vaş:

    In primul rând
    vor fi dezvoltate teste
    specializate pentru noile variante astfel încât să fie sprijinită secvențierea
    genomică în statele membre şi pentru acest fapt vor fi asigurate cel puțin 75
    de milioane EUR; vor fi intensificate cercetarea
    și schimbul de date vizând variantele şi va fi asigurată o finanțare de 150
    milioane de euro. Un alt aspect de la nivel european este suplimentarea
    Instrumentului pentru sprijin de urgență și utilizarea Facilităţii de finanțare InnovFin, din cadrul
    programului Orizont 2020 și al succesorului său InvestEU, pentru a finanța
    acordurile preliminare de achiziție noi sau prelungite din domeniul vaccinurilor.


    Noul Plan european are câteva priorităţi. Potrivit
    Elizei Vaş, este vorba în primul rând de depistarea,
    analizarea tulpinilor virusului și adaptarea la acestea. O măsura concretă în
    acest caz este legată de crearea rețelei
    VACCELERATE, prin care vor fi realizate trialuri clinice vizând COVID-19, din
    care fac parte 16 state membre ale UE și cinci țări din afara Uniunii. O a doua direcţie de acţiune este accelerarea aprobării de către autoritățile
    de reglementare a vaccinurilor și punerea la
    dispoziție a unor orientări privind cerințele în materie de date.O altă
    prioritate este sprijinirea producției rapide în masă de vaccinuri
    adaptate sau noi împotriva COVID-19. Potrivit CE, acțiunile recent anunțate vor fi însoțite de cooperare la nivel mondial
    prin intermediul Organizației Mondiale a Sănătății și al inițiativelor globale
    vizând vaccinurile.




  • Noul Bauhaus European, la start

    Noul Bauhaus European, la start

    Comisia
    Europeană a lansat pe 18 ianuarie faza de proiectare a Noului Bauhaus European
    şi un site web destinat celor interesaţi să participe la această iniţiativă.
    Bauhaus este numele unui curent artistic, considerat revoluţionar la acea
    vreme, lansat de o faimoasă școală germană de artă, design și arhitectură la
    începutul secolului al XX-lea, care a dorit să dezvolte noi modalităţi de proeictare, îmbinând estetica
    şi funcţionalitatea. Ce este noul
    Bauhaus European şi ce îşi propune acesta ne explică Eliza Vaş, expert de la
    serviciul Studii Europene din cadrul Institutului European din România(IER):

    Noul
    Bauhaus european reprezintă o inițiativă a Comisiei Europene, care a fost
    prezentată în cadrul discursului privind Starea Uniunii din septembrie 2020.
    Scopul acestei inițiative este acela de a identifica, de a susține și a pune în
    aplicare soluții creative de proiectare care pot răspunde obiectivelor europene
    legate de climă și de înverzire. Noul Bauhaus european reprezintă
    dezvoltarea unei mișcări de design și proiectare, care să integreze trei
    dimensiuni: sustenabilitatea (aici ne referim în principal la caracterul
    circular al produselor create), calitatea experienței (cu accent pe estetică)
    și incluziunea (adică accesibilitate
    pentru publicul larg). Uniunea Europeană are nevoie de soluții creative de
    proiectare, astfel încât să putem avansa modele de economie circulară, care să
    ne ajute mai apoi să ne îndeplinim țintele climatice.

    Ce presupune, concret, această primă fază – de proiectare, ne dă
    detalii Eliza Vaş:

    Practic, în
    aceasta fază în care proiectul se află în etapa de co-design sunt invitate
    persoane, instituții, firme și alte entități să-și împărtășească experiențele,
    cunoștințele și dorințele. În acest sens, au fost create trei spații de
    semnalare a feedbackului, după cum urmează: un spațiu pentru exemple
    contemporane care ne inspiră (materiale, produse, servicii, practici,
    clădiri), un spațiu pentru idei împărtășite (cum ar trebui să fie
    dezvoltată inițiativa, ce pași concreți ar trebui să urmeze, de ce anume să
    țină cont) și un spaţiu pentru provocări şi nevoi (ce anume ne împiedică
    să trăim în armonie cu noi înșine și cu mediul și cum transformăm spațiile în
    politici, practici, comportamente și obiceiuri.

    Potrivit
    Elizei Vaş, în urma acestui proces de co-proiectare, va fi realizat un apel de
    propuneri prin care să fie selectate cinci locuri în care noul Bauhaus european
    ar putea fi implementat efectiv. Aceste locuri vor fi în diverse părți ale UE,
    iar acest faptreprezintă o ocazie
    bună pentru România de a veni cu soluții de proiectare creative și sustenabile.

    De altfel, mai spune Eliza Vaş, printre
    soluțiile de proiectare pe care le putem promova cu această ocazie se află și
    proiectele de tip casă pasivă care au obținut nenumărate premii la nivel
    internațional precum Casa EFdeN sau platforme colective de meșteșugărit precum
    Harta Meșteșugarilor. După
    etapa de co-design care se va finaliza în vara acestui an, va urma etapa de implementare
    din septembrie, iar apoi etapa de diseminare din ianuarie 2023. In faza a doua
    vor fi instituite cinci proiecte-pilot
    pentru a co-proiecta cu stil soluţii noi, sustenabile şi favorabile
    incluziunii. Obiectivul celei de-a treia faze – ‘de diseminare’, este de a
    răspândi ideile şi conceptele care definesc noul Bauhaus european prin
    intermediul unor noi proiecte, al creării de reţele şi al schimbului de
    cunoştinţe, atât în Europa, cât şi în afara acesteia.


  • Premiul Saharov pentru Libertatea de Gândire 2020

    Premiul Saharov pentru Libertatea de Gândire 2020

    Premiul Saharov pentru Libertatea de Gândire este acordat anual, de către Parlamentul European. Distincția
    a fost înființată în anul 1988, cu scopul de a aduce un omagiu persoanelor și
    organizațiilor care apără drepturile omului și libertățile fundamentale. Premiul
    este denumit în onoarea fizicianului și disidentului politic Andrei Saharov.
    Explică


    Eliza Vaş, expert în cadrul Institutului European din
    România:

    Valorile pe care este întemeiată Uniunea
    Europeană, precum democrație, drepturile omului, toleranță, respect pentru
    statul de drept, demnitate, reprezintă și modalități de recunoaștere a
    activității organizațiilor și a activiștilor din afara Uniunii care promovează
    aceste valori în țările și în comunitățile din care fac parte. Astfel, pentru
    recunoașterea eforturilor deosebite ale acestor persoane și entități, este
    acordat Premiul Saharov.

    Scopul premiului este acela de a promova, în primul
    rând, libertatea de gândire și se acordă anual pentru realizări excepționale
    într-unul din următoarele domenii: apărarea drepturilor omului și a
    libertăților fundamentale, apărarea drepturilor minorităților, apărarea
    dreptului internațional sau dezvoltarea educației și punerea în practică a
    statului de drept.



    În ediția din acest an, Premiul Saharov este acordat opoziției democratice
    din Belarus, stat aflat în plină criză politică de la alegerile prezidențiale
    din 9 august. Scrutinul din această vară a condus la o revoltă împotriva președintelui
    autoritar Aleksandr Lukașenko și a represiunii brutale ulterioare a demonstranților
    de către regimul acestuia. Ceilalți doi finaliști ai Premiului Saharov de anul
    acesta au fost grupul de activiști pentru mediu Gapinol și Berta Caceres, din
    Honduras, respectiv Najeeb Michaeel Moussa, arhiepiscopul catolic al Mosulului,
    cel care a participat la evacuarea creștinilor și a sirienilor în timpul
    ocupației Daesh, din 2014.

    Revine cu detalii Eliza Vaș: Opoziția democratică din Belarus este reprezentată de Consiliul de coordonare
    și reunește femei din Belarus și personalități ale vieții publice, între care
    și laureata Premiului Nobel pentru Literatură, Svetlana Alexievici, respectiv
    candidata la alegerile prezindențiale, Svetlana Tihanovskaia.
    De altfel, Parlamentul European a adoptat și o rezoluție prin care condamna
    reprimarea violentă a protestelor pașnice din Belarus, care au pornit după
    alegerile prezidențiale din august 2020, la care au participat, până acum, sute
    de mii de certățeni belaruși.


    La ediția din 2019, Premiul Saharov a fost acordat lui Ilham Tohti, un economist uigur care luptă pentru
    drepturile minorității uigure din China. Anul acesta, ceremonia de decernare a
    Premiului Saharov opoziției democratice din Belarus va avea loc pe 16
    decembrie.


  • CE a lansat o platformă de cooperare globală pentru combaterea defrişărilor

    CE a lansat o platformă de cooperare globală pentru combaterea defrişărilor

    Pe 2 octombrie, Comisia
    Europeană a lansat o noua platformă multipartită menită să contribuie la
    protejarea şi refacerea pădurilor la nivel mondial – un pas înainte în
    eforturile sale de combatere a defrişărilor. Platforma reuneşte un număr fără
    precedent de părţi interesate şi expertiză: statele membre ale UE, cele mai
    importante ONG-uri din domeniul protecţiei pădurilor, organizaţii industriale,
    organizaţii internaţionale şi ţări din afara Europei, inclusiv cele mai mari
    pieţe de consum din afara Uniunii şi unele dintre ţările care se confruntă cu
    distrugeri semnificative ale pădurilor lor.

    Care este rolul acestei platforme de dialog, informare și consultare
    ne spune Eliza Vaş, expert de la serviciul
    Studii Europene din cadrul Institutului European din România:

    Scopul platormei este și acela de a
    servi ca instrument de adoptare a unor politici publice în domeniul defrișării,
    politici care să
    poată fi discutate
    și cu partenerii
    de la nivel
    non-guvernamental sau internațional. În acest caz, Uniunea Europeană
    urmărește să adopte o propunere legislativă, în anul 2021, prin care să
    minimizeze riscul ca produse ce provin din
    urma unor activități de defrișare
    să ajungă să fie comercializate pe piața europeană. Si pentru a fundamenta
    această propunere legislativă, a fost lansată recent și o consultare publică
    legată de defrișare
    și de degradarea
    pădurilor, respectiv de
    reducere a impactului produselor provenite
    din aceste activități,
    pentru piața europeană.

    Consultarea este deschisă până pe
    10 decembrie și pot răspunde la ea atât factori de decizie naționali (care sunt
    principalii vizați), dar și lucrători din domeniul forestier sau chiar cetățeni
    ce sunt îngrijorați de impactul defrișării asupra propriei localități.

    Noua platformă se doreşte a
    fi un forum de promovare a schimburilor între părţile interesate, pentru a
    construi alianţe, a determina şi a împărtăşi angajamente de a reduce în mod
    semnificativ defrişările. De ce este interesată CE de stoparea acestui fenomen
    ?

    Ne explică Eliza Vaş: Uniunea Europeană este interesată de stoparea defrișărilor și a degradării
    pădurilor deoarece acest obiectiv este parte a viziunii de a deveni
    primul continent neutru din punct de vedere climatic până în anul 2050. Din
    cauza defrișărilor avem mai multe emisii de gaze cu efect de seră ce conduc la
    intensificarea încălzirii globale. De asemenea, defrișările conduc la extincția
    unor specii de animale și de plante.

    În plus, trebuie să
    menționăm faptul că prin degradarea pădurilor se ajunge la extinderea
    producției agricole în acele zone pentru a fi produse diverse bunuri de larg
    consum. Statele UE consumă aceste
    produse din plin și la nivel comunitar există o preocupare astfel încăt să ne
    asiguram că într-adevăr ceea ce ajunge pe piața europeană nu doar că
    respectă normele de siguranță
    alimentară, dar și cele privind originea sustenabilă a produselor.

    Potrivit Elizei Vaş, atât la nivel european cât şi la nivel naţional problema
    defrişărilor este una importantă şi de aceea se depun toate eforturile pentru
    adoptarea unor reglementări şi politici publice care să stopeze acest fenomen.



  • CE, noi strategii pentru combaterea declinului biodiversităţii

    CE, noi strategii pentru combaterea declinului biodiversităţii

    Comisia
    Europeană a aprobat recent noi strategii pentru combaterea declinului
    biodiversităţii şi construirea unui sistem alimentar sănătos. Acestea
    preconizează crearea unui echilibru mai bun între natură, sistemele alimentare
    și biodiversitate, pentru a proteja sănătatea și bunăstarea cetățenilor
    europeni și, în același timp, pentru a spori competitivitatea și reziliența UE.

    Ce îşi propune noua strategie privind
    biodiversitatea, ne spune Eliza Vaş,expert de la serviciul Studii Europene din cadrul
    Institutului European din România:

    Strategia face parte dintr-un
    cadru mai amplu al Pactului Verde European, şi are ca scop combaterea
    declinului biodiversităţii. Strategia urmăreşte să integreze aspectele legate
    de biodiversitate în planul de creştere economică a Uniunii şi vine cu câteva
    obiective obligatorii pentru refacerea ecosistemelor şi a râurilor deteriorate,
    pentru îmbunătăţirea sănătăţii habitatelor şi a speciilor protejate din UE, reducerea
    poluării, înverzirea oraşelor şi dezvoltarea agriculturii ecologice. Câteva dintre
    măsurile pentru a redresa biodiversitatea Europei sunt cele privind
    transformarea a cel puţin 30% din terenurile şi mările Europei în zone protejate
    gestionate eficient şi sa avem cel putin 10% din suprafaţa agricolă cu elemente
    de peisaj bogat în diversitate. Iar pentru a susţine aceste măsuri vor fi
    disponibile şi fonduri în valoare de 20 de circa miliarde de euro/an din
    diverse surse – atât fonduri de la nivelul UE, cât şi finanţare naţională şi
    sau privată.

    Cea de-a doua
    strategie adoptată de CE, De la fermă la consumator are si ea câteva
    obiective depre care ne dă detalii Eliza Vaş:

    Strategia
    are în vedere îmbunătăţirea sistemului alimentar al UE prin reducerea amprentei
    de mediu. Practic se doreşte să fie asigurat accesul la o alimentaţie sănătoasă
    prin sprijinirea fermierilor şi a producătorilor din domeniul acvaculturii. In
    contextul crizei provocate de pandemie am văzut că trebuie să avem lanţuri de
    aprovizionare cât mai scurte, astfel încât produsele alimentare şi nu numai să
    poată ajunge în timp util la consumator, pentru a fi evitate eventuale
    întreruperi.In acelaşi timp, pandemia nu este singura problema la nivel
    european, printre altele, ne confruntam şi cu efectele schimbărilor climatice,
    inundaţii, secetă şi altele, care ne obligă să regândim modul de lucru şi impactul
    pe care îI avem asupra mediului. Si în acest sens, strategia
    vine cu câteva obiective concrete, de transformare a sistemului alimentar, iar
    cele mai importante ţin de reducerea utilizării pesticidelor, de reducerea
    utilizării îngrăşamintelor şi, foarte important, e
    obiectivul de a avea minim 25% din terenurile agricole destinate agriculturii
    ecologice.

    Punerea în practică a acestor strategii aduc după sine
    şi noi oportunităţi economice, prin crearea de noi locuri de muncă în domeniul
    agriculturii ecologice,dezvolarea unor noi modele de afaceri care să aibă în
    vedere un echilibru mai bun între profitul economic şi cel de mediu.


  • UE lansează un proiect pilot pentru dezvoltarea competenţelor şi a educaţiei în Europa

    UE lansează un proiect pilot pentru dezvoltarea competenţelor şi a educaţiei în Europa

    Într-un context
    economic dificil cu care se confruntă în prezent cetăţenii şi înterprinderile
    din Europa din cauza pandemiei cu COVID 19, UE lansează un nou proiect pentru
    dezvoltarea competenţelor şi a educaţiei. Potrivit Comisiei Europene, într-o
    primă fază, Facilitatea-pilot poate oferi sprijinul necesar pentru dezvoltarea
    oportunităţilor de învăţare şi a competenţelor în unele dintre cele mai
    importante sectoare, cum ar fi sănătatea, educaţia, securitatea, economia
    digitală şi economia verde.

    Despre aceasta facilitate ne dă detalii Eliza Vaş,
    expert serviciul Studii Europene, din cadrul Institutului European din România:

    Fondul
    European de Investiţii (FEI) împreuna cu Comisia Europeană pilotează această
    facilitate de garantare cu scopul de a îmbunătaţii accesul la finanţare pentru diverse
    persoane, organizaţii şi întreprinderi care au ca scop investiţiile în
    competenţe şi educaţie. Aceasta facilitate va asigura un fond de garantare de
    până la 50 de milioane de euro prin care se doreşte declanşarea finanţării
    datoriilor pentru diverse tipuri de proiecte ce ţintesc dezvoltarea
    competenţelor sau vin din zona educaţiei.

    În mod practic instituţiile de finanţare
    interesate sau furnizorii de educaţie şi de formare interesaţi pot solicita să
    devină intermediari financiari şi să participe la acest program completând
    Cererea deschisă de exprimare a interesului care este publicată chiar pe
    site-ul Fondului. Ulterior, echipa FEI va fi responsabilă de selectarea acestor
    intermediari financiari. Astfel Fondul va furniza gratuit o garanţie limitată de
    primă pierdere sau contragaranţie acelor intermediari finaciari selectaţi şi
    care creează noi portofolii de finanţare a datoriilor pentru studenţi şi întreprinderi.
    In felul acesta studenţii şi întreprinderile eligibile pot să aiba acces la
    diferite tipuri de finanţare – împrumuturi, plăţi reportate sau împrumuturi
    legate de venituri.

    Potrivit Comisiei Europene, facilitatea va sprijini
    întreprinderile și studenții în timpul crizei și ulterior, pentru a se asigura
    că economia europeană bazată pe cunoaștere își continuă progresul și că
    redresarea sa este accelerată.

    Cine sunt beneficiarii finali ai acestui
    proiect pilot ne spune Eliza Vaş:

    Prin facilitatea pilot, care trebuie să menţionam şi că are potenţialul de a
    mobiliza investiţii de aproape 200 de milioane de euro, pornind de la cele 50
    de milioane de euro care vin din partea UE, practic vor fi sprijinite finanţări
    pentru studenţi, pentru întreprinderile care investesc în perfecţionarea
    angajaţilor şi pentru organizaţii care furnizează servicii de formare şi de
    educaţie.


    Iniţiativa care a fost lansată acum susţine, Eliza Vas, are potenţialul
    de a deveni un instrument financiar european de bază după 2020, care în
    eventualitatea că se va dovedi de succes, are potenţialul de fi inclus şi în
    următorul cadru financiar multianual al UE (2021-2027), aflat momentan în
    negocieri.


  • Europäisches Solidaritätskorps fördert ziviles Engagement der Jugendlichen

    Europäisches Solidaritätskorps fördert ziviles Engagement der Jugendlichen

    Zwischen dem 1. Februar 2019 und dem 31. Januar 2020 führte die NGO Junge Initiative“ ein Programm mit dem Titel Vereint stehen wir für europäische Werte“ durch. Finanziert durch das Europäische Solidaritätskorps, zielte das Projekt darauf ab, kritisches Denken bei jungen Menschen aus benachteiligten Umgebungen in der Region Bukarest – Ilfov zu entwickeln und sie durch nichtformale Lernkontexte in die Lage zu versetzen, sich aktiver am Leben der Gesellschaft zu beteiligen. Eliza Vaş, Vizepräsidentin der NGO Junge Initiative“ erzählte uns mehr über das oben erwähnte Projekt, das von jungen Menschen für junge Menschen erarbeitet wurde:



    Dies ist das erste Projekt dieser Art, das von den Freiwilligen der NGO »Junge Initiative« durchgeführt wird, das wir mit den Mitteln, die wir über das Europäische Solidaritätskorps erhalten haben, realisiert haben. Unser Ziel war es, kritisches Denken bei jungen Menschen aus der Region Bukarest-Ilfov zu entwickeln und ihnen zu helfen, sich stärker in der Gesellschaft zu engagieren. Wir wandten uns vor allem an junge Menschen im Alter zwischen 14 und 25 Jahren, an Gymnasiasten, Studenten oder an diejenigen, die sich für nicht-formale Bildungskontexte interessieren. Mehr als 250 junge Menschen haben sich über ein Jahr lang am Projekt beteiligt; sie nahmen an 15 Veranstaltungen teil, wie z.B. an interaktiven Workshops, Debatten oder Entscheidungssimulationen auf der Ebene der europäischen Gremien. Wir hatten sogar ein Brettspiel zur Einbeziehung der Gemeinschaft, das wir »United« nannten.“




    Alle Teilnehmer des Projekts Vereint stehen wir für europäische Werte“ wurden zusammengebracht und in jedem Moment ihrer Aktivität von Mitgliedern der NGO Junge Initiative“ betreut. Trotz des Workshop-Charakters wurden die Auswirkungen ihrer Aktionen am Ende bewertet, und jeder Teilnehmer konnte verstehen, wie wichtig es für den Einzelnen ist, sich auf Gemeindeebene zu engagieren. Eliza Vaş dazu:



    Meine Rolle während des Projekts bestand darin, ein Coach zu sein, was bedeutet, dass ich auf die eine oder andere Weise das Team der Freiwilligen trainierte. Ich half ihnen, die Aktivitäten, die Teil des Projekts sind, zu entwickeln und in die Praxis umzusetzen. Um eine Veranschaulichung aus dem Fu‎ßball zu verwenden: Ich war wie ein Haupttrainer, der neben dem Spielfeld steht und zuschaut, wie die Spieler die zuvor besprochene Strategie in die Praxis umsetzen. Dann haben wir in der Umkleidekabine darüber gesprochen, was gut ist und ob es Verbesserungsmöglichkeiten gibt. Die Idee ist, dass die nicht-formale Bildung sehr viel Wert auf die Reflexion im Lernprozess legt. Die beteiligten Personen werden sich des Wissens, das sie erhalten, und der Fähigkeiten, die sie entwickeln, bewusster. Am wichtigsten ist jedoch, dass sie sich der Wirkung bewusst werden, die sie durch ihre Tätigkeit erzeugt haben.“




    Das Projekt Vereint stehen wir für europäische Werte“ konzentriert sich in erster Linie auf die Solidarität und den allgemeinen Überblick über die jungen Rumänen als europäische Bürger. Die grö‎ßte Anzahl von Debatten und Workshops wurde rund um die Werte der europäischen Gemeinschaft veranstaltet. Elena Şelaru von der Abteilung Internationale Beziehungen der Vereinigung Junge Initiative“ über die in den Workshops vermittelten Inhalte:



    Praktisch haben wir als Organisationsteam verschiedene Workshops und Debatten zu Themen von europäischem Interesse vorbereitet, um einen Rahmen zu schaffen, in dem wir über unsere Rechte als europäische Bürger, europäische Werte und die Möglichkeiten der europäischen Mobilität sprechen können. Meine Beteiligung an diesem Projekt bestand in der Durchführung eines Workshops über Kreislaufwirtschaft und Klimawandel für Neuntklässler der Technischen Energiefachschule in Bukarest. Ich war an einem simulierten Entscheidungsfindungsprozess wie dem im Europäischen Parlament beteiligt, bei dem ich als Moderatorin fungierte. Ich wollte sicherstellen, dass meine Teilnahme interaktiv war und dass alle Teilnehmer ihre Ideen in einer sicheren Umgebung zum Ausdruck bringen konnten.“




    Für die jungen Menschen in der rumänischen Gesellschaft ist es sehr wichtig, dass sie in ihren Interessengebieten Initiative zeigen. Jede Idee oder kleine Aktion kann gro‎ße Projekte oder Aktivitäten hervorbringen, die darauf abzielen, das Leben der Gemeinschaft, zu der sie gehören, zu verbessern. Deshalb fördert das Team der NGO Junge Initiative“ solche Initiativen, da sie selbst Menschen mit Initiativen sind. Dabei seien selbstständiges Denken und Engagement besonders wichtig, sagt Elena Şelaru:



    Ich glaube, wenn man Initiative hat, bedeutet das, dass man selbst denken kann und vielleicht einige Probleme oder Situationen lösen kann, von denen andere Leute meinen, dass sie nicht angegangen werden müssen. Ich glaube, in unserer Zeit haben viele Menschen Initiativen und engagieren sich in der örtlichen Gemeinschaft. Und es ist dieses Engagement, das den Mehrwert schafft, das den Unterschied macht. Und ich denke hier an meine Kollegen von der »Jungen Initiative«, da viele Projekte aus ihren Initiativen heraus entstanden sind.“




    Für Elena Şelaru hatte die Arbeitserfahrung mit dem Projekt Vereint stehen wir für europäische Werte“ nicht nur auf beruflicher Ebene eine besondere Wirkung. Was haben die jungen Menschen, die sich an solchen Aktivitäten beteiligen, tatsächlich davon? Sie stärken ihr Selbstbewusstsein, sagt Elena Selaru, die selbst zum Team der Betreuer gehörte:



    Nachdem die Mittel bewilligt worden waren, hatte ich eine kurze Schulungszeit, bereitete die nächsten Aktivitäten vor und begann dann mit deren Umsetzung. Die Beteiligung an diesem Projekt war für mich eine persönliche Leistung, da ich eine Reihe von Fähigkeiten im Prozess der Durchführung verschiedener Aktivitäten erlangte und ich lernte, wie es ist, langfristig Verantwortung zu übernehmen.“




    Das Solidaritätsteam von Vereint stehen wir für europäische Werte“ bestand aus acht Personen (Elena Şelaru, Andrei Dobrea, Cristina Cautiş, Maria Balea, Simona Baciu, Andreea Boieriu, Dragoş Dănilă, Marius Ghiţă), sechs Freiwilligen (Ana Maria Andronache, Maria Baciu, Irina Dobreanu, Vlăduţ Ene, Claudiu Brotea) und einer erfahrenen Ausbilderin in europäischen Projekten, Eliza Vaş.

  • Tinerii sunt provocaţi la implicare civică

    Tinerii sunt provocaţi la implicare civică

    Asociaţia Young Initiative a implementat, în perioada 1 februarie 2019 -
    31 ianuarie 2020, proiectul de solidaritate United We Stand for European
    Values.
    Finanţat prin Corpul European de Solidaritate, proiectul a avut ca
    scop dezvoltarea gândirii critice a tinerilor din medii dezavantajate din
    regiunea Bucureşti – Ilfov, dar şi împuternicirea civică a acestora, prin
    contexte de învăţare non-formală, astfel încât să fie mai activi în societate și să se preocupe de situaţiile care îi vizează.


    Eliza Vaş, vicepreşedintele asociaţiei Young
    Initiative, despre ceea ce a presupus, concret, acest proiect gândit de tineri
    pentru tineri:
    Este primul proiect de acest fel implementat
    de voluntarii Asociaţiei Young Initiative, pe care l-am derulat cu ajutorul
    finanţării primite prin Corpul European de Solidaritate. Scopul nostru a fost
    acela de a dezvolta gândirea critică a tinerilor din zona Bucureşti-Ilfov şi de
    a-i ajuta să se implice mai mult în societate. Ne-am adresat îndeosebi
    tinerilor între 14 şi 25 de ani, liceeni şi studenţi sau, pur şi simplu, celor
    care erau în căutare de contexte de învăţare non-formală. Pe parcursul unui an
    de implementare, au fost mai mult de 250 de participanţi implicaţi în 15
    evenimente de tip ateliere interactive, dezbateri sau simulări de proces
    decizional european. Am făcut şi un board game de implicare comunitară, care se
    numeşte United.



    Desigur, toţi cei care au participat la proiectul United We Stand for European Values au fost aduşi
    laolaltă şi ghidaţi în fiecare moment al activităţii lor de către membrii
    Asociaţiei Young Initiative. Cu toate acestea, impactul acţiunilor pe care
    le-au întreprins a fost analizat la final şi fiecare dintre tinerii
    participanţi a putut înţelege cât de important este, la nivel individual, că te
    implici la nivel comunitar.


    Eliza Vaş: În cadrul proiectului, am avut rolul de coach, ceea ce înseamnă că am
    antrenat, într-un fel sau altul, echipa de voluntari. I-am ajutat să dezvolte
    şi să pună în practică activităţile din proiect. Ca să facem o paralelă cu ceea
    ce se întâmplă în fotbal, a fost ca în momentul în care antrenorul priveşte de
    la margine cum jucătorii pun în practică strategia pe care au discutat-o
    înainte, iar apoi se dezbate la vestiare despre ce a fost bine şi ce ar putea
    fi îmbunătăţit pe viitor. Ideea este că învăţarea non-formală pune foarte mult
    accentul pe reflecţie în procesul de învăţare. Persoanele implicate devin mai
    conştiente şi de cunoştinţele pe care le dobândesc, dar şi de abilităţile pe
    care le dezvoltă. Cel mai important, devin conştiente de impactul pe care l-au
    produs prin activitatea lor.



    Ceea ce a propus proiectul United We Stand for European Values vizează, în primul
    rând, solidaritatea şi viziunea de ansamblu a tinerilor români ca cetăţeni
    europeni. Valorile comunităţii europene sunt cele în jurul cărora au fost
    organizate mai multe ateliere şi dezbateri.


    Elena
    Şelaru, din partea departamentului de Relaţii Internaţionale din cadrul
    Asociaţiei Young Initiative :

    Practic, noi, în calitate de echipă de
    organizare am pregătit diferite workshop-uri şi dezbateri pe teme de interes
    european, pentru a crea un cadru în care să putem să dezbatem drepturile
    noastre în calitate de cetăţeni europeni, valorile europene şi oportunităţile
    de mobilitate europeană. Implicarea mea în acest proiect a constat în
    organizarea unui workshop pe tema economiei circulare şi a schimbării
    climatice, pentru elevii de clasa a noua, de la Colegiul Tehnic Energetic din
    Bucureşti. M-am implicat în etapa de simulare de proces decizional din cadrul
    Parlamentului European, unde am fost şi facilitator, în grupul creat în timpul
    activităţilor, astfel încât să mă asigur de faptul că interacţiunea va fi una
    interactivă şi că toţi participanţii vor putea să îşi exprime ideile într-un
    spaţiu sigur.



    Este deosebit de important ca tinerii din societatea românească să aibă
    iniţiativă în domeniile lor de interes. Orice idee sau mică acţiune poate crea
    proiecte şi activităţi ample, menite să îmbunătăţească viaţa comunităţii din
    care ei fac parte. Aşadar, echipa Asociaţiei Young Initiative încurajează
    astfel de demersuri, ei înşişi fiind, la rândul lor, nişte tineri cu
    iniţiativă.


    Elena Şelaru: Cred că a avea iniţiativă demonstrează că poţi să gândeşti pentru tine
    şi, poate, să rezolvi anumite probleme sau situaţii despre care alţi oameni nu
    şi-au dat seama că este nevoie să fie abordate. Cred că, în vremurile pe care
    le trăim, foarte mulţi tineri au iniţiative şi se implică în comunitatea
    locală. Tocmai această implicare reprezintă valoarea adăugată, care face
    diferenţa. Aici, mă gândesc la colegii mei din cadrul Young Initiative,
    pentru că foarte multe proiecte au plecat la iniţiative de-ale lor.



    Pentru Elena Şelaru, experienţa de lucru din cadrul
    proiectului United We Stand for European Values a
    avut un impact deosebit, la nivelul profesional şi nu numai. Care este marele
    câştig al tinerilor care aleg să se implice în astfel de activităţi? Îşi
    consolidează propria imagine despre sine:


    După ce am primit aprobarea finanţării, am avut un scurt training, am
    pregătit activităţile următoare, apoi am început să organizăm activităţile.
    Pentru mine însămi, implicarea în acest proiect a fost o realizare în plan
    personal, fiindcă am dobândit abilităţi în organizare de activităţi şi am
    învăţat ce înseamnă să îţi asumi o responsabilitate pe termen lung.



    Echipa de
    solidaritate a United We Stand for European
    Values
    a fost compusă din opt membri (Elena Şelaru, Andrei
    Dobrea, Cristina Cautiş, Maria Balea, Simona Baciu, Andreea Boieriu, Dragoş
    Dănilă, Marius Ghiţă), şase voluntari (Ana Maria Andronache, Maria Baciu,
    Irina Dobreanu, Vlăduţ Ene, Claudiu Brotea) şi un antrenor cu
    experienţă în domeniul proiectelor europene, Eliza Vaş.

  • Educaţia non-formală îi interesează tot mai mult pe tineri

    Educaţia non-formală îi interesează tot mai mult pe tineri

    În vremuri de
    criză mondială profundă, în care abilitatea tuturor de a ne adapta la nou este
    pusă la încercare, tinerii din România sunt invitaţi să se mobilizeze prin
    participarea la proiectele Asociaţiei Young Initiative. Prin acţiuni concrete
    sau, pur şi simplu, prin idei care ar putea genera o mai bună gestionare a situaţiei
    la nivel comunitar, tinerii pot contribui vizibil la bunăstarea societăţii de
    astăzi.

    Cum este posibil acest lucru? Ne explică Eliza Vaş, vicepreşedintele
    Asociaţiei Young Initiative :

    Cred că ar trebui să se uite puţin în
    jur, să vadă unde sunt problemele. În momentul acesta, sunt multe, mai ales
    cele legate de criza sanitară. Poate că, în blocul în care locuiesc, sunt
    vecini în vârstă care au nevoie de ajutor cu cumpărăturile, în această perioadă
    de carantină. Apropo, acea declaraţie pe proprie răspundere are şi un câmp
    pentru cei care aleg să facă voluntariat şi pot să bifeze acest lucru. Poate că
    sunt la şcoală şi ar dori ca orele să fie interactive şi dinamice. Ar putea
    veni cu propuneri pentru profesori, pentru a pune în practică noi metode. Poate
    că sunt la facultate şi ar putea strânge un grup de colegi pentru a organiza un
    workshop de dezvoltare a gândirii critice. Pot face atât de multe! Mai ales
    acum, când este foarte important să ne uităm la judeţele cu foarte multe
    probleme, cum este Suceava.


    Informarea
    corectă este, înainte de toate, principalul factor către înţelegerea cât mai
    profundă a realităţilor lumii în care trăim. Din informare se nasc ideile noi,
    care ar putea schimba în bine măcar alte câteva vieţi.

    Eliza Vaş: În primul rând, cred că înseamnă să te informezi, să cauţi să înţelegi
    ce se întâmplă în jurul tău. Doar cunoscând mai bine societatea din care faci
    parte poţi ajunge, ulterior, să ai şi iniţiativă. Observând ceea ce este în
    jur, poţi să vii cu o iniţiativă pe care să o implementezi şi astfel să
    contribui, într-un fel sau altul, pentru binele comunităţii respective. De
    exemplu, poţi gândi o seară de jocuri online pentru cei din blocul tău, având
    în vedere că, în această perioadă, nu se poate interacţiona în mod fizic.


    Pentru Eliza Vaş,
    implicarea este deosebit de importantă. Deşi îşi construise, deja, o un traseu
    profesional şi lucrează cu normă întreagă, Eliza a ales să facă parte şi din
    Asociaţia Young Initiative:

    Cred că nimeni nu este prea mic sau prea
    mare pentru a veni cu o iniţiativă şi cred că societatea nu s-a săturat de prea
    mult bine ce există, aşa că putem face mereu un lucru bun pentru a îmbunătăţi
    viaţa celor din jur, mai ales prin intermediul educaţiei. La nivel personal, mi
    se pare foarte bun de urmat modelul Norvegiei, unde fiecare persoană care are
    un job full-time, cum este şi cazul meu, este şi implicată într-una sau câteva
    organizaţii non-guvernamentale, astfel încât să fie conectată şi mai mult la
    ceea ce se întâmplă în comunitate şi să poată contribui din acest punct de
    vedere.


    Asociaţia Young
    Initiative propune o serie de evenimente dedicate educaţiei non-formale şi nu
    numai. În perioada de izolare impusă de pandemia cu noul tip de coronavirus,
    toate aceste activiţăţi se vor desfăşura exclusiv online.

    Am început cu un
    eveniment online pentru profesori, unde le-am arătat ce fel de instrumente
    digitale pot folosi pentru a preda online. Au participat peste o sută de
    profesori din toată România. Am continuat cu un atelier pentru oamenii din
    ONG-uri, respectiv cu un webminar de educaţie financiară. O să continuăm să mai
    organizăm astfel de webminarii gratuite şi în perioada următoare, iar temele
    sunt legate de lucrul digital cu tinerii, cum să îţi găseşti şi să te
    pregăteşti pentru un loc de muncă sau chiar viitorul educaţiei în epoca
    digitală în care ne aflăm. Fiind un ONG educaţional, Asociaţia Young
    Initiative are ca misiune împuternicirea celor tineri prin educaţie. Ne dorim
    ca, prin toate proiectele şi activităţile pe care le desfăşurăm, să venim cu
    instrumente şi cunoştinţe pentru dezvoltarea acelor abilităţi şi moduri de
    gândire necesare celei de-a patra revoluţii industriale.


    Împreună putem
    fi mai puternici
    este deviza tinerilor care aleg să se implice în societate
    prin contribuţia lor efectivă. O atitudine absolut necesară, în vremuri în care
    avem atâta nevoie unii de ceilalţi.