Radio România Internațional

Tag: Elon Musk

  • Omul Anului 2024 la Radio România Internaţional

    Omul Anului 2024 la Radio România Internaţional

    Dragi prieteni, Radio România Internaţional a continuat tradiţionala anchetă de opinie printre ascultători şi utilizatorii de Internet şi reţele sociale pentru a decide care dintre personalităţile din diferite domenii şi-a pus amprenta cel mai mult în 2024, în sens pozitiv, asupra lumii. Am primit mai puţine propuneri de la dvs. decât în alţi ani, iar acestea au fost extrem de fragmentate şi polarizate, probabil un reflex al prezentului plin de crize politice, sociale, economice şi climatice şi cu opinii din ce în ce mai polarizate la nivel modial.

    “Omul Anului 2024 la RRI” a fost desemnat omul de afaceri Elon Musk. David Iurescia, din Argentina, argumenta astfel propunerea: «Votul meu pentru Omul Anului 2024 merge către americanul Elon Musk, pentru progresele sale în lumea tehnologiei, cum ar fi cipul Neuralink, care permite unei persoane cu tetraplegie să utilizeze un computer; și toate progresele realizate în cursa spațială prin intermediul companiei sale Space X, care aduc din ce în ce mai aproape întoarcerea pe Lună și sosirea pe Marte».

    Elon Musk a fost urmat, în preferinţele ascultătorilor şi utilizatorilor RRI, de Donald Trump, câştigătorul unui al doilea mandat de preşedinte al SUA, şi de preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

    Au mai fost nominalizaţi, între alţii, Papa Francisc, secretarul de stat american Antony Blinken, Secretarul General ONU Antonio Guterres, preşedinta Parlamentului European Roberta Metsola, noul secretar general NATO Mark Rutte, fostul comisar european pentru afaceri interne Ylva Johansson, preşedintele în exerciţiu al României, Klaus Iohannis, preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu.

    Au mai fost propuşi “Omul Anului 2024” laureaţii Premiului Nobel pentru Fizică şi pentru Pace, victimele schimbărilor climatice, fondatorul reţelei Telegram Pavel Durov şi Gisèle Pélicot, din Franţa, victima oribilelor violuri de la Mazan.

    Dintre sportivi au fost propuşi fostul mare campion de tenis Rafael Nadal, campionul olimpic la înot, românul David Popovici sau multipla laureată la gimnastică, americanca Simone Biles. O nominalizare specială a venit pentru Jocurile Olimpice de vară de la Paris, în ansamblu.

  • Space X și viitorul Omenirii în spațiu

    Space X și viitorul Omenirii în spațiu

    În ultimele decenii, Omenirea a experimentat o adevărată revoluție în domeniul explorării spațiale, iar două nume atrag în mod deosebit atenția: SpaceX, producător aerospațial și companie privată americană de servicii de transport spațial, respectiv programul Artemis al NASA. Cu ambiții de a ajunge atât pe Lună, cât și pe Marte, acestea deschid noi orizonturi și pun bazele unei viitoare colonizări spațiale.

    Fondată în 2002 de către Elon Musk, SpaceX a devenit un jucător-cheie în domeniul lansărilor spațiale, reușind să eficientizeze procesele și să reducă costurile asociate cu aceste misiuni, inclusiv prin crearea rachetelor reutilizabile. Planurile de a crea un vehicul de lansare greu la SpaceX datează din 2005. Motoarele metan-oxigen (numite ulterior Raptor) au fost în dezvoltare din 2012, iar planul de construire a vehiculului de lansare a fost anunțat public pentru prima dată în 2016. A primit numele Starship și, cu o înălțime de 119 m și o greutate de 5000 de tone, este cel mai înalt și mai puternic vehicul de lansare supergreu construit vreodată și primul destinat să fie complet reutilizabil. Are două componente: prima treaptă denumită Super Heavy, care trimite vehiculul în spațiu, și treapta superioară, care funcționează ca o navă spațială autonomă pentru transportul echipajului sau încărcăturii.

    Primul test de zbor orbital al Starship a avut loc la 20 aprilie 2023, însă vehiculul a fost distrus după ce a scăpat de sub control înainte de separarea treptelor. Al doilea test a avut loc recent, la 18 noiembrie, dar, deși treptele s-au separat cu succes, boosterul Super Heavy a explodat la câteva secunde după separare. Treapta superioară a avut aceeași soartă la aproape opt minute după lansare, timp în care racheta a reușit, însă, să urce la o înălțime de 148 de km.

    Invitat la Radio România, cercetătorul Claudiu Tănăselia explică:

    Mie îmi place să spun că a fost un test reușit, dar o lansare ratată. O lansare ratată pentru că nu au ajuns aproape de viteza orbitală, nu au înconjurat Pământul să ajungă deasupra Hawaii-ului așa cum era planul și pentru acest test și pentru testul precedent. Deci, din punctul ăsta de vedere putem să spunem că a fost un eșec. Asta nu înseamnă neapărat un lucru rău în filosofia SpaceX. A fost un test reușit pentru că a durat mai mult decât cel precedent, racheta nu doar că a zburat mai mult timp, dar au și reușit să testeze niște faze ale zborului, de exemplu separarea la cald a primei trepte, toate cele 33 de motoare Raptor ale primei trepte au funcționat încă de la pornire și până la separare, ceea ce este deja o îmbunătățire a calității motoarelor Raptor față de primul test din aprilie. E mare lucru să ai 33 de motoare care să funcționeze toate timp de aproape opt minute. Într-adevăr, prima treaptă a explodat după separare, a doua treaptă a explodat și ea, rămân niște semne de întrebare. Dar nu atât de mari ca după testul din aprilie când a fost făcută praf și rampa de lansare, când câteva motoare nu au funcționat probabil din cauza undelor de șoc provocate în timpul lansării, lipsea acel sistem de protecție cu apă care acum a fost pus la punct, deci lucrurile s-au îmbunătățit. Din punctul acesta de vedere testul a fost unul reușit chiar dacă lansarea a fost ratată.

    Nu trebuie să trecem cu vederea,mai spune Claudiu Tănăselia, că a ajuns în spațiu, a trecut de 100 de km, nu a ajuns pe orbită, dar a ajuns mai departe decât oricare alt test al rachetei N-1 sovietice din anii 60-70 cu care o comparăm – când sovieticii încercau să-i ajungă din urmă pe americani în cursa spațială spre Lună – ceea ce înseamnă că s-ar putea să vedem în curând și o lansare orbitală:

    Acum, problema pe care eu o văd și lucrul care mă îngrijorează puțin – chiar dacă ritmul de la Space X este unul susținut si se lucrează intens și se alocă resurse umane și financiare ieșite dijn comun în această industrie, și vorbim totuși de o industrie de vărf nu orice tip de industrie – ritmul în cadrul programului Artemis. Adică, cât de târziu sau cât de devreme vom ajunge pe Lună, pentru că programul Artemis depinde de Starship. Și Starship încă nu a ajuns pe orbită cu toate eforturile Space X. Starship trebuie să ajungă pe orbită de câteva ori ca să realimenteze o navă cosmică pe care o să o trimită pe orbita Lunii, de acolo să coboare astronauții pe Lună, iar planul NASA este ca acest lucru să se întâmple prin 2025. Iar până în 2025 mai sunt mai puțin de doi ani de zile. Eu nu știu cum SpaceX va putea în acești doi ani să recupereze toate aceste etape și să ajungă să contribuie la aselenizarea din programul Artemis 3. Probabil că vom vedea o amânare a aselenizării din 2025, care va fi împinsă către 2030, asta este estimarea mea având în vedere ritmul de dezvoltare nu doar al rachetei Starship, dar și al costumelor de astronauți care trebuie pregătite de alte companii private ș.a.m.d.

    În opinia lui Claudiu Tănăselia, aselenizarea va fi în jurul anului 2030, rămâne de văzut, spune cercetătorul, dacă va fi americană sau chineză, pentru că și China se pregătește de aselenizare tot pentru acea perioadă. Planul este de a merge pe Lună și a rămâne acolo, adică nu mergem punem un steag și ne întoarcem: mergem pe Lună, construim baze, folosim regolitul lunar ca materie primă pentru viitoarele imprimante 3D pentru a ne construi adăposturi pe Lună, baze lunare, poate vom învăța să trăim în peșterile lunare, să ne protejăm de radiația cosmică și, de pe Lună, vom pleca spre Marte, mai spune cercetătorul, care nu crede că acest lucru se va întâmpla mai devreme de 2040-2050.


  • Nachrichten 30.10.2022

    Nachrichten 30.10.2022

    – Sieben Jahre nach dem Brand des Clubs Colectiv in Bukarest, bei dem 64 Menschen starben und viele verletzt wurden, riefen drei Nichtregierungsorganisationen heute in Bukarest zu einer Demonstration auf. Dies ist die erste Kundgebung, die stattfindet, wo einige der Täter im Gefängnis sind. Die Verletzten, die Angehörigen der damals verstorbenen jungen Menschen und die drei Nichtregierungsorganisationen sagen, dass die Untersuchung unvollständig geführt und dass versucht wurde, die öffentliche Aufmerksamkeit von der Tatsache abzulenken, dass die Krankenhäuser und die Entscheidungen der Behörden mehr Opfer forderten als der Brand selbst. Der Unfall in dem rumänischen Nachtclub war der schlimmste Unfall in Rumänien seit 1989. Die Tragödie führte zum Rücktritt der Regierung.



    – Der rumänische Premierminister Nicolae Ciucă hat am Sonntag nach dem tödlichen Unglück in Seoul eine Solidaritätsbotschaft an Südkorea gerichtet. Er sprach den Hinterbliebenen sein Beileid aus und wünschte den Verletzten Gesundheit und Kraft. In Südkorea wurde Staatstrauer ausgerufen, nachdem bei einer Halloween-Party am Samstag mehr als 150 zumeist junge Menschen bei einem Massenansturm ums Leben gekommen waren. Nach Angaben der Nachrichtenagentur Yonhap, die von AFP zitiert wird, waren unter den Todesopfern auch Bürger aus dem Iran, Usbekistan, China und Norwegen.



    – Elon Musk, der vermögendste Mann der Welt, ist dieses Wochenende in Rumänien. Er hat das Schloss Bran für eine private Halloween-Party gemietet, an der mehrere Milliardäre und Hollywood-Stars teilnehmen. An der privaten Party nehmen unter anderem die Schauspielerin Angelina Jolie und Google-Mitbegründer Larry Page teil. Das Schloss Bran ist ein historisches und architektonisches Denkmal und derzeit in den Besitz der Habsburg Familie. Die 1377 urkundlich erwähnte Burg wurde 1920 von der örtlichen Verwaltung der Königin Maria von Rumänien, der Urgro‎ßmutter des heutigen Besitzers, geschenkt. 2006 wurde es rückerstattet, nachdem es in der kommunistischen Zeit verstaatlicht worden war. Das Schloss wird mit Dracula in Verbindung gebracht, einer Figur, die der Schriftsteller Bram Stoker erfand.



    – In der Nacht von Sonnabend auf Sonntag hat Rumänien die Winterzeit eingeführt, die Uhren wurden um eine Stunde zurückgestellt. Die Zeitumstellung hatte keine Auswirkungen auf den laufenden Zugverkehr. Die Zeitumstellung war in den letzten Jahren ein hei‎ß diskutiertes Thema. Die Europäische Union forderte die Mitgliedstaaten auf, sich für die Sommer- oder die Winterzeit zu entscheiden. Bisher hat kein Land eine endgültige Entscheidung in dieser Angelegenheit getroffen.



    – Die Europäische Union “fordert Russland auf, seine Entscheidung zu überdenken”, seine Teilnahme an dem Abkommen über den Export von Getreide aus ukrainischen Häfen auszusetzen. Dieses ist für die weltweite Nahrungsmittelversorgung von entscheidender Bedeutung, schrieb der Hohe Vertreter der Europäischen Union für Au‎ßen- und Sicherheitspolitik, Josep Borrell auf Twitter. Diese Entscheidung “gefährdet die wichtigste Exportroute für Getreide und Körner, die wir brauchen, um auf die durch den Krieg in der Ukraine verursachte weltweite Nahrungsmittelkrise zu reagieren”, betonte Borrell am Sonntag. US-Präsident Joe Biden bezeichnete die Entscheidung Russlands, sich aus einem Abkommen über Getreideexporte aus der Ukraine zurückzuziehen, als “empörend”. Moskau hatte am Samstag nach einem Drohnenangriff auf die im Golf von Sewastopol auf der annektierten Krim stationierte russische Flotte angekündigt, seine Beteiligung an dem Abkommen auszusetzen.



    – Die Generalinspektion der Grenzpolizei gab bekannt, dass am Sonnabend rund 9.500 ukrainische Staatsangehörige nach Rumänien eingereist sind. Seit dem 10. Februar sind fast 2.700.000 ukrainische Bürgerinnen und Bürger nach Rumänien eingereist. Die meisten von ihnen reisen nach Westeuropa weiter. Einige haben in Rumänien Asyl beantragt und erhalten alle Rechte, die ihnen nach nationalem Recht zustehen. Etwa 70.000 haben eine Aufenthaltsgenehmigung.

  • 40 de ani de la primul zbor al unui român în spațiul cosmic

    40 de ani de la primul zbor al unui român în spațiul cosmic


    În mai 1981, românul Dumitru Prunariu şi colegul său de zbor, cosmonautul sovietic Leonid Popov, andocau cu capsula Soyuz 40 la bordul staţiei spaţiale Salyut 6. După 7 zile, 20 de ore şi 42 de minute petrecute în spaţiul cosmic, cei doi au revenit cu bine pe Pământ în după-amiaza zilei de 22 mai, capsula lor aterizând în stepele din Kazahstan. Programul spaţial în cadrul căruia a avut loc zborul purta numele Interkosmos – un program prin care ţările socialiste din Europa de Est și nu numai au fost invitate de Uniunea Sovietică să participe cu un candidat-cosmonaut pentru efectuarea unui zbor comun. La acel moment, Dumitru Prunariu devenea primul – şi, până în prezent, singurul – cosmonaut român, misiunea sa fiind cel mai important reper în istoria astronauticii din România. Acum, patru decenii mai târziu, Dumitru Prunariu a rememorat, în cadrul unui eveniment aniversar organizat de



    Ministerul de Externe de la București, condiţiile şi experimentele ştiinţifice executate ca ocazia participării la misiunea spaţială:


    “Zborul nostru cosmic a cuprins o serie de experimente elaborate de cercetători români, de o serie de institute, marea lor majoritate făcând parte din Institutul Central de Fizică de la Măgurele. Altele s-au referit la dezvoltarea unor experimente medicale, de studiere a adaptării organismului uman la condițiile de imponderabilitate, continuate apoi cu măsurători asupra organismului la revenirea pe Pământ și determinarea modului în care se readaptează organismul uman la condițiile terestre. Din punct de vedere tehnologic, unele experimente au cuprins domeniul astrofizic, studiul radiațiilor cosmice – de exemplu eu am măsurat cu un aparat digital, construit la noi, nivelul radiațiilor cosmice deasupra diferitelor zone ale Terrei, cu preponderență și interes deosebit pentru specialiști zona Atlanticului de Sud, unde există o anomalie a câmpului magnetic al Pământului. Am înregistrat valori ale radiației cosmice de 20 de ori mai mari în acea zonă decât în alte zone la aceeași altitudine deasupra cărora zburam. Am avut experimente de studiu al particulelor grele la diferite altitudini de zbor ale navei cosmice, am avut experimente tehnologice, de exemplu, s-a studiat posibilitatea obținerii unor materiale cu o puritate mare care să fie folosite în industria electronică, inclusiv în industria celulelor solare pentru producerea energiei în spațiul cosmic.”



    “Ce m-a frapat imediat ce am ajuns la înălţimile extra-atmosferice a fost subţirimea atmosferei terestre. Dacă ai compara Pământul cu un măr, grosimea atmosferei nu ar fi mai mare decât grosimea cojii acestuia. Este aproape şocant să înţelegi faptul că în acel strat subţire s-a dezvoltat viaţa şi se desfăşoară toate procesele vii şi faptul că noi, în ignoranţa noastră, poluăm această atmosferă, otrăvim ceea ce respirăm noi înşine şi ceea ce vor respira generaţiile viitoare, în acelaşi timp defrişând pădurile, care reprezintă fabrica de oxigen a planetei” – a atenționat, pe de altă parte, Dumitru Prunariu.



    Care va fi viitorul spațiului? Va fi un viitor guvernamental? Va fi unul privat? Din nou, Dumitru Prunariu:


    “Indiscutabil, viitorul va fi o colaborare între cele două. S-a ajuns ca nu numai guvernele să investească în acest domeniu. Pe măsură ce s-a dezvoltat domeniul s-au găsit oportunități de business și de profit utilizând spațiul cosmic, iar acum, uitați-vă, Elon Musk trimite oameni la bordul stației cosmice internaționale.


    De asemenea, are în pregătire și în testare o navă gigant cu care va transporta elemente de infrastructură pentru viitoarea bază permanentă de pe Lună, de la polul sud al Lunii, și cu care intenționează să trimită câte 20 de oameni într-un echipaj complex atât spre Lună, cât și spre Marte. Este un întreprinzător cu viziune, un întreprinzător care știe să-și utilizeze banii, atât pentru a ajuta guvernul american în continuare în dezvoltarea activităților spațiale, pentru că lucrează în colaborare directă cu NASA pe multe dintre programele lui, dar și pentru a face profit, business, prin rachetele care au depășit de mult limitele impuse inițial de standardele guvernamentale. Sunt rachete recuperabile integral acum, sunt refolosite, deci prețul lor de cost a scăzut mult. Acum doi ani de zile asigura cam 20% din totalul lansărilor comerciale de sateliți din lume, iar după el imediat au început și agenții guvernamentale să studieze posibilitatea creării unor rachete recuperabile care să scadă mult costurile exploatării spațiului cosmic. În mod sigur kg trimis în spațiul cosmic va scădea ca preț mult față de aproximativ 15-20000 de dolari cât costă acum un kg de trimis în Cosmos.


    Nu numai Elon Musk, ci și Jeff Bezos, care e și cel mai bogat om din lume, va efectua zboruri cu turiști în spațiul cosmic, chiar prevede posibilitatea unor zboruri suborbitale pentru niște costuri rezonabile pentru cei care au mulți bani, cam de câteva sute de mii de dolari.


    În mod sigur, nu numai explorarea Lunii, dar și explorarea planetelor îndepărtate, Marte este principala țintă a investigațiilor foarte amănunțite în viitorul apropiat pentru că se presupune că pe Marte a existat odată viață, a existat apă și apă mai există încă sub anumite forme și actualul rover american Perseverance caută foarte organizat urme ancestrale biologice pe fundul unui lac acolo unde a aterizat. Iar nava chinezească care a ajuns acum, și-a trimis un modul care a coborât pe Lună, face și ea cam același tip de investigații într-o altă zonă geografică a Lunii.


    Competiția în spațiul cosmic va forța zona guvernamentală să coopereze cu zona privată. Chiar și în Rusia, în China, care au plecat doar de la structurile guvernamentale iniţial, sunt stimulate acum inițiativele private pentru că acestea duc la anumite penetrări undeva mult mai departe decât limitele destul de stricte ale cadrului guvernamental. Iar acestea duc în final la dezvoltare.”



    În 2021, alături de împlinirea a 40 de ani de la zborul misiunii Soyuz 40, sunt aniversate alte două momente memorabile din istoria astronauticii: 70 de ani de la zborul primului om în spaţiu (Iuri Gagarin, pe 12 aprilie 1961) şi 40 de ani de la zborul inaugural al programului Space Shuttle, prin lansarea navetei spaţiale Columbia.





  • Fake-news, deepfakes – importanța unui mediu digital sănătos

    Fake-news, deepfakes – importanța unui mediu digital sănătos

    Apărută în 2017, tehnologia Deepfakes câștigă tot mai mult teren – poate crea de la zero fotografii convingătoare, dar
    complet fictive, poate prelua sunet pentru a crea clone vocale ale unor
    personaje publice – skin-uri vocale folosite în diverse escrocherii, de
    exemplu. Sau poate confecționa imagini video în care apar personalități în
    ipostaze mai mult sau mai puțin compromițătoare și care în realitate nu au avut
    tangență cu evenimentul respectiv.


    Foarte pe scurt, temenul se referă la o tehnică de
    sintetizare a imaginilor și sunetelor pentru a crea conținut. Este de notorietate cazul în care o filială
    britanică a unei firme energetice germane a plătit într-un cont bancar maghiar
    circa 200 de mii de lire sterline în urma unui apel telefonic în care un
    fraudator a imitat vocea CEO-ului german. Un alt fals celebru îl are în
    prim-plan pe antreprenorul Elon Musk, un filmuleț în care acesta
    anunța că Tesla va începe producția de mașini zburătoare fiind elocvent pentru
    Deepfake. În unele situații, tehnologia Deepfake poate fi distractivă – îți
    poți insera imaginea pentru a deveni personaj într-un film animat, de exemplu -
    sau utilă, așa cum este
    cazul muzeului Dalí din Florida care, folosind o tehnologie avansată de
    schimbare a feței, îl readuce la viață pe maestrul suprarealismului, ce își
    prezintă arta și face selfie-uri cu vizitatorii. Dincolo de partea amuzantă sau
    practică, rămâne, însă, amenințarea care planează din partea celor
    rău-intenționați. Multe dintre filmulețele de acest gen sunt pornografice, în
    care, folosind diverși algoritmi, protagoniste devin actrițe celebre. Iar
    specialiștii în domeniu spun că videoclipurile false de acest gen depășesc
    lumea celebrităților – practic oricine va putea realiza un deepfake din
    răzbunare, fără ca noile tehnici să necesite o calificare deosebită.


    Relativ
    nou, deepfake este cu certitudine o provocare a vremurilor actuale, tot un fake
    news dar la un un nivel, mult mai avansat, cumva o continuare previzibilă, în
    ritm cu evoluția, cu inteligența artificială. Fake news nu reprezintă ceva nou,
    se schimbă, însă, uneltele pe care le avem la dispoziție și se schimbă viteza
    cu care anumite fenomene se propagă, spune Dragoș Stanca, antreprenor în domeniul digital, tehnologie, marketing și media, recent
    ales în funcția de președinte al Biroului Român de Audit Transmedia (BRAT).


    Invitat la Radio România, Dragoș Stanca a vorbit despre importanța sănătății
    informației în mediul digital și nu numai și a atras atenția asupra altui
    aspect care poate altera acuratețea – goana după audiență. Dacă măsurarea și
    auditarea cantitativă a traficului site-urilor, a audiențelor obținute în
    industria de publicitate stradală, a audiențelor pe care ziarele, revistele le
    obțin, radiourile și așa mai departe, este singura măsură aplicată, lucrurile
    se îndreaptă într-o direcție greșită, spune Dragoș Stanca:

    Media digitală, în general, media în
    general este exprimabilă în diverse forme, conținutul profesional, conținutul
    auditat prin deontologie și reguli și conținutul care merită să ajungă la
    ascultători, la cititori, este extrem, extrem de important. Și sper să fie o
    discuție care să continue din ce în ce mai vizibil într-o societate în care am
    început să nu mai înțelegem foarte clar ce înseamnă de fapt o știre, cine e
    îndreptățit să difuzeze și aroge meritul de a difuza o știre, ce e adevăr, ce e
    minciună, ce e manipulare – sunt lucruri care contează foarte mult în industria
    media.


    Recent, adunarea generală a
    BRAT a aprobat inițierea unui proiect al cărui autor este Dragoș Stanca:
    publicitatea responsabilă în media de încredere. Un proiect care își propune
    să înceapă o discuție constructivă, să vedem care sunt mijloacele și
    metodologiile dincolo de orice fel de suspiciune de a putea fi manipulate
    într-o direcție sau alta, care ne pot curăța puțin ecosistemul, spune Dragoș
    Stanca:

    Așa cum avem grijă să
    ne educăm copiii să treacă strada doar pe verde, să se uite în stânga, în
    dreapta și așa mai departe, trebuie să începem să îi învățăm și să se protejeze
    de pericole care există în spațiul media. Ei bine, adevărul, din păcate, în
    spațiul digital, dar și în audiovizual, a început să devină opțional și este
    din ce în ce mai vizibil că, atâta timp cât ecosistemul este reglat doar pe
    metrici cantitativi, va fi opțional și în continuare. ()

    Este o temă vastă, complicată, delicată, dar trebuie rezolvată; așa
    cum nu existau reguli de circulație când s-a inventat automobilul și au murit
    foarte mulți oameni până s-au făcut reguli care acum ni se par banale, gen
    prioritatea de dreapta, la fel și în zona digitală trebuie să venim cu reguli
    în fața unui fenomen nou, la urma urmelor.() În materie de poluare a lucrurilor
    în care credem, nu credem, a lucrurilor pe care să le luăm de bune, să nu le
    luăm de bune, a știrilor, mai nou a ceea ce se numeşte deepfakes, adică o
    generare total sintetică a realității în care ne învârtim și, practic, nu mai
    putem deosebi dacă un discurs pe care îl vedem pe YouTube sau pe orice alt site
    mai e chiar al cui se pretinde a fi și așa mai departe, toate lucrurile astea
    se complică.

    Deci, la fel cum noi îi învățăm pe copii să nu bage degetele în
    priză, la fel ar trebui să-i învățăm cum trebuie să se protejeze online de
    oameni care doresc să le fure datele de card, oameni care doresc să le facă
    viața complicată, oameni care doresc să îi dezinformeze, ce e aceea un
    clickbait, ce e aceea un fake news, cum îl identifici, cum faci universal image
    search, de exemplu, în Google ca să îți dai seama dacă fotografia pe care o
    vezi există sau nu sau dacă fotografia e reală, sau dacă fotografia nu a mai
    fost cândva publicată și este din alt context.


    Sunt anumite lucruri care
    ar trebui, după părerea mea, să fie incluse în programa școlară și în
    toate discuțiile din zona educațională, mai spune Dragoș Stanca.