Tag: embargou

  • Va putea UE impună embargou asupra petroului importat din Rusia?

    Va putea UE impună embargou asupra petroului importat din Rusia?


    Uniunea Europeană a anunțat săptămâna trecută al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care include și stoparea importurilor de petrol, în următoarele șase luni. Noul set de sancțiuni trebuie aprobat, conform procedurii, de către toate cele 27 de state membre. Imediat după publicarea documentului cu privire la noile sancțiuni au început negocierile între statele membre, deoarece unele state sunt nemulțumite de forma inițială a documentului. Grecia, Cipru şi Malta nu ar fi de acord cu măsura prin care se interzice tancurilor petroliere din UE să mai transporte țiței rusesc.



    Bani pentru infrastructura petrolieră a statelor din Estul Europei



    Potrivit unor surse de la Bruxelles, citate de agenția Reuters, Comisia Europeană analizează și variantă de a oferi mai mulți bani statelor membre din Europa de Est, sume ce trebuie folosite pentru modernizarea infrastructurii petroliere. Între statele est-europene, Ungaria pare cel mai greu de convins. Mai mult, statul vecin României a blocat până în prezent embargoul deoarece economia Ungariei este dependentă de importurile de țiței din Rusia. 65% din petrolul consumat în Ungaria este importat, în prezent, din Federația Rusă.



    Drept urmare, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a mers luni la Budapesta unde a discutat cu premierul Viktor Orban. La finalul cinei de lucru organizată la Mănăstirea Carmelitană din capitala Ungariei, Ursula von der Leyen a afirmat că s-au făcut progrese în direcția impunerii unui embargou asupra importurilor de petrol rusesc iar dialogul cu premierul maghiar a contribuit la elucidarea anumitor puncte referitoare la sancțiuni și la securitatea energetică”, relatează AFP, citat de Agerpres.



    Ministrul de externe maghiar: Actuala propunere a Comisiei echivalează cu o ‘bombă atomică’



    Progresele au fost subliniate și de ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, care a ținut să sublinieze că până la unda verde de la Budapesta pentru embargou mai este cale lungă. Am făcut progrese, aș spune chiar că am reușit să facem un mic pas înainte, dar mai trebuie să discutăm mult pentru a produce o evoluție a poziției europene, deoarece nu putem permite să se impună poporului ungar plata costurilor acestui război”, a spus Szijarto într-un mesaj video postat pe rețelele de socializare.



    Șeful diplomației maghiare a mai transmis că, în actuala formă, propunerea Comisiei privind interzicerea importurilor de țiței din Rusia nu poate fi acceptată de către Budapesta: Așteptăm o soluție nu doar cu privire la transformarea rafinăriilor noastre care ar costa sute de milioane de dolari, nu doar cu privire la creșterea capacității conductei petroliere din Croația către Ungaria care ar costa de asemenea sute de milioane de dolari, ci și cu privire la viitorul economiei ungare, întrucât, așa cum am mai spus, actuala propunere echivalează cu o bombă atomică.”



    După discuțiile din capitala Ungariei, șefa Executivului european a anunțat o videoconferință cu cu alți actori din regiune” pentru întărirea cooperării regionale în infrastructurile petroliere”.


  • Efectele embargoului rusesc

    Efectele embargoului rusesc

    Sectorul legumelor şi fructelor a avut de
    suferit poate cel mai mult de pe urma embargoului cu Rusia. Prelungirea acestuia
    este de natură să provoace, în continuare, dezechilibre majore, inclusiv în
    statele membre care nu au avut raporturi comerciale directe cu Rusia.

    Embargoul impus de Rusia pentru sectorul de legume si
    fructe a fost prelungit pana la finele anului 2018 si Parlamentul
    European si Comisia Europeana cauta solutii alternative. Astfel, Comisarul
    European pentru Agricultura, Phil Hogan a dat asigurari ca vor exista alocari
    financiare consistente care sa contracareze efectele negative ale acestui
    embargou a spus europarlamentarul Daniel Buda membru al Comisiei de
    Agricultura si Dezvoltare Rurala din Parlamentul European si membru al Grupului
    PPE din Parlamentul European.


    Daniel Buda: Din păcate acest embargou care este impus de Rusia produselor agricole din
    Uniunea Europeana crează dificultăți majore fermierilor din UE și nu ma refer
    numai la cei dintr -un anumit sector de legume sau fructe sau sectorul
    zootehnic pentru ca UE avea undeva la 35 % cota de piata in Federația Rusa iar
    in momentul de fata lipsa acestei piețe crează perturbări majore in ceea ce
    înseamnă asigurarea unor piețe de desfacere pentru produsele din
    interiorul UE. Exista o preocupare permanenta și continua din partea domnului
    comisar Phil Phil ogan care a conștientizat o data
    in plus nevoia identificării de noi piețe acest lucru însă nu este foarte ușor
    și in același timp sigur exista preocupări din partea Comisiei de a veni cu
    diverse forme de sprijin pentru agricultorii care au suferit de pe urma acestui
    embargou, nici UE nu putea sa rămână pasiva la ce a făcut Rusia cu anexarea
    Crimeei și iată însă ca suntem intr-o dificultate destul de serioasă însă este
    important sa gâsim și alte mecanisme și alte instrumente care sa ne permită sa
    fim competitivi pe piata. Agricultura din Romania are o oportunitate uriașă de
    a beneficia de fonduri europene este important ca ele sa devină realitate prin
    ceea ce înseamnă proceduri simplificate. Am văzut și reacția oficialităților
    domne n-am făcut acum dar o sa facem mai târziu dar o sa- i primim. Oamenii
    astea nu înțeleg niște lucruri elementare in agricultura trebuie sa dai bani
    fermierului sa -și facă, sa apuce tehnologiile la timp degeaba ii dai bani in
    luna mai sau in luna iunie pentru tehnologii pentru ca îngrășămintele chimice
    se aplica in cursul zăpezii sau se pierde perioada de semănat, sau se
    pierd etapele in care trebuie intervenit in agricultura, nu e ca si o mașina o
    pun in garaj pana o sa am bani de motorina sa poti sa circuli cu ea. Nu, banii
    trebuie sa vina la timp și fermierii trebuie sa fie privatizați la timp încât
    sa poată sa duca la bun sfârșit menirea pe care și au ales -o. Va spun ca nu e
    atât de simplu. Cei care pun sub semnul întrebării de foarte multe ori, pentru
    ca ii văd și la Bruxelles oameni care sunt foști miniștri sau prim miniștrii
    sau comisari europeni și așa mai departe spun domnule dar de ce vrem așa mulți
    bani pentru agricultura ? I -as invita pe toți care se întreabă de ce vor așa
    mulți bani pentru agricultura sa meargă o singura zi intr-o ferma de vaci de
    lapte sa vadă ce program are fermierul de acolo, sa se
    trezească dimineata la ora 5 sau la ora 4.30 și își inchide programul undeva la
    ora 22 dacă și -l inchide la ora 22. De altfel in agricultura și la fotbal
    toată lumea se pricepe. Nu este chiar așa de simplu și dacă vrem sa fim
    performanți in Romania trebuie tratam aceasta problema cu seriozitate, cu
    responsabilitate astfel încât fermierul din Romania sa fie pe același palier cu
    fermierul din celelalte state din vestul Europei.

    Nu este suficient sa
    beneficiem de plati directe pentru a fi competititivi pe piata europeana,
    Fara asocieri in agricultura, fermierii nu o sa
    reuseasca sa obtina fonduri europene, la un nivel care sa
    le asigure competitivitatea pe plan european. Asocierea ofera
    posibilitatea sa poti cumpara utilaje mai performante, care sa
    permita aplicarea unor tehnologii la timp si eficiente .


  • Retrospectiva săptămânii 10.08 – 16.08.2014

    Retrospectiva săptămânii 10.08 – 16.08.2014

    Agricultorii europeni şi embargoul rusesc


    Europenii caută să diminueze pierderile suferite de agricultori ca urmare a interzicerii, de către Rusia, a importurilor de fructe şi legume provenind din Uniunea Europeană, în semn de ripostă la sancţiunile care i-au fost impuse pentru susţinerea separatiştilor pro-ruşi din Ucraina. La ora actuală, cel mai afectat este sectorul piersicilor şi al nectarinelor. Franţa, Italia, Spania şi Grecia sunt cei mai mari producători la nivel european. Pentru ele, dar şi pentru alte ţări, Bruxelles-ul a anunţat măsuri excepţionale de reducere a ofertei şi favorizare a cererii.


    Pentru moment, România nu este afectată direct de blocajul impus de Moscova. Nu sunt excluse, însă, efecte indirecte, şi anume ca producţia din alte state ale Uniunii să vină în România şi atunci să se creeze o concurenţă pentru producţia internă. Fermierii români constată, deja, o scădere a preţurilor pe piaţa autohtonă, în special la roşii şi castraveţi. Cristi Rusu, directorul Asociaţiei “Hortifruct”: (track) “Cantităţi cuantificate la câteva sute de mii de tone şi aproximativ 500 de milioane de euro, ce trebuiau să ia calea Federaţiei Ruse, în momentul de faţă sunt orientate către ţările comunităţii europene, inclusiv către România, fapt pentru care sunt scăderi de preţuri la legume între 50 şi 70%.” Producătorii români au solicitat, în consecinţă, sprijin european pentru a-şi compensa pierderile.



    Independenţa energetică şi gazele din Marea Neagră


    Resursele de gaze naturale din Marea Neagă ar putea avea o contribuţie esenţială la securitatea energetică a României. De aceea, premierul Victor Ponta a vizitat, săptămâna aceasta, platforma maritimă Ocean Endeavor, din zona românească de ape adânci a Mării Negre, unde companiile Exxon Mobil şi Petrom efectuează operaţiuni de prospectare a unui zăcământ de gaze descoperit în 2012. Victor Ponta: (track) “România are nevoie să fie independentă energetic. Cel puţin pe termen scurt şi mediu, dacă nu chiar lung, relaţiile economice cu Rusia vor fi din ce în ce mai proaste, este foarte clar acum acest lucru.


    Să putem să ne asigurăm din resursele noastre proprii gazele necesare este un obiectiv strategic fundamental. Noi avem obligaţia în câţiva ani de acum încolo să ne gândim la independenţa energetică pentru România şi Moldova.” Dacă se va dovedi că zăcământul din Marea Neagră este destul de mare pentru a fi exploatat, acesta ar putea fi comercializat în jurul anului 2020. Se va şti cum stau lucrurile spre sfârşitul anului.



    Date economice privitoare la România


    România s-a plasat, în luna iunie, pe locul 2 în Uniunea Europeană la creşterea producţiei industriale — arată datele publicate, miercuri, de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Precedată de Ungaria, cu 11,3%, ţara noastră a înregistrat o creştere de 9,9 procente faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Comparativ cu luna mai a acestui an, însă, când s-a raportat un avans de 2,7%, România a înregistrat, în iunie, un declin al producţiei industriale de 0,7%.


    Cât despre investiţiile străine directe”, acestea au scăzut în primul semestru cu peste 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Potrivit Băncii Naţionale a României, în primele şase luni ale anului în curs, investiţiile au ajuns la circa 1,2 miliarde euro, în contextul în care, anul trecut, crescuseră cu circa 27% faţă de 2012. Faptul s-ar datora tensiunilor politice interne, amplificate de apropiatele alegeri prezidenţiale, fragilităţii economice a Europei şi conflictului ruso-ucrainean.



    Candidatul dreptei la preşedinţia României


    Alianţa Creştin Liberală formată din partidele Naţional Liberal şi Democrat Liberal, principalele formaţiuni româneşti de dreapta, l-a desemnat, luni, pe liderul liberal Klaus Iohannis, în prezent primar al Sibiului (centru), candidat la alegerile prezidenţiale din noiembrie. Iohannis a declarat că, dacă va fi ales şef al statului, se va preocupa de prosperitatea românilor şi de consolidarea statului de drept. Totodată, el promite să fie garantul continuării direcţiilor de politică externă şi de securitate ale ţării noastre şi să susţină parteneriatul strategic cu Statele Unite şi creşterea rolului României în NATO. Potrivit sondajelor, Iohannis se anunţă a fi principalul contracandidat în cursa pentru funcţia supremă al liderului social-democrat, actualul premier Victor Ponta.



    Zile caniculare


    Temperaturi de până la 37-38 de grade Celsius şi disconfort termic accentuat cauzat de umezeală: acestea sunt caracteristicile episodului de caniculă, de săptămâna aceasta, din România — primul dintr-o vară mai degrabă clementă termic. Persoanelor în vârstă şi celor cu diverse afecţiuni cronice li s-a recomandat să evite să iasă afară la ceasurile prânzului şi după-amiaza, mai cu seamă locuitorilor din marile oraşe, acolo unde – din cauza asfaltului şi betoanelor – temperatura la nivelul solului a atins valori sensibil mai mari decât cele anunţate de meteorologi. Serviciile de ambulanţă din mai multe localităţi şi-au suplimentat personalul şi numărul de autoturisme pentru a răspunde solicitărilor în creştere.


    Pe străzi au fost instalate corturi cu aer condiţionat şi apă, dar şi cu personal medical şi aparatură pentru acordarea primului ajutor. Firmele au fost nevoite să-şi adapteze programul de lucru pentru a proteja sănătatea salariaţilor, în special în domenii în care activitatea se desfăşoară în aer liber, precum construcţii sau transporturi. Pe calea ferată, temperaturile ridicate au condus la dilatarea şinelor, motiv pentru care s-a decis ca trenurile să circule cu restricţii de viteză.