Radio România Internațional

Tag: Ema Stere

  • “The Sixties” scoops BBC Best European Drama award

    “The Sixties” scoops BBC Best European Drama award


    “The Sixties”, a radio drama produced by the Radio Drama Department of the Romanian Radio Broadcasting Corporation and directed by Mihnea Chelaru has scooped the BBC Best European Drama award. Established in 2012, the BBC Audio Drama Awards reward the originality and remarkable value of British audio drama, on air and online. The awards pay a tribute to the actors, writers, producers, sound designers and others who work in the genre. Created in 2019, Best European Drama celebrate the role of public broadcasters in the promotion and development of audio drama and pools together efforts of radio drama producers from all over the world. Selected as part of other international radio drama festivals such as Grand Prix Nova or Prix Europa, “The Sixties” is a story about the failure of a generation, the first generation of young people cut off from the free world in the early days of communism in Romania. Ema Stere, whose novel “Marcels Children” scooped the award of the Union of Writers in Romania and the “Sofia Nădejde Award for Literature written by Women, is also a talent writer of short stories. We spoke to her about the relevance of the BBC award and the story that inspired the radio drama.



    “Its a major award considering the reputation of the BBC. Its also the only prize in the competition awarded to a production created by broadcasters other than the BBC. Created shortly after Brexit, Best European Drama is awarded to a single European production. The Awards Gala, which I attended, included all sorts of sections, rewarding productions in a number of genres: programmes, radio dramas or podcasts. The story of “The Sixties” was featured in the first issue of the Iocan short-story magazine, where it was discovered by Mihnea Chelaru, who wanted to adapt it to radio drama. This is a very personal text for me, into which I poured all my frustrations regarding the fate of my mothers generation. I wrote this text in just three hours. The drama, however, is far longer, also owing to director Mihnea Chelaru, who turned it into a radio gem. The most important thing about collaborations such as this is to enjoy working with people, find common ground with them. In the case of this story, it so happened that both Mihnea and I went through similar experiences, and that certainly made a difference”.



    This is not the first time Ema Stere and Mihnea Chelaru worked together. The two also collaborated on other radio dramas produced by the Radio Drama Department of Radio Romania that received international acclaim. For his part, Mihnea Chelaru is known for his groundbreaking use of sounds, his productions having reaped numerous awards in major international festivals devoted to radio drama. More about the experience of directing “The Sixties” from Mihnea Chelaru himself:



    “The moment I read the short story in Iocan, I realized I wanted to turn Ema Steres work into a radio drama. Yet I felt the topic was alien to me. Emas universe seemed surreal, echoing Fellinis films, which made it the perfect candidate for a radio drama. However, I had no idea how to approach it. A year and a half ago, I went through an experience that made me appreciate the short story even more. Only then did I realize its overtones, so I adapted it and the result was this small gem.



    Ema Stere is a writer I like very much, because she has this ability of noticing details, which could be unimportant for most people. We also cooperated on a project last year, it was a show on a short story by Ema entitled How we should treat our customers, which got a Grand Prix Nova Award at the Short Plays section. If I am captivated by the plot and I like the writers style I can imagine the story even with sound. If I am unable to do that, I cannot adjust the story. Speaking about the soundtrack of The Sixties show I would like to mention that although I am a sound engineer, I left that aside. It was my colleague Madalin Cristescu who has engineered the shows soundtrack and he came up with absolutely fantastic solutions.”


    The shows cast also includes Daniel Badale, Constantin Cojocaru, GAVRIL Patru, Ioan Grosu, Coca Bloss, Rodica Mandache, Virginia Rogin, Petru Lupu, Gheorghe Arcudean, Violeta Berbiuc, Julieana Draghici. Andrei Miricescu is the musical director and Oana Cristea Grigorescu, editor. The show, whose premiere took place in 2022 has been posted on the eTeatru.ro website, which also comprises an ample selection of radio plays produced by Radio Romania.





  • The Sixties: Hörspiel von Ema Stere und Mihnea Chelaru erhält BBC-Preis

    The Sixties: Hörspiel von Ema Stere und Mihnea Chelaru erhält BBC-Preis

    Seit 2012 werden mit den BBC Audio Drama Awards jährlich die Originalität und die herausragende Qualität britischer Hörspiele, die im Radio und online ausgestrahlt werden, sowie die an der Produktion dieses Genres beteiligten Künstler ausgezeichnet. Die 2019 eingeführte Kategorie Best European Drama“ hebt die Rolle des europäischen öffentlich-rechtlichen Rundfunks bei der Förderung und Entwicklung des Hörspiels hervor und bringt die internationale Gemeinschaft der Hörspielproduzenten zusammen. Die 60er Jahre“, ein Hörspiel, das auch bei anderen internationalen Festivals ausgewählt wurde (Grand Prix Nova, Prix Europa), erzählt vom Scheitern einer Generation, der ersten Generation junger Menschen, die von der freien Welt abgeschnitten war, während der Jahre der Konsolidierung des kommunistischen Regimes in Rumänien. Ema Stere ist seit ihrem Roman Marcels Kinder“ (ausgezeichnet mit dem Preis des Rumänischen Schriftstellerverbands und dem Sofia Nădejde“-Preis für Frauenliteratur) auch als eine sehr talentierte Autorin von Kurzprosa bekannt.



    Wir sprachen mit der Schriftstellerin und Journalistin Ema Stere über die Bedeutung des BBC-Preises und die Geschichte hinter dem Hörspiel Die 60er Jahre“, die für den Rundfunk adaptiert wurde und bei der Mihnea Chelaru Regie führte.



    Es ist eine Auszeichnung, dem die BBC ein entsprechendes Gewicht verleiht, und es ist auch die einzige Auszeichnung im Wettbewerb, die an eine Nicht-BBC-Produktion geht. Die nach dem Brexit ins Leben gerufene Kategorie wird an eine einzige europäische Sendung vergeben. Die Preisverleihung, an der ich teilnahm, umfasste alle möglichen Sparten, wobei mehrere Genres ausgezeichnet wurden: Sendungen, Hörspiele, Podcasts. Die Geschichte Anii 60 erschien in der ersten Ausgabe des Kurzgeschichtenmagazins Iocan, dort entdeckte Mihnea Chelaru sie und wollte sie in ein Hörspiel verwandeln. Es war ein sehr persönlicher Text für mich, ich schrieb ihn mit einer Art Frustration über das Schicksal der Generation meiner Mutter. Ich habe ihn sehr schnell geschrieben, in drei Stunden. Aber das Hörspiel in der jetzigen Form ist vor allem dem Regisseur Mihnea Chelaru zu verdanken, dem es gelungen ist, ein technisches Juwel zu schaffen. Das Wichtigste bei einer solchen Zusammenarbeit ist, dass man die Menschen, mit denen man zusammenarbeitet, mag, dass man mit ihnen in Resonanz geht. Im Fall dieser Geschichte haben wir beide ähnliche Erfahrungen gemacht, und das hat sicherlich einen Unterschied gemacht.“



    Ema Stere und Mihnea Chelaru arbeiten nicht zum ersten Mal zusammen, denn sie haben bereits andere Hörspiele mit internationalem Erfolg produziert, die in den Studios des Nationalen Hörspielzentrums von Radio Rumänien entstanden. Mihnea Chelaru gilt als Innovator auf dem Gebiet der Klangkunst, und seine Performances und Kreationen wurden auf den gro‎ßen internationalen Hörspiel-Festivals mit zahlreichen Preisen ausgezeichnet. Mihnea Chelaru erzählt wie das Hörspiel Die 60er Jahre“ entstand.



    Seit ich die Erzählung in der Zeitschrift Iocan gelesen hatte, war mir klar, dass ich ein Hörspiel daraus machen wollte, das auf dieser Prosa von Ema Stere basiert, aber ich hatte das Gefühl, dass das Thema mir fremd war. Das von Ema beschriebene Universum erschien mir phantastisch, fellinisch, sehr geeignet, um es in ein Hörspiel zu verwandeln, aber ich konnte nicht herausfinden, wie ich es angehen sollte. Vor anderthalb Jahren hatte ich ein Erlebnis, das mich dieser Prosa noch näher brachte, und erst dann verstand ich alle Nuancen des Textes, adaptierte ihn und heraus kam dieses kleine Juwel.


    Ema Stere ist eine Autorin, die ich sehr mag, weil sie diese Eigenschaft hat, Details zu bemerken, die für die meisten Menschen unwichtig sein mögen. Letztes Jahr hatten wir eine weitere Zusammenarbeit, wir haben ein Hörspiel gemacht, das ebenfalls auf einer Kurzgeschichte von Ema basiert, Wie man sich zu den Kunden verhalten soll, das beim Grand Prix Nova in der Sektion Kurzhörspiel ausgezeichnet wurde. Wenn mich das Thema fesselt und mir der Stil des Autors gefällt, kann ich mir die Geschichte und den Ton vorstellen. Wenn ich es mir klanglich nicht vorstellen kann, habe ich kaum eine Chance, es zu adaptieren. Zum Soundtrack von Die 60er Jahre möchte ich sagen, dass ich zwar Tontechniker bin, aber nicht an der Vertonung beteiligt war. Der Tontechniker des Hörspiels ist mein Kollege Mădălin Cristescu, der einige absolut fantastische Lösungen gefunden hat.“



    Zur Besetzung von Die 60er Jahre“ gehören Daniel Badale, Constantin Cojocaru, Gavril Pătru, Ioan Grosu, Coca Bloos, Rodica Mandache, Virginia Rogin, Petru Lupu, Gheorghe Arcudean, Violeta Berbiuc, Julieana Drăghici. Andrei Miricescu ist der musikalische Leiter und Oana Cristea Grigorescu ist die Redakteurin. Das Hörspiel, das 2022 uraufgeführt wurde, kann auf der Website eTeatru.ro gehört werden. Dort findet man eine gro‎ße Auswahl an Hörspielen von Radio Rumänien.

  • BBC Best European Drama pentru “Anii ’60”

    Producția Teatrului Național Radiofonic Anii 60 de Ema Stere, în regia lui Mihnea Chelaru, a cucerit recent trofeul BBC Best European Drama. Începând cu 2012, Premiile BBC Audio Drama recompensează anual originalitatea și calitatea remarcabilă a spectacolului radiofonic britanic, difuzat on air și online, și pe artiștii implicați în producția genului. Categorie înființată în anul 2019, Best European Drama pune în valoare rolul radiourilor publice europene în cultivarea și dezvoltarea audio drama și coagulează comunitatea internațională a artiștilor producători de teatru radiofonic.



    Anii 60, spectacol care a fost selecționat și în alte festivaluri internaționale de gen (Grand Prix Nova, Prix Europa), vorbește despre eșecul unei generații, al primei generații de tineri decuplați de la lumea liberă, în anii consolidării regimului comunist în România. Ema Stere, consacrată cu romanul Copiii lui Marcel (distins cu premiile Uniunii Scriitorilor din România și Sofia Nădejde pentru Literatura Scrisă de Femei), este și o foarte talentată autoare de proză scurtă. Am vorbit cu scriitoarea și jurnalista Ema Stere despre relevanța premiului acordat de BBC și despre povestirea care a stat la baza spectacolului radiofonic Anii 60, adaptată radiofonic şi regizată de Mihnea Chelaru.



    Este un premiu care vine cu greutatea BBC-ului și este totodată singura distincție din competiție care se acordă unei producții care nu e produsă de BBC. Fondată după Brexit, respectiva categorie, Best European Drama, se acordă unui singur spectacol european. Ceremonia de premiere, la care am participat, a inclus tot felul de secțiuni, au fost premiate mai multe genuri: emisiuni, teatru radiofonic, podcasturi. Povestirea Anii 60 a apărut în primul număr al revistei de proză scurtă Iocan, acolo a descoperit-o Mihnea Chelaru, care a dorit să o transforme în teatru radiofonic. A fost un text foarte personal pentru mine, l-am scris gândindu-mă cu un soi de frustrare la soarta generației mamei mele. L-am scris foarte repede, în trei ore. Dar spectacolul, în forma lui de acum, este în foarte mare parte meritul regizorului Mihnea Chelaru, care a reușit să creeze o bijuterie tehnică. Cel mai important, în astfel de colaborări, este să-ți placă oamenii cu care lucrezi, să rezonezi cu ei. În plus, în cazul acestei povești, s-a întâmplat ca amândoi să trecem prin experiențe asemănătoare și, cu siguranță, a contat și acest lucru.



    Ema Stere și Mihnea Chelaru nu sunt la prima colaborare, realizând împreună și alte producții radiofonice care s-au bucurat de succes internațional, produse de Redacția Teatru Național Radiofonic din cadrul Radio România. Mihnea Chelaru este recunoscut drept un inovator în domeniul artei sunetelor, spectacolele și creațiile sale primind numeroase premii la importante festivaluri internaționale dedicate teatrului radiofonic. Mihnea Chelaru:



    De când am citit-o în revista Iocan, mi-am dat seama că doresc să fac un spectacol după această proză scrisă de Ema Stere, însă simțeam că este un subiect care mi-este străin. Universul descris de Ema mi se părea fantastic, fellinian, foarte potrivit pentru a-l transforma în teatru radiofonic, dar nu-mi dădeam seama cum aș putea să-l abordez. În urmă cu un an și jumătate am trecut printr-o experiență care m-a apropiat și mai mult de proza respectivă, abia atunci am înțeles toate nuanțele textului, l-am adaptat și așa a ieșit această mică bijuterie. Ema Stere este o scriitoare care îmi place foarte mult, pentru că are această calitate, observă amănunte care pentru cei mai mulți pot fi neimportante. Anul trecut noi am mai avut o colaborare, am realizat un spectacol tot după o proză scurtă scrisă de Ema, ‘Cum să ne purtăm cu clienții’, premiat la Grand Prix Nova, la secțiunea Piese Scurte. Dacă mă captivează subiectul și îmi place stilul autorului, reușesc să-mi imaginez povestirea și sonor. Dacă nu pot să mi-o imaginez sonor, nu prea am cum să fac adaptarea. Legat de coloana sonoră a spectacolului Anii 60, doresc să precizez că, deși la bază eu sunt inginer de sunet, nu m-am ocupat și de partea asta. Inginer de sunet al spectacolului Anii 60 este colegul meu, Mădălin Cristescu, care a venit cu niște rezolvări absolut fantastice.


    Din distribuția spectacolului “Anii 60 fac parte Daniel Badale, Constantin Cojocaru, Gavril Pătru, Ioan Grosu, Coca Bloos, Rodica Mandache, Virginia Rogin, Petru Lupu, Gheorghe Arcudean, Violeta Berbiuc, Julieana Drăghici. Andrei Miricescu este regizorul muzical, iar redactor, Oana Cristea Grigorescu. Spectacolul, a cărei premieră a avut loc în 2022, este postat pe site-ul eTeatru.ro, care cuprinde o amplă selecție de piese radiofonice produse de Radio România.


  • Piesa “Anii 60”, de Ema Stere, a primit premiul BBC Audio Drama 2023

    Piesa “Anii 60”, de Ema Stere, a primit premiul BBC Audio Drama 2023

    Producţia Teatrului Național Radiofonic, Anii ’60, de Ema Stere, în regia artistică a lui Mihnea Chelaru, este câștigătoarea la BBC Audio Drama Awards 2023, la categoria Best European Drama

    Adaptarea radiofonică și regia artistică: Mihnea Chelariu

    În distribuție: Daniel Badale, Constantin Cojocaru, Gavril Pătru, Ioan Grosu, Coca Bloos, Rodica Mandache, Virginia Rogin, Petru Lupu, Gheorghe Arcudean, Violeta Berbiuc, Julieana Drăghici

    Asistent regie: Janina Dicu

    Înregistrări de teren: Bogdan Dumitrescu și Marius Țoghină

    Inginer de sunet: Mădălin Cristescu

    Regia muzicală: Andrei Miricescu

    Redactor: Oana Cristea Grigorescu

    Gala de decernare a premiilor a avut loc duminică (19 martie), la Canterbury, în Marea Britanie.

    Anii ’60 comentează naufragiul primei generații de tineri decuplați de la lumea liberă, în anii consolidării regimului comunist în România. Cei născuți la finalul Celui de-al Doilea Război Mondial aveau 20 de ani în anii ’60, iar în prezentul povestirii (și al ascultătorilor) au devenit niște epave umane, eșuate la căminul de bătrâni. Căminul ca miniatură a lumii românești surprinde relații interumane distorsionate, ierarhii de putere derizorii ce caracterizează o societate pentru care viața omului nu este o valoare în sine. O zi obișnuită în căminul de bătrâni e bulversată de o banală eroare, iar din haosul astfel născut iese la suprafață tragedia vieților confiscate de istorie. Valorile a două sisteme sociale, socialismul și capitalismul, sunt oglindite în eșecul existențial al personajelor. Opțiunea regizorului Mihnea Chelaru pentru o producție în sistem binaural e justificată de suprapunerea planurilor narative, de coexistența trecutului cu prezentul în mintea locatarilor căminului, remarcabil animați de înreaga distribuție. Anii ’60 revelează eșecul generațional al destinelor fără orizont, sufocate de regimul totalitar.

    Autoarea Ema Stere este realizatoarea emisiunii Vorba de cultură de la Radio România Cultural. Consacrată cu romanul Copiii lui Marcel (distins cu premiile Uniunii Scriitorilor din România 2021 și Sofia Nădejde pentru Literatura Scrisă de Femei 2020), scrie cu aceeași vervă și har proză scurtă. Povestirile Emei Stere au apărut de-a lungul anilor în paginile revistelor Iocan și Capital Cultural și au captat cititorii prin umorul tranșant, tonul caustic, dublat de precizia și bogăția observațiilor de detaliu ale scriiturii. În pofida suprafeței restrânse, proza scurtă a Emei Stere are adâncimea perspectivei, concentrate pe personaje și situații ce recompun fragmentar panorama spiritului autohton. Al. Ioan Cuza (2020), Mama ucide uriașul (2019), Jos comunismul! – joc de strategie şi RPG (2019) se numără printre creațiile adaptate radiofonic sau scrise direct ca scenarii pentru Teatrul Național Radiofonic, iar Anii ’60 (2022) e cea mai recentă montare la Teatrul Național Radiofonic a prozei scurte a Emei Stere.

    Începând cu 2012, Premiile BBC Audio Drama recompensează anual originalitatea și calitatea remarcabilă a spectacolului radiofonic britanic, difuzat on air și online, și pe artiștii implicați în producția genului. O nouă categorie înființată în anul 2019, Best European Drama, pune în valoare rolul radiourilor publice europene în cultivarea și dezvoltarea audio drama și coagulează comunitatea internațională a artiștilor producători de teatru radiofonic în jurul valorilor profesionale. Anul acesta BBC sărbătorește centenarul teatrului radiofonic britanic, care a însoțit ascultătorii și a alimentat încrederea în valorile culturii în vremuri mai blânde sau mai grele, iar premiile din acest an sunt dedicate creativității echipelor implicate în producția acestei forme autonome de teatru.

  • Radio România finalistă la BBC Audio Drama Awards 2023

    Radio România finalistă la BBC Audio Drama Awards 2023

    BBC a anunțat marți, 7 februarie, finaliștii la BBC Audio Drama Awards 2023. Producția Teatrului Național Radiofonic Anii ’60 de Ema Stere, regia artistică Mihnea Chelaru, e finalistă în top 3 la categoria Best European Drama. Câștigătorii vor fi anunțați duminică, 19 martie 2023, în cadrul galei de premiere la BBC Broadcasting House (Londra).

    Începând cu 2012, Premiile BBC Audio Drama recompensează anual originalitatea și calitatea remarcabilă a spectacolului radiofonic britanic, difuzat on air și online, și pe artiștii implicați în producția genului. O nouă categorie înființată în anul 2019, Best European Drama, pune în valoare rolul radiourilor publice europene în cultivarea și dezvoltarea audio drama și coagulează comunitatea internațională a artiștilor producători de teatru radiofonic în jurul valorilor profesionale. Anul acesta BBC sărbătorește centenarul teatrului radiofonic britanic, care a însoțit ascultătorii și a alimentat încrederea în valorile culturii în vremuri mai blânde sau mai grele, iar premiile din acest an sunt dedicate creativității echipelor implicate în producția acestei forme autonome de teatru.

    Recunoașterea valorii producției noastre Anii ’60 ca finalistă pentru premiul Best European Drama ne onorează și reconfirmă poziția Teatrului Național Radiofonic al Radio România printre cei mai valoroși producători europeni de spectacol sonor. Câștigătoarea categoriei Best European Drama se va alege dintre cele trei producții finaliste: Burning de Sudabeh Mohafez (producție Czech Radio), Let Me Tell You de Marta Rebzda (producție Polskie Radio) și The Sixties de Ema Stere (Radio Romania).

    Autoarea Ema Stere, consacrată cu romanul Copiii lui Marcel (distins cu premiile Uniunii Scriitorilor din România 2021 și Sofia Nădejde pentru Literatura Scrisă de Femei 2020), scrie cu aceeași vervă și har proză scurtă. Povestirile Emei Stere au apărut de-a lungul anilor în paginile revistelor Iocan și Capital Cultural și au captat cititorii prin umorul tranșant, tonul caustic, dublat de precizia și bogăția observațiilor de detaliu ale scriiturii. În pofida suprafeței restrânse, proza scurtă a Emei Stere are adâncimea perspectivei, concentrate pe personaje și situații ce recompun fragmentar panorama spiritului autohton. Al. Ioan Cuza (2020), Mama ucide uriașul (2019), Jos comunismul! – joc de strategie şi RPG (2019) se numără printre creațiile adaptate radiofonic sau scrise direct ca scenarii pentru Teatrul Național Radiofonic, iar Anii ’60 (2022) e cea mai recentă montare la Teatrul Național Radiofonic a prozei scurte a Emei Stere.

    Anii ’60 comentează naufragiul primei generații de tineri decuplați de la lumea liberă, în anii consolidării regimului comunist în România. Cei născuți la finalul Celui de-al Doilea Război Mondial aveau 20 de ani în anii ’60, iar în prezentul povestirii (și al ascultătorilor) au devenit niște epave umane, eșuate la căminul de bătrâni. Căminul ca miniatură a lumii românești surprinde relații interumane distorsionate, ierarhii de putere derizorii ce caracterizează o societate pentru care viața omului nu este o valoare în sine. O zi obișnuită în căminul de bătrâni e bulversată de o banală eroare, iar din haosul astfel născut iese la suprafață tragedia vieților confiscate de istorie. Valorile a două sisteme sociale, socialismul și capitalismul, sunt oglindite în eșecul existențial al personajelor. Opțiunea regizorului Mihnea Chelaru pentru o producție în sistem binaural e justificată de suprapunerea planurilor narative, de coexistența trecutului cu prezentul în mintea locatarilor căminului, remarcabil animați de înreaga distribuție. Anii ’60 revelează eșecul generațional al destinelor fără orizont, sufocate de regimul totalitar.

    Lista finaliștilor la toate categoriile BBC Audio Drama Awards poate fi accesată aici:

    https://www.bbc.com/mediacentre/2023/audio-drama-awards-finalists-anouncement

  • Jurnal românesc – 29.12.2022

    Jurnal românesc – 29.12.2022

    Prim-ministrul
    Nicolae Ciucă s-a întâlnit, la Bucuresti, cu reprezentanți ai Ligii Studenților
    Români din Străinătate, filiala Paris    . Potrivit unui comunicat al executivului,
    cu acest prilej, premierul a prezentat programele derulate de guvernul de la
    Bucureşti pentru sprijinirea studenților care învață la
    universități din afara țării, cu accent pe programele de practică și
    sprijinirea celor care doresc să-și dezvolte propriile afaceri. Reprezentanții
    studenților au transmis că foarte mulți dintre colegi doresc sau chiar se
    pregătesc să se întoarcă acasă, pentru a reveni aproape de familii și de
    prieteni. Potrivit lor, printre măsurile necesare sunt cele legate de
    optimizarea procedurilor de echivalare a diplomelor, predictibilitate pentru
    dezvoltarea unei cariere în țară și fluxuri de informare active prin intermediul
    ministerelor.

    Guvernul își va intensifica eforturile de comunicare cu
    studenții din afara țării, pentru a implementa soluțiile necesare. Mă bucur să
    aflu că există dorința revenirii în România, pentru că avem nevoie de energia,
    talentul și experiența acumulată de tinerii noștri în universitățile din
    străinătate     – a declarat, în cadrul întâlnirii, premierul. Potrivit lui, România
    are resurse financiare și oferă tinerilor o perspectivă atractivă. Totodată, premierul
    a dat asigurări că, atât prin intermediul ambasadelor, cât și prin ministere,
    vor fi derulate acțiuni concrete pentru soluționarea problemelor cu care se
    confruntă studenții din străinătate.


    Producția Teatrului Național Radiofonic Anii
    ’60 de Ema Stere, regia artistică Mihnea Chelaru, se află pe lista scurtă la categoria
    *Best European Drama* – potrivit nominalizărilor pentru BBC Audio Drama Awards
    2023.     Câștigătorii vor fi anunțați pe 19 martie 2023, în cadrul galei de
    premiere la BBC Broadcasting House (Londra). Câștigătoarea Best European Drama
    se va alege din șase producții finaliste din Cehia, Elveția, Germania, Polonia,
    România și BBC Radio Cymru în limba galeză. Începând din 2012, Premiile BBC
    Audio Drama Awards recompensează anual originalitatea și calitatea remarcabilă
    a spectacolului radiofonic britanic. O nouă categorie înființată în anul 2019,
    Best European Drama, pune în valoare rolul radiourilor publice europene în cultivarea
    și dezvoltarea audio drama și coagulează comunitatea internațională a
    artiștilor producători de teatru radiofonic în jurul valorilor profesionale.


    Înotătorul român David Popovici, dublu
    campion european şi mondial în acest an, a fost ales cel mai bun sportiv din
    Balcani în 2022, în cadrul anchetei organizate de agenţia bulgară BTA, la care
    au luat parte agenţiile de ştiri din regiune, inclusiv AGERPRES.     Popovici (18
    ani), care a obţinut medalii de aur la 100 şi 200 m liber, atât la Europene,
    cât şi la Mondiale în acest an, doborând şi recordul mondial la 100 m liber,
    s-a impus la cea de-a 49-a ediţie a anchetei cu 64 de puncte, devansându-l pe
    tenismanul sârb Novak Djokovic, 61 puncte, şi pe fotbalistul croat Luka Modric,
    48 puncte. Pe locul 13, cu 10 puncte, s-a clasat canotoarea Simona Radiş, dublă
    campioană europeană şi mondială în acest an, în timp ce canoistul Cătălin
    Chirilă, campion european şi mondial, s-a clasat pe locul 33, cu 3 puncte. Pe
    lista sportivilor cu performanţe în anul care se încheie au mai figurat
    canotorii Ionela-Livia Cozmiuc, Sergiu Vasile Bejan, Marius Vasile Cozmiuc,
    halterofila Loredana Toma, gimnastele Sabrina Voinea, Amalia Puflea, atleta
    Bianca Florentina Ghelber. Au figurat, de asemenea, luptătorii Nicu Ojog,
    Andreea Ana, săritorul în apă Constantin Popovici, pugiliştii Lăcrămioara
    Perijoc şi Andrei Arădoaie, toţi medaliaţi la Europene şi/sau Mondiale.


    Expoziția de pictură Bule de
    eter, a pictorului și arhitectului româno-libanez Hamid Nicola Katrib
    este deschisă, până pe 5 ianuarie, la Galeria Macadam a Institutului Cultural Român de la Paris.
    Proiectul, organizat de galeria bucureșteană HNK, prezintă creaţii care
    sondează frontiera dintre realitate și suprarealism. Hamid Nicola Katrib este
    artist plastic și arhitect de interior. S-a născut în Bacău, dar s-a mutat apoi
    în Beirut, unde a crescut și studiat arhitectura la Academia Libaneză de Arte
    Frumoase. Imediat după absolvire, a început să colaboreze cu studiouri
    prestigioase de design interior din Liban, ai căror clienți erau membrii
    coroanei regale arabe. La 24 de ani s-a întors în România, iar în scurt timp a
    urcat în topul Forbes 30 Under 30, ca cel mai de succes antreprenor într-un
    domeniu artistic.


  • Solaris

    Solaris

    Les productions de la rédaction du Théâtre national
    radiophonique « Anii ’60 »/Les années ’60 » d’Ema Stere, mise en
    scène par Mihnea Chelaru, et « Solaris », une adaptation libre d’après le roman de science-fiction de
    Stanisław Lem, due à Ilinca Stihi, qui signe aussi la mise en scène, se
    retrouvent dans la sélection officielle de la section Radio Drama du
    prestigieux concours international de productions médias « Prix Italia ».
    Les organisateurs de cette 74e édition, accueillie par la ville de Bari du 4 au
    8 octobre, annoncent une participation record de 321 productions toutes
    catégories confondues – radio, tv, web -, dont 94 radiophoniques, proposées par
    83 radios publiques de 50 pays à travers le monde. RRI a invité au micro Ilinca
    Stihi, à laquelle l’on doit le spectacle « Solaris ».


    Ilinca Stihi s’est formée à la réalisation de film à
    l’Académie de théâtre et de film de Bucarest et travaille comme metteure en
    scène à la Société roumaine de radiodiffusion depuis 2005. En 2013, elle, Attila
    Vizauer, rédacteur en chef de la rédaction Théâtre, et Mihnea Chelaru, ingénieur
    du son dans la même rédaction, ont mis sur pied le premier Festival
    international de théâtre radiophonique de Roumanie, le Grand Prix Nova. Ilinca
    Stihi est la dépositaire de sept prix internationaux et de celui du meilleur
    spectacle radiophonique, accordé par l’Union théâtrale de Roumanie UNITER en
    2013. Elle a siégé au jury du Festival International de Radio de New York en
    2013 et a présidé le jury de la section théâtre radio du Festival Prix Marulic de
    Croatie en 2014. « Metteure en scène et scénariste, Ilinca Stihi conçoit les
    spectacles sonores de A à Z, même quand elle travaille sur une
    dramaturgie-support ; elle construit tout, depuis le scénario à la postproduction,
    creusant en profondeur. Les sources littéraires ne sont, souvent, que des
    prétextes pour une interprétation sonore qui garde le thème de départ, mais qui
    va au-delà du texte d’origine en tant qu’élément d’une architecture sonore
    raffinée », affirme la critique de théâtre Oana Cristea Grigorescu. Le
    choix des sujets prend en compte leur actualité, explique Ilinca Stihi:

    « « Solaris »
    est en fait une rencontre que je n’osais pas espérer. Tout le monde connait le film
    « Solaris », le chef-d’œuvre d’Andrei Tarkovski. Ils en sont aussi nombreux
    à avoir lu le roman de Stanisław Lem, un livre de science-fiction d’une
    complexité bouleversante sur la condition humaine. J’avoue que j’ai beaucoup
    hésité avant de me lancer dans cette aventure, car il est très difficile de proposer
    une vision personnelle après de grands artistes qui se sont déjà exprimés en
    s’appuyant sur ce récit. Mais l’Institut culturel polonais m’a envoyé cette
    invitation par le biais de la productrice du spectacle, Oana Cristea
    Grigorescu, et j’ai pensé que ça valait la peine de tenter ma chance. Et là, je
    peux vous dire que la rencontre ou plutôt la nouvelle rencontre avec « Solaris »
    a eu un impact très fort, notamment après la période tellement difficile de la
    pandémie, que nous avons tous traversée. Pour moi, Solaris est une histoire de
    réclusion, car c’est l’histoire de plusieurs gens bloqués à bord d’une station
    spatiale, dans un univers non-humain, des gens qui sont amenés à réfléchir à
    leur condition. D’une certaine manière, cela ressemble à notre vécu durant ces
    deux années et j’ai trouvé qu’il était important de se pencher sur ce que nous
    avons vécu, d’essayer de découvrir, au-delà du sens de l’histoire, le sens
    apporté par cet événement dans nos vies respectives. Sur cette réflexion, je me
    suis lancée vers Solaris en essayant d’imaginer une adaptation libre, ce qui
    m’a permis d’en écrire une partie. Une partie contemporaine, liée au temps
    présent, qui aille au-delà du très riche message du livre, au-delà aussi des
    descriptions absolument spectaculaires, dont j’utilise des citations dans le
    spectacle de théâtre radiophonique. Le projet Solaris a pris ensuite de
    l’ampleur, grâce à la collaboration avec le compositeur Cristian Lolea, qui
    signe la bande son originale, avec le sound designer Tom Brânduș. Avec Sabra
    Daici, j’ai traduit des extraits du roman, puisque la traduction en roumain du
    livre de Lem datait des années ’90 et avait un parfum obsolète, vu l’évolution
    technologique éblouissante des deux dernières décennies. J’espère avoir réussi
    à créer un univers à la fois cohérent et expressif pour notre époque. J’ajouterais
    aussi que j’ai imaginé le spectacle de façon à ce qu’il soit compréhensible
    pour ceux qui n’ont pas lu le texte de Stanisław Lem, il ne faut pas avoir lu Solaris
    pour pouvoir comprendre et vibrer avec ma version. »



    Le spectacle sonore Solaris est produit par Radio Roumanie
    et l’Institut polonais de Bucarest, en partenariat avec le Musée national d’art
    de Roumanie. (Il est aussi porté par les
    acteurs Tudor Aron Istodor, Mădălina Anea, Emilian Oprea, Gabriel Costin, Radu
    Bânzaru, Marcela Roibu, Costin Toma Dârțu – doar pt site). Au micro de RRI,
    Ilinca Stihi a également parlé de l’importance de la sélection au Prix Italia.

    « Le Prix Italia est le plus ancien festival de radio d’Europe
    et du monde, car l’Europe a la tradition la plus étendue dans le temps en
    matière d’art du spectacle sonore. De toute évidence, c’est un immense honneur
    et une immense joie de me retrouver aux côtés de collègues du monde entier, qui
    présentent leurs créations les plus intéressantes, et de pouvoir nous écouter
    et nous entendre les uns les autres. Pour nous, passionnés de théâtre
    radiophonique, ces festivals nous offrent la grande joie d’écouter nos
    créations et d’échanger des idées et des perspectives à l’heure où l’art sonore
    est ravivé partout en Europe. Nous savons tous que les podcasts et tout ce qui
    est son bénéficient d’une audience record en ligne. Alors, tout le monde
    cherche de nouvelles formules, qui
    intéressent les auditeurs. »




    Les spectacles radiophoniques « Anii ’60/Les
    années ’60 » d’Ema Stere, mis en scène par Mihnea Chelaru, et « Solaris », une
    adaptation d’après Stanisław Lem par Ilinca Stihi, sélectionnés dans la
    compétition officielle du Prix Italia, sont accessibles sur la plate-forme e-teatru.ro,
    aux côtés d’autres nombreuses productions radiophoniques de Radio Roumanie.
    (Trad. Ileana Ţaroi)

  • Nominalizare la Prix Europa 2022 a producției Teatrului Național Radiofonic Anii ’60 de Ema Stere

    Nominalizare la Prix Europa 2022 a producției Teatrului Național Radiofonic Anii ’60 de Ema Stere

    Prestigiosul festival de producții media Prix Europa a anunțat luni, 5 septembrie, lista producțiilor nominalizate în competiția din acest an. Suntem mândri că producția Teatrului Național Radiofonic Anii ´60 de Ema Stere, regia Mihnea Chelaru, se regăsește printre cele 29 de producții aflate pe lista nominalizărilor la categoria Radio Fiction. Juriul format din experți independenți a selectat din totalul de 606 producții înscrise, 187 de programe din 28 de țări, în cele trei categorii de concurs: radio, tv, digital media.

    Festivalul Prix Europa (Berlin-Potsdam) se va desfășura în perioada 23-29 octombrie 2022 la Potsdam, iar la capătul săptămânii de audiții și vizionări, se vor alege câștigătorii acestei ediții. Juriile fiecărei secțiuni, formate din reprezentanţii producțiilor nominalizate, vor decide laureații după dezbateri și sesiuni de vot individual. Se acordă un singur premiu și trofeu pentru fiecare categorie de concurs, secondată de o nominalizare (fără trofeu).

    Festivalul concurs Prix Europa a fost înființat în 1987 de Parlamentul European și de către Comisia Europeană și este susținut de European Broadcasting Union (EBU), dar și de numeroase organizații europene de media. Festivalul răsplăteşte cele mai bune producţii media europene, se adresează producătorilor profesionişti și are ca scop stimularea creativității și încurajarea celor mai noi tendințe în creația europeană de media.

    Ema Stere, autoarea povestirii Anii ’60, este o importantă voce a literaturii române contemporane, confirmată în ultimii doi ani de premiile Uniunii Scriitorilor din România în 2021 și Sofia Nădejde pentru Literatura Scrisă de Femei, în 2020. Ambele distincţii i-au fost decernate pentru romanul de debut Copiii lui Marcel. Povestirea Anii ’60 comentează naufragiul primei generații de tineri decuplați de la lumea liberă, în anii consolidării regimului comunist în România. Cei născuți la finalul celui de-al Doilea Război Mondial aveau 20 de ani în anii ’60, iar în prezentul povestirii (și al ascultătorilor) au devenit niște epave umane, eșuate la căminul de bătrâni. Căminul, ca miniatură a lumii românești, surprinde relații interumane distorsionate, ierarhii de putere derizorii ce caracterizează o societate pentru care viața omului nu este o valoare în sine. O zi obișnuită în căminul de bătrâni e bulversată de o banală eroare, iar din haosul astfel născut iese la suprafață tragedia vieților confiscate de istorie. Valorile a două sisteme sociale – socialismul și capitalismul – sunt oglindite în eșecul existențial al personajelor. În regia și adaptarea radiofonică a lui Mihnea Chelaru, suprapunerea planurilor narative redă coexistența trecutului cu prezentul în mintea locatarilor căminului. Interpretarea vie și sensibilă a întregii distribuții surprind credibil atmosfera căminului de bătrâni. Dacă Copiii lui Marcel e romanul salvării sociale printr-o utopie de grup, cea a puterii disperate de a o lua de la capăt, Anii ’60 revelează eșecul generațional al destinelor fără orizont, sufocate de regimul totalitar.

    Anii ’60 de Ema Stere, adaptarea radiofonică și regia artistică Mihnea Chelaru. În distribuție: Daniel Badale, Constantin Cojocaru, Gavril Pătru, Ioan Grosu, Coca Bloos, Rodica Mandache, Virginia Rogin, Petru Lupu, Gheorghe Arcudean, Violeta Berbiuc, Julieana Drăghici. Asistent regie: Janina Dicu. Înregistrări de teren: Bogdan Dumitrescu și Marius Țoghină. Inginer de sunet: Mădălin Cristescu. Regia muzicală: Andrei Miricescu. Redactor: Oana Cristea Grigorescu.

  • Sofia-Nădejde-Preise für von Frauen verfasste Literatur verliehen

    Sofia-Nădejde-Preise für von Frauen verfasste Literatur verliehen

    Sputnik im Garten“ von Gabriella Eftimie (OMG Verlag, 2020), Sonia hebt die Hand“ von Lavinia Branişte (Polirom Verlag, 2019), Fotocrom Paradis“ von Deniz Otay (OMG Verlag, 2020) und Marcels Kinder“ von Ema Stere ( Polirom Verlag, 2020) sind die Bücher, die bei der dritten Ausgabe der Preisverleihungsgala Sofia Nădejde“ für Autorinnen-Literatur in Bukarest ausgezeichnet wurden. Der Name, der für diese Gala zur Verleihung der Preise für Autorinnen gewählt wurde, ist die Ehrung einer wichtigen Persönlichkeit der rumänischen Kultur, Sofia Nădejde: Es handelt sich um die erste Frau in Rumänien, die in einem Gymnasium für Jungen das Abitur ablegen durfte, die erste Frau, die eine Literaturzeitschrift leitete, und die Autorin des ersten feministischen Romans in der Geschichte der rumänischen Literatur. Die Preisverleihung für Frauenliteratur fand im Rahmen der Sofia-Nădejde-Tage“ statt, die Ende August mit einer Filmvorführung mit Kurzfilmen von rumänischen Regisseurinnen begann. Mehr dazu sagte uns die Dichterin und Journalistin Elena Vlădăreanu, die Initiatorin der Gala der Sofia-Nădejde-Preise für Frauenliteratur:



    Von Anfang an waren wir an dieser Überschneidung der Künste interessiert, und in diesem Jahr haben wir eine Partnerschaft mit dem rumänischen Verband der Frauen im Kinobereich, so dass Schriftstellerinnen, die für Prosa und Debüt-Prosa nominiert sind, an einer Reihe von Treffen mit Regisseurinnen teilgenommen haben. Es ist auch wichtig, dass wir seit letztem Jahr eine Partnerschaft mit Scena.ro haben, mit der wichtigsten Plattform in Rumänien, die sich dem Theater widmet. Seit der letzten Ausgabe vergibt Scena.ro einen Sonderpreis für Dramaturgie im Rahmen der »Sofia-Nădejde-Tage«. Diese Auszeichnung ging dieses Jahr an Alexandra Pâzgu, eine äu‎ßerst interessante rumänische Dramatikerin, die seit mehreren Jahren in Österreich, in Wien lebt und begonnen hat, auf Deutsch zu schreiben. Im Hinblick auf diese Überschneidung der Künste möchte ich auch die Partnerschaft mit tranzit.ro hervorheben, eine dauerhafte Partnerschaft, denn gemeinsam mit ihnen haben wir mehrere Debatten und Rundtischgespräche geführt. Mehr noch: tranzit.ro ist unser Partner bei dieser Ausgabe und hilft uns finanziell durch das Anbieten eines Preises. Diese Überschneidungen erscheinen mir sehr wichtig, ich hoffe, dass wir auch den Workshop mit der Künstlerin Liliana Basarab abhalten können, einen Workshop, der von den nominierten Gedichtbänden ausgeht und in dessen Mittelpunkt das Buch als Gegenstand steht.“




    Im Rahmen der Gala erhielt die Schriftstellerin Sanda Cordoş den Sonderpreis A Room of One’s Own“ für die Hingabe, mit der sie seit Jahrzehnten mit ihren kritischen Artikeln die zeitgenössische rumänische Literatur unterstützt. Dazu Graţiela Benga-Ţuţuianu, Literaturkritikerin und Historikerin, Mitglied der Jury für die Verleihung der Sofia-Nădejde-Preise“ für Autorinnen-Literatur:



    Meiner Meinung nach ist dies eine sehr geeignete Wahl, da Sanda Cordoş ein ausgezeichnetes, überzeugendes kritisches Werk veröffentlicht hat. Darüber hinaus ist ihre Wahl die Antwort auf eine Realität, die uns oft betrübt. Denn wir sehen bei verschiedenen Gelegenheiten, wie Literaturkritiker und Historiker die von Frauen geschriebene Literatur und Kritik immer noch kleinreden oder auf thematische und stilistische Stereotypen reduzieren. Alles, was Sanda Cordoş geschrieben hat, ist eine angemessene Antwort auf diese Vorurteile. Leider wird die Literatur immer noch in Gender-Kategorien eingeteilt, in männliche und weibliche Literatur, und ich finde diese Abgrenzung völlig unangemessen, denn Literatur sollte die ganze Welt widerspiegeln. Man kann sich nicht auf ein bestimmtes Schema beschränken.“




    Die Dichterin und Übersetzerin Alexandra Turcu und die bildende Künstlerin Liliana Basarab gehören seit der ersten Ausgabe zum Team der Sofia-Nădejde-Literaturpreise für Frauen. Alexandra Turcu möchte dazu beitragen, dass Vorurteile gegen Schriftstellerinnen und generell gegen Frauen abgebaut werden:



    Mir wurde klar, dass ich mehr als nur schreiben will. Ich möchte die Literatur und insbesondere die von Frauen geschriebene Literatur unterstützen. Aus diesem Grund schloss ich mich der von Elena Vlădăreanu ins Leben gerufenen Initiative an. Ich erhielt sehr unterschiedliche Reaktionen, einige von ihnen waren nach der ersten Ausgabe negativ, und ich war im Moment entmutigt, aber mit der Zeit wurde mir klar, dass diese Auszeichnungen willkommen sind und dass sie von einer Ausgabe zur anderen zugenommen haben. Auch wenn es immer noch ungünstige Reaktionen auf dieses Projekt gibt, halte ich es für sehr wichtig, es fortzusetzen. Dies ist genau die Idee der Preise: Wir wollen mehr, als nur Auszeichnungen vergeben, wir zielen darauf ab, Vorurteile gegenüber Autorinnen und Frauenliteratur, generell Vorurteile gegenüber dem Platz der Frauen in der Welt abzubauen.“



    Und Liliana Basarab engagiert sich dafür, dass die Arbeit von Literatinnen und Künstlerinnen besser anerkannt wird:



    Ich habe das Gefühl, dass ich durch die Arbeit im Team der Sofia-Nădejde-Preise viel dazu lerne und dass wir gemeinsam ein schönes Projekt aufbauen. Wie bereits erwähnt, handelt es sich nicht nur darum, einige Preise zu vergeben. Die Sofia-Nădejde-Tage umfassen auch weitere Aktivitäten, die darauf abzielen, das Schaffen von Frauen in der Literatur und auch in anderen Kunstbereichen anzuerkennen, und ich hoffe, diese Aktivitäten fortsetzen zu können. Ich bin der Meinung, dass sich auch aufgrund dieser Auszeichnungen ein Mentalitätswandel vollzogen hat. Deshalb glaube ich, dass wir weitermachen und auch andere Wege finden müssen, um das Schaffen von Frauen hervorzuheben, das manchmal nicht anerkannt oder als minderwertige Kunst behandelt wird.“

  • Nouveaux débuts en littérature : Ema Stere

    Nouveaux débuts en littérature : Ema Stere

    « Parmi les 94
    manuscrits reçus cette dernière année, la maison d’édition Polirom de Iași a
    choisi « Copiii lui Marcel » / « Les enfants de Marcel »,
    de Ema Stere comme gagnant de notre Concours annuel de début »     – c’est un extrait d’un communiqué de presse de Polirom,
    une des maisons d’édition les plus renommées de Roumanie.


    « Je serais
    ravie que ce livre, dont je n’attendais pas grand-chose, soit lu avec la même
    joie que j’y ai mis en l’écrivant »    , avoue l’autrice, Ema Stere,
    journaliste à Radio România Cultural, la chaîne culturelle de Radio Roumanie.
    Qui est-elle et comment voit-elle « Les enfants de Marcel », cette
    histoire où le suspense, le mystère et les retournements de situation ne
    manquent pas ? Ema Stere : « Des jeunes vont à la campagne, quelque part
    dans un village imaginaire. Les étapes que leur groupe parcourt sont les étapes
    parcourues par toute communauté. Ensuite, j’ai aussi voulu m’amuser, car, au
    bout du compte, c’est pour ça que j’ai écrit ce livre. Il y a beaucoup de
    personnages, j’espère que le lecteur arrive à les distinguer. Il y a aussi une
    narratrice qui ne sait pas tout, car elle fait confiance à la mémoire du
    village où s’installe ce groupe de jeunes. Et, comme la mémoire collective
    n’est pas toujours précise, la narratrice connait seulement une petite tranche
    de réalité, très tirée par les cheveux en plus. Par-dessus le marché, cette
    narratrice a une personnalité dominatrice. C’est le genre à garder les gens
    près d’elle et à assumer les mérites pour toute la communauté. « C’est moi
    qui ait fait, c’est moi qui… » C’est un personnage important, car tous les
    évènements sont filtrés à travers son discours. »




    Neuf ans, avec des
    pauses – c’est ce qu’il a fallu à Ema Stere pour… élever les enfants de Marcel.
    Enthousiaste, elle a fait des recherches dans plein de directions, tous des
    chemins qui se sont ouverts en écrivant. Elle a rédigé son livre à la main, a aménagé
    une étagère d’auteurs utopistes dans sa bibliothèque pour l’occasion et, en
    gros, à profité pleinement de toute l’expérience. C’est son mari qui a été son
    premier lecteur. Son enchantement l’a fait montrer le manuscrit à d’autres et,
    enfin, à l’envoyer au concours de début des éditions Polirom. La suite de l’aventure ?
    Ema Stere : « Je m’attendais à recevoir un message type,
    quelque chose dans le genre « Nous sommes désolés, mais non, pas
    encore. » Quand j’ai reçu le courriel de l’éditeur Adrian Botez qui m’annonçait,
    ravi, que j’avais gagné, et qui me demandait mon nom, j’étais chez moi et je me
    suis mise à crier. J’étais très heureuse. Maintenant, j’attends la sortie du
    livre, je n’ai pas d’autres attentes. Généralement je n’attends pas à recevoir
    des choses, ni pour Noël, ni pour mon anniversaire. Voilà que mon histoire
    personnelle me montre qu’en n’attendant rien, on en reçoit bien davantage. Cela
    semble fonctionner pour moi, en tout cas. »




    Ema Stere prouve que
    le célèbre proverbe « Tout vient à point à qui sait attendre » ne
    s’applique pas en toute situation. Enfin, elle nous a parlé d’une société
    utopique. « Si j’avais à bâtir, en pensée, une société utopique, elle devrait
    avoir le sens de la mesure et du ridicule. Nous en avons tous besoin. »
    (Trad. Elena Diaconu)

  • Kulturjournalistin Ema Stere erhält Debütpreis des Verlags Polirom

    Kulturjournalistin Ema Stere erhält Debütpreis des Verlags Polirom

    Aus insgesamt 94 Manuskripten hat der Verlag Polirom in Iaşi den Gewinner des 4. Debütwettbewerbs ausgewählt. Der Preis ging an Marcels Kinder“ von Ema Stere. Ich würde mich freuen, wenn dieses Buch, von dem ich keine hohen Erwartungen hatte, mit der gleichen Freude gelesen wird, die ich beim Schreiben empfand“, sagte Ema Stere, Journalistin bei Radio România Cultural, dem Kultursender des öffentlich-rechtlichen Rundfunks.



    Wer ist Ema Stere ist und wie hat dieses literarische Abenteuer begonnen, dem es nicht an Spannung, Rätseln und überraschenden Wendungen mangelt? Ema Stere fasst die Handlung ihres Romans kurz:



    Einige junge Leute fahren aufs Land, irgendwo in ein imaginäres Dorf. Die Entwicklungen, die sie im Beziehungsgeflecht untereinander durchlaufen, sind derart, wie sie in den meisten menschlichen Gemeinschaften vorkommen. Hinzu kommt noch die Tatsache, dass ich auch Spa‎ß haben wollte, weil ich letztendlich das Buch zu meiner persönlichen Unterhaltung geschrieben habe. Es gibt viele Romanfiguren, ich hoffe, sie können voneinander unterschieden werden. Es gibt auch eine Erzählerin, sie kennt aber nicht alle Einzelheiten, sie schöpft ihre Beobachtungen meistens aus dem kollektiven Gedächtnis, sie kennt folglich nur ein Stück Realität, die viel übertrieben ist, genau wie sie diese Realität übermittelt bekommt. Die Erzählerin ist die Art von Mensch, die andere um sich versammelt und sagt, dass sie mehr tut, als sie in Wirklichkeit tut. ‚Ich habe Leben in die Bude gebracht‘, sagt sie… Die Erzählperspektive ist eigentlich ihre eigene Perspektive.“




    Neun Jahre lang mit einigen Unterbrechungen — so lange hat Ema Stere gebraucht, um Marcels Kinder“ gro‎ßzuziehen und den Roman zu Ende zu bringen. Die Autorin hat mit viel Enthusiasmus recherchiert und mit der Hand geschrieben. Ihr Mann entdeckte zuerst einige Seiten und las sie heimlich, Ema fand das heraus und zeigte ihm das ganze Manuskript. Seine Freude beim Lesen der Seiten hat sie überzeugt, das Manuskript auch einigen Freunden zu zeigen, ferner schickte sie es zum Debütwettbewerb des Verlags Polirom. Wie es weiter ging, erzählt Ema Stere:



    Wie auch immer, ich hatte nichts erwartet, höchstens so etwas wie: ‚Es tut uns leid… Wir wünschen Ihnen weiterhin viel Erfolg.‘ Als dann die E-Mail vom Verlag einging, in der mir der Chefredakteur Adrian Botez bekannt gab, dass ich gewonnen hatte, und mich bat, ihm meinen richtigen Namen zu verraten, fing ich an, vor Freude herumzuschreien. Ich war sehr glücklich. Ich hoffe, dass das Buch bald herauskommt. Ich habe keine anderen Erwartungen daran. Ich erwarte nichts, weder vom Weihnachtsmann noch für meinen Geburtstag, aber dieses persönliche Erlebnis hat mir gezeigt, dass schönere Sachen passieren, wenn man sie nicht erwartet.“

  • “Copiii lui Marcel”, de Ema Stere, cîștigătorul Concursului Anual de Debut

    “Copiii lui Marcel”, de Ema Stere, cîștigătorul Concursului Anual de Debut

    Dintr-un număr de 94 de
    manuscrise primite, Editura Polirom de la Iași a ales cîștigătorul Concursului
    Anual de Debut, ediția a IV-a: Copiii lui
    Marcel de Ema Stere.     – așa sună fraza-cheie din comunicatul Editurii, una
    dintre cele mai prestigioase din România.

    M-aș bucura ca această carte, de la care nu aveam mari așteptări,
    să fie citită cu aceeași bucurie pe care am simțit-o eu când am scris-o,     spune
    Ema Stere jurnalistă la Radio România Cultural și co-realizatoare a emisiunii
    Vorba de cultură.


    Cine este Ema Stere și
    cum a pornit în această călătorie din care nu lipsesc tensiunea, misterul și
    răsturnările de situație urmează să descoperim parțial în rubrica de astăzi.
    Pornim de la ideea, tot mai răspândită, că scrisul poate deveni și el un fel
    de…virus. Unul care vine din interiorul multor persoane, dar nu dăunează grav
    sănătății. Atât timp cât nu are conținut violent sau ofensator, evident. Ca
    multe alte instrumente, și cel numit scris poate ascunde astăzi pericole
    majore, din păcate; dar nu despre acest gen de scriere vorbim acum.

    Mai
    multe, aflăm de la câștigătoare, colega noastră Ema Stere: Așadar, niște tineri se duc la țară, undeva într-un
    sat imaginar. Etapele pe care le parcurg ei sunt etape pe care le parcurg mai
    toate comunitățile. La care se adaugă faptul că am vrut și eu să mă distrez,
    pentru că până la urmă am scris cartea pentru amuzamentul meu personal. Și sunt
    foarte multe personaje, sper să se poată deosebi între ele. Există și o
    naratoare, care nu le știe pe toate, dar se bazează pe memoria satului în care
    ei, cei din grupul de tineri, s-au stabilit. Și, pentru că memoria colectivă nu
    este întotdeauna precisă, naratoarea cunoaște doar o feliuță de realitate, mult
    exagerată. În plus, ea are o personalitate de tip dominator. Este genul care
    strânge oamenii în jurul ei și își asumă meritele întregii comunități. Eu am
    făcut, eu am adus viață aici…Este un personaj de care a trebuit să țin seama.
    Și toate evenimentele sunt filtrate prin discursul acestei fete.


    Timp de nouă
    ani, cu întreruperi – atât i-a luat Emei Stere să îi …crească pe copiii lui
    Marcel. S-a documentat cu entuziasm în tot felul de direcții care porneau, ca
    tot atâtea drumuri, din miezul poveștii. A scris de mână, și-a creat un raft cu
    scriitori utopiști și s-a bucurat de toată aventura. Soțul ei a descoperit mai
    întâi câteva pagini și le-a citit pe furiș. Din discreție. Doamnele sunt mai
    greu de păcălit, oricât de discret ai fi; drept care Ema i-a dat tot ce
    scrisese până atunci. Abia bucuria lui a determinat-o să le arate și altora
    manuscrisul. Și așa l-a trimis la concursul de debut al Editurii Polirom. Cu
    adresă de email special creată – copiiiluimarcel – așa cum cerea regulamentul.
    Ce a fost mai departe ne spune tot Ema Stere:


    În orice caz, mă așteptam să primesc ceva de
    genul – Ne pare rău. Deocamdată nu. Când a venit mailul prin care
    redactorul-șef Adrian Botez mă anunța, cu bucurie, că am câștigat – și mă ruga
    să îi spun totuși cum mă cheamă – am început să țip prin casă. Am fost foarte
    fericită. Sper să apară cartea. Alte așteptări de la ea nu am. Eu nu aștept
    nimic, nici de la Moș Crăciun, nici de ziua mea, dar istoria personală mi-a
    demonstrat că, dacă nu aștepți, ți se întâmplă și mai bine. Cel puțin în cazul
    meu așa funcționează.


    S-ar părea că așa
    funcționează în cazul multor oameni, din câte mi s-a spus. Oricum, Ema Stere
    ne-a întors cumva gândul și spre raftul cu utopiși. Despre care toată lumea
    vrea să știe mai mult, afirmă ea. Și adaugă – …dacă ar fi să construiesc în
    gând o societate utopică, ea ar trebui să aibă simțul măsurii și al
    ridicolului. Pentru că ne trebuie tuturor.


  • UK International Radio Drama Festival: Rumänischer Rundfunk mit drei Hörspielen beteiligt

    UK International Radio Drama Festival: Rumänischer Rundfunk mit drei Hörspielen beteiligt

    Der Rumänische Rundfunk hat sich am 6. Internationalen Festival UK International Radio Drama Festival“ mit drei Hörspielen beteiligt. Es handelt sich um 101 FM“ von Maria Manolescu Borşa, Regisseur Mihnea Chelaru, Mama ucide uriaşul“ (Mutter tötet den Riesen“) von Ema Stere, Dramatisierung von Mădălin Cristescu, Regisseur Attila Vizauer, und Jucării“ (Spielzeug“) nach einem Text von Marin Sorescu, Regisseur Mihnea Chelaru.



    Oana Cristea Grigorescu ist Redakteurin in der Hörspielredaktion des Rumänischen Rundfunks und Theaterkritikerin. Die Produktion 101 FM“, die im Wettbewerb Radio Drama“ stand, sei mit ihrer Thematik sehr im Trend, sagte unsere Gesprächspartnerin:



    Dieses Hörspiel ist uns sehr wichtig, weil es Teil der neuen Dramatik ist und ihre aktuelle Dynamik und die aktuellen Themen widerspiegelt, mit denen sie sich befasst. »101 FM« ist eine Geschichte über den 100. Geburtstag einer Gro‎ßmutter und die etwas ungeschickte Art und Weise, in der die ganze Familie das Fest organisiert. Die Situation deckt verborgene Konflikte in der Familie auf. Im gleichen Jahr wird auch das 100. Jubiläum der sogenannten Gro‎ßen Vereinigung und Gründung des modernen Staates gefeiert. Das gro‎ße Jubiläum widerspiegelt sich irgendwie auf komische Art und Weise in der kleinen Familienfeier.“




    Die anderen zwei Produktionen, Mutter tötet den Riesen“ und Spielzeug“, die im Wettbewerb der Sektion Short Forms“ des Festivals antraten, seien hingegen von einem bestimmten Format ausgegangen, sagt die Theaterkritikerin:



    Die Hörspiele, die in diesem Wettbewerb antreten, dürfen nicht länger als sieben Minuten sein. Das ist eine gro‎ße Herausforderung, denn sieben Minuten können viel sein, aber auch wenig, wenn man die Handlung einer Geschichte vom Anfang bis zum Ende entwickeln soll. Das Hörspiel »Mutter tötet den Riesen« basiert auf der Geschichte von Ema Stere und wurde von Mădălin Cristescu als Hörspiel bearbeitet. Mădălin Cristescu ist sehr bekannt und seine Adaption für das Stück »Orpheus Reise«, in der Regie von Attila Vizauer, erhielt auf dem Festival »Grand Prix Marulić« 2019 in Hvar, Kroatien, den Gro‎ßen Preis. Es handelt sich um eine nächtliche Heimreise einer Mutter zusammen mit ihrem Sohn. Sie werden von einem Betrunkenen angegriffen, und viele Jahre später erinnert sich der Sohn als alter Mann an seine Mutter als Heldin, die mit dem Mann kämpft und ihn alleine besiegt. Die andere Kurzgeschichte, »Spielzeug«, basiert auf dem gleichnamigen Gedicht von Marin Sorescu und thematisiert die Einsamkeit und Hilflosigkeit des Altseins.“




    2020 ist das dritte Jahr in Folge, in dem die Hörspiel-Produktionen von Radio Rumänien für das internationale Festival in Gro‎ßbritannien ausgewählt wurden.