Tag: Elżbieta Bieńkowska

  • The European Parliament: Preliminary End of Term Review

    The European Parliament: Preliminary End of Term Review

    Radio Romania, the public service, won an editorial project, “YOU+EU 2024 and beyond”, co-financed by the European Parliament, providing information on the upcoming European elections scheduled for June 6-9, 2024.



    Under this project, Radio Romania produces podcasts, video animations and infographics on European topics, as well as 12 debates, in Romania, and two debates in Romanian and English, in Brussels.



    The first debate in English was held in Brussels, on November 28, 2023, at the headquarters of the European Parliament, themed “The European Parliament: Preliminary End of Term Review”.



    The debate was moderated by Diana Petrescu, deputy chief editor, Radio Romania International, and involved the participation of MEPs Mercedes Bresso, Partito Democratico, Italy, Vice-President of the Commission for Development, and Nicolae Ştefănuţă, Independent, Green Group/European Free Alliance, member of the Committee on Budgets, as well as of the former European Commissioner for Internal Market, Industry, Entrepreneurship and SMEs, Elżbieta Bieńkowska, Poland, and Olivia Serra Calvo, President of the European Student Think Tank.




  • Supravegherea pieței și conformitatea produselor

    Supravegherea pieței și conformitatea produselor

    O piață unică mai echitabilă trebuie să asigure condiții egale de concurență pentru toți operatorii economici și protecție împotriva concurenței neloiale. De aceea, la nivel UE se acordă o atenţie deosebită cooperării între producători și autoritățile de supraveghere a pieței.

    Legislația de armonizare a Uniunii acoperă o mare parte din produsele fabricate. Produsele neconforme și nesigure pun în pericol cetățenii și ar putea denatura concurența cu operatorii economici, care vând produse conforme pe teritoriul Uniunii. Consolidarea pieței unice a mărfurilor prin îmbunătățirea continuă a eforturilor de a elimina produsele neconforme de pe piața Uniunii a fost identificată ca prioritate în comunicarea Comisiei din 28 octombrie 2015, intitulată Ameliorarea pieței unice: mai multe oportunități pentru cetățeni și pentru întreprinderi. Acest lucru s-a concretizat într-un regulament care are ca scop consolidarea supravegherii pieței, prin furnizarea de norme clare, transparente și cuprinzătoare operatorilor economici, prin intensificarea controalelor de conformitate și prin promovarea unei cooperări transfrontaliere mai strânse între autoritățile de asigurare a aplicării legislației, inclusiv prin cooperarea cu autoritățile vamale.

    Cu amănunte Elżbieta Bieńkowska, membru al Comisiei Europene: Vom avea ocazia unică de a opri produsele nesigure și neconforme înainte de a fi puse pe piețele noastre europene. Regulamentul va îmbunătăți schimbul de informații între inspectorii naționali și autoritățile vamale. Acest regulament va face și diferența fundamentală pentru inspectorii naționali. În primul rând, va oferi autorităților mai multe instrumente și puteri pentru a investiga produsele vândute online. Regulamentul oferă inspectorilor puterea de a trata direct cu noii actori din domeniul lanțului de aprovizionare digitală, cum ar fi centrele de perfecționare și piețele online.

    În plus, pentru multe categorii de produse, în Uniunea Europeană va exista un reprezentant de afaceri. Acest lucru va permite autorităților să obțină mai ușor informațiile de care au nevoie pentru a verifica conformitatea și pentru a rezolva cazurile de nerespectare. În al doilea rând, regulamentul va îmbunătăți cooperarea dintre autorități și întreprinderi. Prevenirea nerespectării este chiar mai importantă decât politica pieței, deoarece unele întreprinderi acționează cu bună-credință, dar sunt ignorante cu privire la reguli. Regulamentul oferă întreprinderilor canale foarte clare pentru a obține informații despre normele Uniunii Europene privind produsele. În al treilea rând, și poate cel mai important, va îmbunătăți cooperarea între toate autoritățile din Uniunea Europeană.


  • Standardizare mai eficientă în cadrul pieței unice

    Standardizare mai eficientă în cadrul pieței unice

    Standardele actuale, de la dimensiunile
    colii A4, airbaguri și până la tehnologia 5G, care sunt, în mare parte,
    aplicate pe bază voluntară și propuse de sectoarele de resort, reduc costurile,
    promovează inovarea, asigură interoperabilitatea între diferite dispozitive și
    servicii și ajută întreprinderile să intre pe anumite piețe. UE dispune de
    standarde armonizate într-o serie întreagă de domenii, cum ar fi substanțele
    chimice, produsele pentru construcții, produsele cosmetice, siguranța
    jucăriilor, dispozitivele medicale și ambalajele. Prin măsurile prezentate,
    Comisia răspunde solicitărilor formulate de părțile interesate și acționează
    pentru a se asigura că sistemul european de standardizare răspunde provocărilor
    legate de evoluția tehnologică rapidă, de tendințele economice și modelele de
    creștere emergente, promovând în același timp sinergia cu standardele
    internaționale și globale
    .

    Elżbieta Bieńkowska, comisarul pentru
    piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri, a declarat: Standardele sunt deseori privite ca niște chestiuni
    foarte tehnice. Dar ele au un impact economic foarte mare și aduc zi de zi
    beneficii pentru companiile și consumatorii de pe piața unică. De aceea
    ne angajăm să ducem la îndeplinire tot ceea ce ține de noi pentru ca
    acest sistem de standardizare să fie mai eficient, mai
    transparent. Pe scurt, transmitem un mesaj către liderii europeni care trebuie
    să dea dovadă de autoritate, de curaj în plan politic pentru a duce piața unică
    la un cu totul alt nivel, întrucât o piață unică pe deplin funcțională împreună
    cu un sistem de standardizare care funcționează în parametrii potriviți vor
    face Uniunea Europeană mai atractivă pentru partenerii săi internaționali și îi
    vor spori acesteia influența pe piața mondială.

    Comisia va continua să colaboreze cu toți partenerii
    relevanți pentru a asigura succesul neîntrerupt al standardizării europene ca
    piatră de temelie a unei piețe unice pe deplin funcționale. Standardele
    europene înlocuiesc standardele naționale, care pot fi contradictorii, în toate
    statele membre ale Uniunii și, prin urmare, facilitează accesul la piața unică
    pentru cei care le utilizează
    . În acest mod, standardele contribuie la
    aprofundarea continuă a pieței unice. Prin promovarea unei alinieri strânse a
    standardelor europene cu cele internaționale, Uniunea Europeană exportă, de
    asemenea, cele mai bune practici și sporește sinergia în cadrul lanțurilor
    valorice globale. Acest lucru consolidează fluxurile comerciale și
    oportunitățile întreprinderilor europene de a-și extinde activitățile.




  • UE vrea să aloce 16 miliarde de euro pentru programele spaţiale

    UE vrea să aloce 16 miliarde de euro pentru programele spaţiale

    Uniunea Europeană își propune să își extindă activitățile din domeniul spațial. Din acest motiv va reuni toate inițiativele într-un singur program și propune un buget de 16 miliarde de euro în viitorul cadru financiar multianual. Planurile sunt susținute și de membrii Comisiei pentru industrie din Parlamentul European.

    Tehnologiile, datele și serviciile spațiale au devenit indispensabile în viața de zi cu zi a europenilor și joacă un rol esențial în apărarea multor interese strategice. Investițiile majore realizate până acum de Uniune au permis progrese pe care nici un stat membru nu le-ar fi putut obține de unul singur.

    Un exemplu în acest sens ar fi programul Galileo, varianta europeană a GPS-ului american și care din decembrie 2016 furnizează servicii de poziționare și date pentru aproape 400 de milioane de utilizatori.

    Programul asigură în prezent o navigaţie mai precisă prin satelit pentru automobile și, în consecinţă, o gestionare eficientă a transportului rutier, dar și servicii mai bune de căutare şi salvare.

    Este de asemenea capabil să asigure un serviciu criptat conceput pentru utilizarea de către autoritățile publice în cazuri sensibile din punctul de vedere al securității, de exemplu pentru operațiuni militare. În 2020, Galileo își va atinge integral capacitatea operațională.

    Iar Uniunea Europeană mai are în desfăşurare un alt program important. Este vorba de Copernicus, axat pe observarea Pământului. Cuprinde un ansamblu de sisteme complexe care colectează date despre Terra cu ajutorul sateliților și al senzorilorde la sol, din spațiu și de pe mare. Informaţiile culese sunt de folos în gestionarea unor catastrofe naturale precum seismele, erupţiile vulcanice, incendiile sau inundaţiile, dar și în monitorizarea schimbărilor climatice.

    Europa pune la punct în momentul de faţă cel mai precis sistem de navigație prin satelit din lume şi cel mai bun sistem de observare a Pământului. Suntem cu adevărat o putere în domeniul spaţial. Dar lumea este în permanentă schimbare şi mă refer la modul de colectare a datelor, la sectorul privat care devine încetul cu încetul iniţiator al unor proiecte în acest domeniu. Spaţiul devine totodată important pentru apărarea noastră colectivă. Europa trebuie de aceea să ia măsuri, să acţioneze. Iar noi, cei de la Comisia Europeană, propunem un nou program spaţial cu un buget de 16 milarde de euro pentru următorul cadru financiar multianual 2021 – 2027, spune Elżbieta Bieńkowska, comisar european pentru piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri. Iar propunerile sunt sprijite de membrii Comisiei pentru industrie din Parlamentul European.


    Din cele 16 miliarde de euro avute în vedere, 9,7 miliarde ar urma să meargă către Galileo și către Egnos, un alt sistem european navigație prin satelit. Această sumă va finanța continuarea investițiilor în exploatare și în infrastructură.

    5,8 miliarde de euro ar urma să fie alocate pentru programul Copernicus, iar 500 de milioane pentru dezvoltarea de noi componente de securitate.

    În plus, Agenția Spațială Europeană, care este o agenție interguvernamentală, va rămâne un partener de bază pentru implementarea tehnică și operațională a programului spațial al Uniunii.


  • Importanţa IMM-urilor pe piaţa unică europeană

    Importanţa IMM-urilor pe piaţa unică europeană

    Comisia Europeană şi Parlamentul European consideră că este nevoie de o definiție clară și ușor de utilizat în ceea ce priveşte întreprinderile mici şi mijlocii. În acest an, Comisia a propus un nou program de piață unică care combină toate programele, cele mai multe dintre acestea fiind, bineînțeles, legate de întreprinderile mici și mijlocii. În demersul său, Comisia se bazează şi pe succesul unor inițiative precum rețeaua Enterprise Europe și programul Erasmus pentru tinerii antreprenori. Întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă 99% din întreprinderile din Uniunea Europeană. Acestea oferă 90 de milioane de locuri de muncă și generează aproape patru trilioane de euro, valoare adăugată.

    Despre importanţa întreprinderilor mici şi mijocii pe piaţa unică europeană ne vorbeşte Elżbieta Bieńkowska, membru al Comisiei Europene: Credem că IMM-urile ar trebui să poată funcționa într-un mediu care să le permită într-adevăr să-și înceapă și să-și dezvolte afacerile. Poverile administrative, modificarea legislației, găsirea fondurilor – acestea sunt doar câteva din preocupările întreprinderilor mici și mijlocii. Cu cât întreprinderea este mai mică, cu atât sunt mai acentuate aceste problematici. Un element important în această discuție este, bineînțeles, cel legat de o definiţie a întreprinderilor mici şi mijlocii. În prezent are loc o evaluare aprofundată a definiției întreprinderilor mici şi mijlocii pentru a examina dacă este încă adecvată scopului în mediul de afaceri și financiar actual. Consultarea publică, pe această temă, a adunat aproape 1000 de contribuții și peste 100 de documente de poziție. Acum analizăm toate observațiile și efectuăm o evaluare specială și o evaluare a impactului.


  • Alianța Africa-Europa: stimularea investițiilor în energie durabilă în Africa

    Alianța Africa-Europa: stimularea investițiilor în energie durabilă în Africa

    O nouă inițiativă care instituie o platformă la nivel înalt reunește actori-cheie în domeniul energiei durabile din sectorul public și privat, atât din Europa, cât și din Africa. În cadrul Forumului pentru investiții în Africa, organizat de Banca Africană de Dezvoltare la Johannesburg, Uniunea Europeană și Uniunea Africană au lansat, zilele trecute, o platformă privind investițiile în energia durabilă în Africa.

    Cu doar două luni în urmă, în discursul său privind starea Uniunii Europene, președintele Comisiei Jean-Claude Juncker anunța noua Alianță Africa-Europa pentru investiții și locuri de muncă sustenabile. Obiectivele vizau stimularea considerabilă a investițiilor, consolidarea comerțului în Africa, crearea de locuri de muncă și investiţii în educație și în competențe. Platforma la nivel înalt, care a fost lansată zilele trecute, la Johannesburg, reprezintă o acțiune concretă în cadrul acestei alianțe, menită să stimuleze investițiile strategice și să consolideze rolul sectorului privat.

    Comisarul pentru piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri, Elżbieta Bieńkowska, a subliniat, în capitala Africii de Sud, că dacă dorim într-adevăr să stimulăm investițiile în energia durabilă în Africa, avem nevoie de participarea tuturor, inclusiv a sectorului privat.

    Împreună cu Uniunea Africană, lansăm astăzi această platformă pentru a consolida parteneriatul nostru, în tranziţie către un sistem energetic sustenabil şi nepoluant. Platforma reflectă, totodată, preocupările noastre comune, ea ne va ajuta să răspundem provocărilor urgente pe care tocmai le-am menţionat: de a asigura tuturor acces modern la energie şi de a face progrese către industrializarea Africii. În acelaşi timp, acest parteneriat ne va permite să punem în discuţie schimbările climatice şi impactul acestora. Iar cel mai important lucru pentru noi, astăzi, este deblocarea mai multor investiţii private în domeniul energiei durabile. Acest lucru este esenţial pentru crearea de locuri de muncă decente şi ne va ajuta să concurăm la nivel global, să ne consolidăm poziţia pe piaţă şi să creştem sustenabilitatea energetică.

    Reunind actori în domeniul energiei din sectoarele privat și public de pe ambele continente, platforma la nivel înalt va stimula parteneriatele dintre întreprinderile europene și cele africane și va sprijini Alianța Africa-Europa pentru investiții și locuri de muncă sustenabile. Aceasta va permite valorificarea la maximum a oportunităților legate de investițiile în energie durabilă în Africa, precum și o abordare mai adecvată a provocărilor și a principalelor obstacole care împiedică în prezent investițiile.


  • Punerea în aplicare a Directivei privind carnea de pui

    Punerea în aplicare a Directivei privind carnea de pui

    În anul 2010 a intrat în vigoare
    Directiva privind carnea de pui a Uniunii Europene
    , care stabilește normele
    minime de protecție a puilor destinați producției de carne. Directiva denumită
    Directiva Broiler este primul act legislativ al Uniunii Europene care introduce
    indicatori referitori la condițiile de viață ale animalelor pentru a reglementa
    bunăstarea acestora
    . Uniunea Europeană este un producător major de pui de carne
    la nivel mondial – 11,3% din producția mondială, având o producție totală de
    carne de pasăre de 14,1 milioane tone. Trei sferturi din producția Uniunii
    Europene este concentrată în șapte state membre: Polonia, Regatul Unit,
    Germania, Franța, Spania, Italia și Țările de Jos, care dețin și cele mai mari
    ferme de creştere a puilor de carne.

    Despre legislaţia europeană şi preocupările Comisiei Europene în domeniul
    bunăstării puilor de carne, crescuţi în fermele din Uniunea Europeană, ne
    vorbeşte Elżbieta Bieńkowska, membru al Comisiei Europene: Uniunea Europeană este un mare producător mondial de pui
    de carne. Sectorul aviculturii oferă locuri de muncă pentru milioane de
    persoane din Europa, în cele 23.000 de ferme mari de broiler în Europa. Uniunea
    Europeană a elaborat o serie de acte legislative în domeniul bunăstării
    animalelor iar fermierii noștri, din cele 28 de state membre, aplică zilnic
    această legislaţie. Luăm în serios bunăstarea animalelor și rămânem pe deplin
    angajați în îmbunătățirea constantă a Directivei Broiler și a celorlalte acte
    legislative existente.În 2019, Comisia, împreună cu statele membre și
    părțile interesate, va depune eforturi pentru identificarea unor indicatori suplimentari
    pentru puii de carne. Sperăm că acești noi indicatori să poată fi utilizați de
    autoritățile naționale și, de asemenea, de Comisie, pentru a îmbunătăți astfel
    punerea în aplicare a Directivei Broiler. De asemenea, în 2019, vor începe procedurile
    de desemnare a Centrului de referință al Uniunii Europene pentru bunăstarea
    animalelor pentru pui, iepuri și animale cu blană. Acest centru va furniza
    informații științifice și tehnice, prin care vom putea sprijini statele membre
    în punerea în aplicare a normelor privind bunăstarea animalelor.




  • Infrastructura medicală, o prioritate pentru UE

    Infrastructura medicală, o prioritate pentru UE


    Tehnologiile de
    ultimă generaţie sunt esenţiale pentru sistemul medical din Uniunea Europeană.
    Pe un continent care trebuie să înfrunte fenomene ca migraţia, îmbătrânirea
    populaţiei sau inechitatea accesului la tratament de specialitate,
    este
    deosebit de important ca instituţiile europene să aducă reglementări în
    domeniu
    . Eficacitatea unui sistem medical este evaluată de la folosirea celor
    mai simple produse, cum ar fi dezinfectanţii sau pansamentele, până la accesul
    pacienţilor la proceduri şi echipamente revoluţionare, ca metode de
    diagnosticare şi tratament. Instituţiile
    comunitare sprijină sistemul medical european prin noi reglementări
    legislative
    .

    Elzbieta Bienkowska, comisarul european pentru piaţa internă,
    industrie, antreprenoriat şi IMM-uri:
    Pentru moment, putem spune că ne
    încadrăm în timpul alocat, iar acest lucru este cel mai important. Bineînţeles,
    ceea ce aş dori să subliniez este faptul că, odată cu această reglementare,
    cetăţenii europeni vor primi cel mai de încredere, cel mai inovator şi cel mai
    sigur sistem medical din lume. Acesta este şi scopul acestei legislaţii. De aceea
    o şi implementăm, pentru siguranţa cetăţenilor Uniunii Europene. În ceea ce
    priveşte numărul organismelor de certificare în sistemul medical înştiinţate cu
    privire la legislaţie, dintre cele 60, avem deja 34 de aplicaţii pentru
    evaluare, deci mai mult de jumătate. Nu au existat până acum întârzieri în
    procesul de evaluare, primele organisme înştiinţate putând aplica reglementările
    până la sfârşitul acestui an. Prima eliberare a planului nostru privind
    specificaţiile funcţionale a avut loc la 26 mai, anul acesta, iar draft-ul cu
    specificaţii funcţionale va fi gata la sfârşitul lunii octombrie. Aş dori să vă
    asigur că monitorizăm îndeaproape situaţia. Ştiu că în anumite state membre
    există probleme legate de înştiinţarea organismelor de certificare a
    infrastructurii medicale, discutăm toate aceste lucruri cu miniştrii şi
    guvernele statelor europene. Facem tot ceea ce putem pentru a face faţă acestei
    provocări, pentru a implementa noul cadru legal cu succes şi la timp.



    Sectorul
    dispozitivelor medicale poate salva din ce în ce mai multe vieţi în viitor,
    oferind soluţii fără precedent privind diagnosticarea, tratamentul şi
    ameliorarea anumitor afecţiuni. Totodată, acest sector influenţează şi economia
    europeană, industria dispozitivelor medicale fiind un angajator major în
    Uniunea Europeană, cu 675 de mii de angajaţi. Vânzările totale de aparatură
    medicală se ridică la 110 miliarde de euro. Sectorul curpinde aproximativ 27 de
    mii de companii, dintre care 95% sunt întreprinderi mici şi mijlocii.


  • Testul de proporționalitate pentru noile reglementări naționale ale profesiilor

    Testul de proporționalitate pentru noile reglementări naționale ale profesiilor

    Una dintre cele mai importante priorități ale Comisiei Europene constă în
    crearea unei piețe interne mai profundă și mai echitabilă care să genereze
    creştere şi locuri de muncă. În absența unor cerințe armonizate la nivelul
    Uniunii Europene, reglementarea serviciilor profesionale rămâne o prerogativă a
    statelor membre. Este la latitudinea fiecărui stat membru să decidă dacă este
    nevoie să intervină și să impună reguli și restricții privind accesul la o
    profesie sau exercitarea acesteia, atât timp cât sunt respectate principiile
    nediscriminării și proporționalității. Cerințele de calificare pot diferi
    foarte mult între statele membre, funcţie de gradul de dezvoltare al acestor
    state şi experiența lor în acest domeniu. Acest lucru poate duce la o lipsă de
    claritate cu privire la criteriile utilizate și poate duce la fragmentarea
    pieței unice. Comisia Europeană a prezentat Parlamentului European o directivă
    privind un test de proporționalitate înainte de adoptarea unei noi reglementări
    a profesiilor, prin care se intenționează armonizarea modului în care se
    efectuează testele de proporționalitate înainte ca statele membre să introducă
    un nou regulament privind profesiile.

    Pe această temă, are detalii Elżbieta
    Bieńkowska
    , comisarul european responsabil cu piața internă, industrie, spirit
    antreprenorial și IMM-uri, în şedinţa plenară a Parlamentului European din luna
    iunie: Daţi-mi voie să
    subliniez încă o dată importanţa acestei directive în sensul îmbunătăţirii
    pieţei interne pentru servicii. Această directivă este o parte esenţială a
    pachetului nostru pentru servicii şi mă bucur că măcar partea aceasta o avem
    până în momentul de faţă. După aceea, mobilitatea forţei de muncă este un drept
    al cetăţenilor europeni. Vorbim aici despre valori şi principii, nu doar despre
    servicii. Cred că acest compromis la care am ajuns prin această propunere este
    unul de calitate şi vreau să le mulţumesc tuturor celor care au fost implicaţi,
    vreau să le mulţumesc tuturor celor care ne-au ajutat să ajungem la acest text
    final.




  • Siguranța la foc în clădirile din Uniunea Europeană

    Siguranța la foc în clădirile din Uniunea Europeană

    În conformitate cu principiul subsidiarității, siguranța împotriva
    incendiilor în clădirile din Uniunea Europeană este reglementată la nivelul
    statelor membre. Acest lucru se datorează unor diferențe importante în ceea ce
    priveşte condițiile locale dintre țările Uniunii Europene. Anumite state membre
    nu permit ca produsele de construcție inflamabile să fie utilizate în clădiri,
    în timp ce altele nu au impus o astfel de cerință. Conform reglementărilor în
    vigoare, Uniunea Europeană întreprinde acțiuni numai dacă obiectivele privind
    siguranța la incendiu nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele
    membre. În consecinţă, Uniunea Europeană stabilește metode comune de testare
    pentru anumite produse, și nu cerințele lor de siguranță. Comisia Europeană
    este însărcinată doar cu punerea în aplicare a Regulamentului privind produsele
    pentru construcții.

    Cu amănunte Elżbieta Bieńkowska, comisarul european responsabil
    cu piața internă, industrie, spirit antreprenorial și IMM-uri: Rolul Uniunii Europene este
    de a se asigura că produsele din construcții care au performanțele necesare
    solicitate în statele membre ale Uniunii Europene nu sunt respinse. Pentru a
    permite acest lucru, Uniunea Europeană stabilește metode comune de testare
    pentru anumite produse, nu cerințele lor de siguranță. Datorită acestui fapt,
    statele membre își stabilesc propriile cerințe de siguranță pentru clădiri.
    Antreprenorii și IMM-urile, statele membre ale Uniunii Europene rămân
    răspunzătoare pentru stabilirea nivelului de siguranță împotriva incendiilor în
    clădirile de pe teritoriul lor și pentru punerea în aplicare a reglementărilor
    lor privind construcția. Nu avem nici o dovadă că normele naționale nu respectă
    acest lucru. Comisia Europeană examinează noi probleme, cum ar fi toxicitatea
    la fum și comportamentul la incendiu al fațadelor și evaluează funcționarea
    pieței interne a produselor pentru construcții. Vom acționa dacă este nevoie de
    intervenția Uniunii Europene, dar nu mai mult decât ceea ce este necesar pentru
    a asigura o piață unică a produselor pentru construcții.


  • Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării

    Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării

    Bruxelles-ul
    a aprobat înfiinţarea unui Fond European de Apărare începând cu 2019, pentru
    dezvoltarea capacităţilor militare ale statelor membre şi promovarea independenţei
    strategice a Uniunii Europene. Dotarea UE cu o autonomie strategică nu mai
    este un subiect tabu. Aceasta se
    concretizează odată cu lansarea unei adevărate politici industriale europene în
    materie de apărare, a subliniat Francoise Grossetęte, eurodeputat, raportor în
    acest dosar.

    Importanţa unei autonomii strategice în domeniul apărării a fost
    subliniată şi de comisarul european
    pentru piaţa internă, IMM-uri, antreprenoriat şi turism,Elzbieta Bienkowska: Confruntată
    cu noi ameninţări, Uniunea Europeană trebuie să îşi asigure în primul rând o
    autonomie strategică, să fie gata să abordeze noi strategii, să fie un furnizor
    de securitate, dar, în acelaşi timp, programul său de dezvoltare industrială
    pentru apărare să rămână inovativ şi competitiv. Piaţa de apărare europeană
    este astăzi fragmentată, există multă ineficienţă în cheltuirea fondurilor.
    Tocmai de aceea, programul de dezvoltare industrială în apărare se bazează mai
    întâi pe un pilon de cercetare şi noi capacităţi – care este, deja, pus în
    aplicare – şi reprezintă, practic, începutul unei noi ere în apărare. Programul
    va beneficia de fonduri importante – 500 de milioane de euro pentru ultimii doi
    ani ai acestui exerciţiu financiar.

    O sumă de peste 4 miliarde de euro va fi destinată cercetării, în timp ce
    aproape 9 miliarde de euro vor fi alocate pentru dezvoltarea capacităţilor
    militare. Fondul de 500 de milioane de euro este precursorul celui care
    va avea alocate 13 miliarde de euro în bugetul european multianual pentru
    2021-2027. Banii vor fi folosiţi pentru proiecte elaborate în cooperare, iar
    criteriul principal de selecţie va fi excelenţa, pentru că UE trebuie să rămână
    în frunte în acest sector. Programul a fost înfiinţat pentru proiecte în care
    cooperează cel puţin trei companii din cel puţin trei state membre ale UE. De
    exemplu, proiectul de drone militare MALE (altitudine medie, anduranţă lungă),
    realizat în cooperare de Germania, Italia şi Spania, ar urma să beneficieze de
    aceste finanţări europene. Acordul stipulează că cel puţin 10% din buget ar
    urma să fie alocate participării transfrontaliere a întreprinderilor mici şi
    mijlocii. Pentru că, spun decidenţii de la Bruxelles, trebuie să creăm condiţii
    de concurenţă echitabile, cu o piaţă a apărării deschisă şi competitivă, în
    care să combatem protecţionismul.


  • Un nou program privind piața unică pentru protejarea cetățenilor europeni

    Un nou program privind piața unică pentru protejarea cetățenilor europeni

    Comisia Europeană propune un nou program special conceput, în valoare de 4 miliarde de euro, menit să capaciteze și să protejeze consumatorii, dar și să permită unui număr mare de IMM-uri europene să profite cât se poate de mult de o piață unică ce funcționează bine.

    Noul program, care va fi cuprins în următorul buget pe termen lung al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, va consolida guvernanța pieței interne. El va veni în sprijinul competitivității întreprinderilor europene, va promova sănătatea cetăţenilor și va stabili cadrul pentru finanțarea statisticilor europene.

    Elżbieta Bieńkowska, comisarul pentru piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri, a subliniat că piața unică este însuși motorul Uniunii Europene, iar în cei 25 ani de existență, ea a adus beneficii mari atât cetăţenilor, cât şi firmelor europene: Ne propunem să adunăm toate iniţiativele legate de piaţa unică într-un singur program, în valoare de 4 miliarde de euro. Avem două mari domenii de acţiune. Primul vizează îmbunătăţirea sprijinului acordat consumatorilor, asigurarea unui nivel ridicat al protecţiei acestora şi a siguranţei alimentelor. În al doilea rând, vrem să îmbunătăţim competitivitatea firmelor. Vrem, mai ales, să sprijinim IMM-urile pentru a se extinde şi dezvolta transfrontalier. Apoi, avem cadrul pentru finanțarea statisticilor europene şi alte câteva initiaţive menite să crească vizibilitatea pieţei unice.


    La rândul său, Věra Jourová, comisarul european pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, a punctat că este necesar ca cetăţenii să primească sfaturi practice și să fie eliminate produsele periculoase de pe piață. Pentru prima dată – a mai spus dna Jourová -, vor fi finanțate și procedurile de recurs colectiv, conform celor anunțate în pachetul Noi avantaje pentru consumatori.

    Iar comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, Vytenis Andriukaitis, şi-a exprimat bucuria că pilonul privind siguranța alimentară este unul dintre principalii beneficiari ai noului program privind piața unică. Aceasta este recunoașterea importanței activității de asigurare a bunei funcționări a pieței interne pentru produsele alimentare, prin prevenirea și, atunci când este necesar, combaterea bolilor animalelor și plantelor care pot avea consecințe grave pentru sănătatea publică și pentru economia Uniunii Europene – a mai spus comisarul Andriukaitis.

    Noul program privind piața unică este modern, simplu, flexibil, coerent şi adună laolaltă o gamă largă de activități finanțate anterior separat. Acest lucru va reduce suprapunerile și va îmbunătăți cooperarea. În esență, programul va asigura continuitatea în ce privește realizarea pieței unice pe teren, garantând, în același timp, un raport calitate-preț mai bun pentru cetățenii Uniunii.


  • 17.05.2018 (mise à jour)

    17.05.2018 (mise à jour)

    Diplomatie — Le ministère roumain des Affaires étrangères a pris note de la décision des autorités de Ramallah de rappeler pour consultations l’ambassadeur palestinien à Bucarest et souligne dans un communiqué la nécessité d’éviter toute action susceptible de compromettre le processus de paix. La diplomatie de Bucarest affirme qu’un dialogue politique soutenu est plus nécessaire que jamais, mené y compris par le biais des missions diplomatiques et qu’il faut intensifier les contacts diplomatiques, au bénéfice d’une approche constructive quand il s’agit de la problématique israélo-palestinienne. Par ailleurs, le ministère des Affaires étrangères de Bucarest réaffirme la position de principe de la Roumanie, à savoir la solution à deux États, Israël et Palestine, vivant côte-à-côte en paix et en sécurité. L’ambassadeur de Palestine à Bucarest, Fuad Kokaly, avait été rappelé d’urgence, mercredi, à Ramallah, pour des consultations. Le ministère des Affaires étrangères de l’Autorité palestinienne a fait cette démarche dans le contexte où la Roumanie compte parmi les pays qui ont bloqué la déclaration commune de l’UE concernant le déménagement de Tel Aviv à Jérusalem des missions diplomatiques des Etats membres, précise le communiqué.



    Sommet — Le partenariat de la Roumanie avec l’UE est tout aussi important que celui avec les Etats-Unis et il n’est pas question de choisir entre les deux, a déclaré le président roumain, Klaus Iohannis, à Sofia, où il a participé, jeudi, au sommet UE — Balkans occidentaux. La connectivité de l’infrastructure, l’énergie et les réseaux numériques ayant figuré parmi les thèmes évoqués à cette réunion, Klaus Iohannis a insisté sur l’importance d’accorder une attention particulière aux stratégies régionales. Pendant la deuxième session du sommet, intitulée « L’approche des défis communs », il a souligné le fait qu’en vertu de la proximité géographique, l’UE et les Balkans occidentaux se trouvaient en situation d’interdépendance, d’où la nécessité de continuer à développer la coopération afin d’assurer la sécurité nationale et la stabilité. A la fin du sommet, les leaders des pays membres de l’UE ont adopté une déclaration réitérant l’appui explicite à la perspective européenne de la région.



    Entretiens — Le premier ministre roumain, Mme Viorica Dancilă, s’est entretenue, jeudi, à Bucarest, avec Elżbieta Bieńkowska, commissaire européenne pour le marché intérieur, l’industrie, l’entrepreneuriat et les PME. Les discussions ont porté notamment sur le futur budget communautaire, la cheffe de l’Exécutif de Bucarest déclarant qu’il faut soutenir les efforts censés diminuer les décalages entre les Etats membres. A son tour, la commissaire européenne a apprécié l’évolution de la Roumanie et mis en garde contre le fait que le futur budget européen devrait allouer davantage de fonds à la coopération entre les industries de la défense des pays communautaires. Par ailleurs, toujours jeudi, le premier ministre Dancila a eu une entrevue avec le ministre israélien du tourisme, Yariv Levin. Ils ont discuté de l’essor de la coopération bilatérale dans le domaine du tourisme, Israël occupant la deuxième place, après l’Allemagne, dans le classement des pays d’où proviennent les touristes qui se rendent nombreux en Roumanie. On a également discuté des modalités d’attirer les capitaux israéliens dans le tourisme autochtone et de mettre en valeur le patrimoine culturel juif de Roumanie.



    Saisine — Ludovic Orban, leader du Parti national libéral, principale formation politique d’opposition en Roumanie, a annoncé avoir déposé une saisine au Parquet près la Haute Cour de Cassation et de Justice de Bucarest contre la première ministre Viorica Dăncilă et contre le chef de file des sociaux-démocrates et président de la Chambre des députés, Liviu Dragnea. La saisine concerne la récente adoption par le gouvernement du mémorandum sur la relocalisation de l’ambassade de Roumanie en Israël, a déclaré Ludovic Orban, qui accuse Viorica Dăncilă et Liviu Dragnea de haute trahison et d’usurpation de fonction publique. Ludovic Orban a précisé qu’il avait déposé cette saisine en tant que simple citoyen. Liviu Dragnea a, quant à lui, affirmé que la démarche de Ludovic Orban était une tentative de coup d’Etat.



    Météo — Dans le prochain intervalle de 24 heures, le temps sera généralement instable. Le ciel sera couvert sur l’ensemble du pays, à l’exception du sud du pays. Dans le sud et le sud-est, le temps sera plutôt beau, avec des températures plus élevés que la moyenne saisonnière. Les maxima atteindront les 28°C.

  • Carta Încrederii pentru o mai mare securitate cibernetică

    Carta Încrederii pentru o mai mare securitate cibernetică

    Inteligenţa artificială şi bazele mari de date ne revoluţionează deciziile. Miliarde de instrumente sunt conectate prin intermediul Internetului Obiectelor şi interacţionează la un nivel tot mai înalt şi mai extins. Însă, pe cât de mult bine ne aduc în viaţă şi în economii aceste progrese, pe atât de dramatic creşte riscul expunerii la atacuri cibernetice. Eşecul în protejarea sistemelor care ne controlează casele, spitalele, fabricile, reţelele şi teoretic întreaga infrastructură ar putea să aibă consecinţe devastatoare. Valorile democratice şi economice trebuie protejate de ameninţările cibernetice şi hibride.

    Sunt considerentele de la care au pornit opt giganţi ai Internetului, în frunte cu Siemens, în demersul lor de a elabora o Cartă a Încrederii pe care au prezentat-o şi au semnat-o la Conferinţa de Securitate de la Munchen, luna trecută. Iniţiativa a fost primită foarte bine, inclusiv de comisarul european pentru Piaţa Internă, Industrie, Antreprenoriat şi IMM-uri, Elżbieta Bieńkowska: Atât securitatea cât şi apărarea cibernetice se află foarte sus pe lista priorităţilor politicii Comisiei Europene. Trebuie să aducem în faţă propuneri concrete de consolidare a cooperării şi coordonării la nivelul Uniunii Europene. În orice caz, este limpede că trebuie făcute mai multe eforturi, astfel încât securitatea electronică să devină un reflex şi nu o posibilitate atractivă. Ca să avem success trebuie să avem parteneriate cu toţi actorii, inclusive cu mediul de afaceri. Este motivul pentru care salut existenţa acestei Carte a Încrederii.


    Securitatea cibernetică este şi trebuie să fie mai mult decât o centură de siguranţă sau un airbag; este un factor esenţial pentru succesul economiei digitale – observă şi semnatarii Cartei. Oamenii şi organizaţiile trebuie să aibă încredere că tehnologiile lor digitale sunt sigure, altminteri nu le vor folosi. Iar digitalizarea merge mână în mână cu securitatea electronică. Iar pentru a ţine pasul cu progresele continue de pe piaţă, dar şi pentru a face faţă ameninţărilor din zona criminalităţii, companiile şi guvernele trebuie să facă front comun şi să recurgă la acţiuni decisive. Adică, să facă toate eforturile pentru a proteja datele şi bunurile individuale şi colective, să prevină daunele care se pot produce atât în case, cât şi la firme sau la nivelul infrastructurilor şi să construiască o bază solidă pentru încredere într-o lume conectată şi digitală.

    Acoperirea impactului uriaş al digitalizării şi a securității cibernetice şi crearea unei baze de încredere pe măsură nu pot fi realizate de o singură societate sau de o entitate, ele trebuie să fie rezultatul unei colaborări strânse la toate nivelurile. Iar în această Cartă, semnatarii stabilesc principiile-cheie pentru instaurarea unui climat de încredere în societate, politică, între parteneri de afaceri şi consumatori.


  • Competitivitatea, inovarea și antreprenoriatul sunt esențiale pentru relansarea economică a Europei

    Competitivitatea, inovarea și antreprenoriatul sunt esențiale pentru relansarea economică a Europei

    Nu mai puţin de 7oo de reprezentanti din
    diverse domenii ale industriei, ai mediului de afaceri, ai guvernelor şi
    administratiei publice, acţionari şi cercetători s-au reunit la sfârşitul
    săptămânii trecute la Bruxelles pentru a discuta despre provocările cărora
    trebuie să le faca faţă industria europeana:
    Aceste provocari sunt bunecunoscute.
    Digitalizarea, tranzitia energetica, schimbarile climatice, reducerea amprentei
    de carbon.. Asistam la o ofensiva fara precedent lansata de India, China,
    Statele Unite.. avem nevoie de o politica industriala pentru anii urmatori
    pentru a fi capabili sa concuram cu acestea.. Intrebarea este ce facem astazi
    pentru a fi pregatiti maine?..
    .



    Europa si-a propus ca pana in 2o2o sa isi
    consolideze sectorul industrial și sa promoveze tranziția catre o economie cu
    emisii scazute de CO2, să inucurajeze inovarea ca mijloc de a genera noi surse
    de creștere, sa promoveze cultura antreprenoriala, să creeze si sa garanteze
    existența, la nivelul intregii Uniuni, a unui mediu de afaceri favorabil
    tuturor, in special întreprinderilor mici și industriei producatoare.


    Comisarul european responsabil cu piata
    unica, industrie, antreprenoriat si IMM-uri, Elzbieta Bienkowska spune ca avem
    nevoie de o strategie in domeniul industrial deoarece ne aflam intr-un moment
    de tranzitie revolutionar: Aceasta tranzitie catre o economie digitala,
    bazata pe emisii reduse de carbon la nivel global reprezinta o oportunitate
    majora pentru Europa. Putem crea si oferi produse mai bune, servicii mai bune,
    slujbe mai bune si asta e cel mai important. Putem imbunatati calitatea vietii
    tuturor cetatenilor in societatea noastra. Si putem face asta protejand resursa
    noastra cea mai de pret- planeta pe care traim.



    La randul sau comisarul european pentru
    stiinta, cercetare si inovare, Carlos Moedas spune ca in opinia sa stiinta,
    start-up-urile si industria sunt cele 3 motoare ale dezvoltarii: Sunt bucuros sa anunt astazi, aici, impreuna
    cu voi, lansarea unui nou premiu. Este un premiu al Consiliului European pentru
    Inovare pentru solutii in domeniul bateriilor pentru vehiculele electrice.
    Conceptul e simplu. Ii vom rasplati cu 1o milioane de euro, adica echivalentul
    a 1o premii Nobel, pe cei mai buni, cei care pot raspunde provocarii de a gasi
    o solutie. Ce inseamna asta? Baterii care sa ofere aceeasi autonomie ca si un
    motor cu combustie interna, baterii care sa se poata reincarca in acelasi timp
    cat dureaza sa umpli un rezervor cu combustibil conventional.