Emigrați
în mai multe valuri încă din sec al XIX-lea, românii din America au o poveste
care cuprinde atât momente glorioase, precum cel al generalului Gheorghe Pomuț
care aduce Alaska Statelor Unite, dar și drama oamenilor săraci plecați din
Transilvania cu gândul unei șederi temporare pe pământul făgăduinței.
Ecouri
ale acelui timp am găsit la Șinca Nouă,
localitate făgărășană unde oamenii nu uită cântecul de pribegie Doina
Americii.
Banca Mondială a revizuit în creştere estimările privind avansul
economiei româneşti, la 4,2 la sută, anul acesta, apoi la 3,6% anul viitor,
respectiv 3,2% în 2021. Specialiştii spun că se aşteaptă o moderare a creşterii
economice pe termen mediu, mai ales în contextul creşterii ratei de angajare a
persoanelor cu studii postliceale în defavoarea celor cu o educaţie mai
scăzută, evoluţie care va accentua inegalităţile. Instituţia financiară
consideră, pe de altă parte, că guvernul va avea dificultăţi în menţinerea
deficitului bugetar sub 3% din PIB.
Nou promovata Lege a pensiilor şi
planificatele majorări salariale în sectorul public vor pune o presiune pe
deficitul bugetar consolidat şi vor reduce spaţiul fiscal disponibil pentru
investiţii. Banca Mondială recomandă ca pe agenda de priorităţi a guvernului să
se afle reforme în administraţia publică şi în companiile de stat, precum şi
politici adecvate pentru rezolvarea disparităţilor sociale şi spaţiale. De
asemenea, instituţia recomandă reînnoirea eforturilor pentru îmbunătăţirea
participării pe piaţa forţei de muncă şi măsuri pentru reducerea şomajului
ridicat în rândul tinerilor şi al celor cu calificare scăzută, ceea ce va ajuta
la atenuarea constrângerilor în ceea ce priveşte oferta şi la îmbunătăţirea
sustenabilităţii creşterii.
Pe termen mediu, punctul central al politicii
fiscale ar trebui reechilibrat, de la majorarea consumului spre mobilizarea
investiţiilor, în special din fondurile europene, pentru a sprijini o
convergenţă sustenabilă spre UE şi incluziunea socială. Reformele în
administraţia publică şi în companiile de stat, sporirea predictibilităţii
reglementărilor, precum şi politici adecvate pentru rezolvarea disparităţilor
sociale şi spaţiale ar trebui să fie pe agenda de priorităţi a Guvernului,
susţine instituţia financiară.
Pe de altă parte, tot un raport al Băncii
Mondiale arată că aproape 40% dintre emigranţii români au studii superioare.
Specialiştii atrag atenţia că, din acest motiv, în ţările de origine apar
probleme legate de forţa de lucru calificată, ceea ce duce la încetinirea
creşterii economice a zonelor respective. Potrivit raportului, ponderea
imigranţilor din Europa a crescut rapid în ultimele patru decenii, unul din
trei imigranţi din întreaga lume îndreptându-se spre acest continent.
Migraţia
intraregională este, de asemenea, ridicată în Europa şi Asia Centrală, 80%
dintre oameni alegând să se mute în alte ţări din regiune. Migraţia dă naştere
unor preocupări legate de ‘exodul creierelor’, al mâinii de lucru calificate
din ţările de origine, deoarece persoanele cu un nivel superior de educaţie
tind să emigreze mai des în cadrul regiunii – mai precizează Banca Mondială.
Românii vor să lucreze în străinătate, în condiţiile în care de la începutul anului şi până în prezent s-au înregistrat aproape două milioane de aplicări pentru joburile din afara ţării, iar Germania, Marea Britanie şi Olanda sunt ţările care au atras cei mai mulţi candidaţi, arată datele publicate, luni, de către o platformă de recrutare online, relatează AGERPRES.
Joburile în străinătate existente pe platforma de recrutare online eJobs.ro au adunat, de la începutul anului şi până acum, aproape două milioane de aplicări, cele mai multe aparţinând candidaţilor din categoria de vârstă 25-35 de ani (aproximativ 855.000 de aplicări). Următorii cei mai interesaţi de perspectiva de a lucra în afara ţării sunt candidaţii foarte tineri, aflaţi la începutul vieţii profesionale, fără experienţă sau cu experienţă minimă pe piaţa muncii. Este vorba despre cei care au între 18 şi 24 de ani şi care au avut, în perioada ianuarie-octombrie 2019, aproape 450.000 de aplicări, conform analizei realizate de eJobs.
De la începutul anului, circa 385.000 de aplicări pentru locurile de muncă din străinătate au fost înregistrate de candidaţii cu vârste cuprinse între 36 şi 45 de ani. Pe de altă parte, cei mai stabili candidaţi de pe piaţa muncii, respectiv cei care au depăşit vârsta de 45 de ani, sunt şi cei care iau ceva mai greu decizia de a pleca din ţară – doar 227.000 de aplicări au avut anul acesta.
Printre ţările preferate de românii care vor să muncească în străinătate este Germania care atrage cel mai mult candidaţii, joburile disponibile pentru această ţară înregistrând puţin peste 100.000 de aplicări, urmată de Marea Britanie şi de Olanda. Franţa, Polonia, Belgia şi Spania sunt următoarele cele mai căutate destinaţii pentru relocare în afara ţării.
Italia iese din top 10, ceea ce reprezintă o schimbare majoră faţă de acum 10 ani şi chiar mai puţin de atât, când era în topul preferinţelor candidaţilor, arată analiza platformei de recrutare. Arabia Saudită, Canada, Qatar, Cipru, Cehia şi Statele Unite ale Americii sunt ţările care se află în coada clasamentului.
Bogdan Badea, CEO eJobs România: Ce ne spune acest top, nu doar dacă luăm în calcul ţările în care aplică, ci şi categoriile de vârstă cele mai interesate de emigrare, este că încep să-şi dorească să plece din ţară din ce mai mulţi specialişti sau corporatişti. Din păcate, planurile lor nu sunt doar temporare, ci majoritatea îşi doresc o schimbare completă de viaţă şi de carieră şi pleacă în perspectiva unei emigrări definitive.
Domeniile preferate ale românilor care vor sa muncească în afara ţării, conform profilului candidatului, sunt vânzările, băncile, financiar-contabilitate, alimentaţie/HoReCa şi management. Din top 10 ies domenii precum transport, turism/hotel staff, au pai/babysitter/curăţenie sau construcţii/instalaţii.
În primele 9 luni ale anului peste 6,5 milioane de aplicări s-au înregistrat pe platforma de recrutare online eJobs.ro, cele mai multe au fost din cateroria de vârstă 25-35 de ani.
eJobs este prima platformă de recrutare lansată în România acum 20 de ani. Ea aparţine companiei Ringier Romania, parte din Ringier AG, compania internaţională de media localizată în Zurich, Elveţia. eJobs.ro are un număr de peste 4 milioane de CV-uri, mai mult de 2 milioane de utilizatori unici lunari, 7.000 de CV-uri actualizate zilnic şi o bază de fani de 290.000 pe Facebook.
Sursa AGERPRES
Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, l-a numit pe Mircea
Geoană secretar general adjunct al Alianţei Nord-Atlantice, mandat pe care îl
va începe în luna octombrie, potrivit unui anunț oficial publicat miercuri pe
site-ul NATO. Geoană o va înlocui pe Rose Gottemoeller din SUA care a ocupat
această funcţie din 2016. Potrivit lui
Stoltenberg, Mircea Geoană, primul român care va deține acest post la nivel,
este un avocat ferm al legăturii transatlantice și va aduce o experiență
îndelungată în calitate de om de stat și diplomat. Mircea Geoană este
fondatorul și președintele Institutului Aspen România, a fost anterior
președinte al Senatului României, ministru de externe și ambasador al României
în SUA. Geoană s-a declarat profund onorat să fie desemnat pentru această
poziţie-cheie ce reprezintă o recunoaştere a importantei contribuţii a României
în cadrul NATO. Este, deopotrivă, o uriaşă provocare şi o oportunitate de a
reprezenta interesele Alianţei, care asigură securitatea a peste 1 miliard de
cetăţeni, a spus acesta.
Trei sferturi din declinul populaţiei României între anii 2000 şi
2018 (de la 22,4 milioane la 19,5 milioane) se datorează emigrării, arată
Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) într-un nou raport
publicat la Paris. Potrivit documentului, intitulat ”Talent Abroad: A Review
of Romanian Emigrants” (Talent în străinătate: o recenzare a emigranţilor
români), în perioada 2015 – 2016, 3,6 milioane de persoane născute în România
trăiau în ţările OCDE, dintre care 54% erau femei. Italia, cu aproape o treime
din populaţia emigranţilor români (peste 1 milion), a fost ţara gazdă lider,
urmată de Germania (680 000) şi Spania (573 000).
În ultimii ani, aproximativ
25% dintre românii care trăiesc în România şi-au exprimat dorinţa de a se
stabili definitiv în străinătate dacă ar avea posibilitatea. Emigranţii români
lucrează în cea mai mare parte în meserii slab calificate, iar dintre cei cu
studii superioare, mulţi sunt supracalificaţi, se mai spune în raport. Distribuţia
migranţilor români este orientată spre sectoare de activitate slab calificate,
cum ar fi construcţiile pentru bărbaţi şi activităţile casnice pentru femei. Cu
toate acestea, emigrarea cadrelor medicale din România reprezintă o diasporă
mare şi bine stabilită în zona OCDE. Nivelul educaţional al diasporei române în
ţările OCDE este în medie relativ ridicat, un sfert din emigranţi având studii
superioare. Italia găzduieşte majoritatea emigranţilor români şi pe cei cu cea
mai scăzută educaţie dintre toate ţările OCDE, în timp ce Germania este
destinaţia principală pentru emigranţii români cu studii superioare. Potrivit
raportului OCDE, diaspora românească se caracterizează printr-o integrare
destul de reuşită în societăţile gazdă, adoptând destul de frecvent limbile şi
normele demografice ale ţărilor de destinaţie. Cu toate acestea, emigranţii
români încă se confruntă cu o discriminare destul de frecventă, ceea ce poate
împiedica integrarea lor cu succes în societăţile gazdă.
Angajatorii din Spaţiul Economic European (SEE) oferă lucrătorilor
români, prin intermediul reţelei Eures România, 283 de locuri de muncă,
majoritatea în Olanda. Potrivit datelor centralizate de Agenţia Naţională
pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), în Olanda sunt disponibile 125 de
posturi, în timp ce în Germania sunt disponibile 54 de locuri de muncă. De
asemenea, în Austria sunt 32 de posturi vacante pentru lucrătorii români, iar
în Norvegia 18 locuri de muncă. Pe lista ţărilor în care operatorii economici
pun la dispoziţie locuri de muncă se mai află: Spania, Slovacia, Ungaria şi
Finlanda, Belgia şi Franţa.
România
continuă să fie o ţară de emigrare, anunța, în 2017, Institutul Național de
Statistică. În ultimii zece ani, populația României a scăzut cu aproape 1,5
milioane de locuitori. Cei mai mulți români care părăsesc țara provin din
mediul rural și zonele defavorizate, iar pentru Țara Făgărașului, o regiune
preponderent rurală din centrul României, această depopulare s-a suprapus cu o
perioadă de stagnare economică. La recensământul din 2011, orașul Făgăraș avea
aproape 30.000 de locuitori, cu o scădere de peste 6.000 de oameni de la ultima
numărătoare făcută în 2002. Cauzele declinului sunt aceleași la nivel național,
însă pentru un oraș cu 40% din populație angajată în sectorul industrial,
închiderea fabricilor după 1990 a avut un impact uriaș.
Programul Ţara Făgăraşului e ACASĂ,
lansat de către Fundația Comunitară Țara Făgărașului, este o iniţiativă amplă
de reconectare și cartare a diasporei făgărăşene de pretutindeni la
comunităţile de acasă. Subiectul
implicării diasporei în dezvoltarea
Țării Făgărașului s-a aflat pe agenda FCTF încă de la înființare. Cazul
Țării Făgărașului este unul aparte prin valurile succesive și accentuate de
emigrare care încep dinainte de Primul Război Mondial, continuă în perioada
comunistă pe fondul mișcărilor anti-comuniste din zonă și se accentuează în
perioada post-decembristă, ca urmare a restructurării industriale și
disponibilizării masive din orașul Făgăraș.
În parteneriat cu echipa Make Better (MKBT) s-au conceput diverse
aplicații pentru posibili finanțatori ai părții de cercetare și pentru modalitățile
de implicare a românilor, respectiv făgărășenilor, care trăiesc în afara
granițelor țării. În anul 2017, în urma participării la programul de dezvoltare
a liderilor comunitari din Europa Centrală și de Est- ViabilityNet 3.0,
dezvoltat de Fundația VIA din Praga, a apărut posibilitatea propunerii unui proiect
comunitar. Proiectul ales a fost Țara Făgărașului e ACASĂ, prin care se
dorește conectarea și reconectarea comunităților de români de pretutindeni,
ACASĂ. Acest ACASĂ poate fi Țara Făgărașului, dar poate fi atinsă întreaga
Românie.
Obiectivul general al proiectului este consolidarea comunităților locale
din Țara Făgărașului, unde un loc important îl va avea diaspora, care va deveni
parte integrantă a comunității locale, prin participarea, dăruirea și
implicarea voluntară. În cadrul acestui program s-a primit o
finanțare prin care s-a dezvoltat website-ul www.tarafagarasuluieacasa.fundatiactf.ro, identitatea vizuală a proiectului, cât și
sesiunile de lucru cu diaspora. S-a format o echipă care colaborează la acest
proiect, ce include și o persoană din diaspora: Emilia Ciurchea (manager
proiecte FCTF), Oana Mitea (director exectutiv FCTF), Ștefan Cibian (membru în
board-ul FCTF), Ana Elian (reprezentant al echipei Make Better) și Laura
Vișan, profesor de Comunicare în Toronto. Această echipă a mai dezvoltat încă o
aplicație adresată Fondului Global al Fundațiilor Comunitare, urmând ca tot
ceea ce s-a propus să se concretizeze printr-un proces amplu de cercetare al
migrației românilor din Țara Făgărașului.
Prin
proiectul Țara Făgărașului e Acasă, ne-am propus să răspundem concret la
întrebarea pe care am primit-o anul trecut în August, în cadrul unei întâlniri
cu români din diaspora, aflați în vizită în Făgăraș. Ei ne-au adresat aceeași
întrebare: Cum mă pot implica? Și mai exact, cum pot face acest lucru, pe tot
parcursul anului, chiar și din altă țară? Am Primind input-uri din partea mai
multor oameni care trăiesc în alte țări, eu personal locuind timp de 2 ani în
Statele Unite ale Americii, am reușit să identificăm diverse mijloace de
reconectare cu diaspora și de implicare în Țara Făgărașului.- Emilia Ciurchea,
manager proiect Fundația Comunitară Țara Făgărașului.
În
ceea ce privește partea de reconectare, a fost inițiat un grup pe rețeaua socială
Facebook, cu aceeași denumire, Țara Făgărașului e Acasă, prin care membrii înscriși sunt informați constant
cu privire la toate inițiativele ce au loc în Țara Făgărașului, în special pe
cele susținute de Fundația Comunitară Țara Făgărașului. De asemenea, a fost realizat un scurt film,
care se numește ACASĂ, în care protagoniștii sunt oameni care momentan
trăiesc în diaspora. Ei explică faptul că Țara Făgărașului va rămâne mereu ACASĂ
și fiecare dintre aceștia identifică modul prin care ar vrea să se implice pe
termen lung. Proiectul Țara Făgărașului este Acasă îi vizează pe toți oamenii
care doresc să fie conectați în permanență cu dezvoltarea Țării Făgărașului,
din toate punctele de vedere: economic, cultural, social, civic, dar mai ales,
din punct de vedere filantropic.
Platforma on-line a acestui proiect, www.tarafagarasuluieacasa.fundatiactf.ro, conține:
·Un blog cu povești din diaspora sau
din Țara Făgărașului/România
·Secțiunea Implică-te: oameni din
toate colțurile țării se pot înscrie ca voluntari, virtual (prin diverse
mijloace și pe tot parcursul anului), dar și punctual, în diverse evenimente organizate
de FCTF sau pentru cauze din Țara Făgărașului
·Oamenii din diaspora pot să pedaleze
la concursul caritabil Bikeathon Țara Făgărașului, prin care susținem diverse
cauze ale comunității – se pot înscrie pe site-ul bikeathon (bikeathon.fundatiactf.ro) pentru o cauză aleasă de ei, iar în ziua
concursului, 9 Iunie 2018, pot pedala de oriunde și pe orice traseu doresc
·Dezvoltarea unui fond- Țara Făgărașului
e Acasă, prin care românii de pretutindeni vor putea dona pentru diverse cauze
ale comunității – semnalate chiar de către ei
Ca
pași viitori vor fi dezvoltate canale de comunicare între făgărășeni, între cei
plecați în străinătate și cei rămași acasă, se vor iniția activități de
comunicare și animare pentru a facilita transferul de informații/noutăți despre
diaspora, pe de o parte, și Țara Făgărașului, pe de altă parte. De asemenea, se
va extinde newsletter-ul Fundației spre comunitățile din diaspora, dezvoltând
conținut adecvat acestora, se vor colecta, carta și publica mărturii/povești
despre realizările și activitatea făgărășenilor din diaspora (story-telling)
și inițiative din Țara Făgărașului, se
vor organiza expoziții foto/film de conectare și interacțiune între tineri din străinătate
și cei de acasă.
Un
alt obiectiv al proiectului este realizarea și dezvoltarea unei hărți a
inițiativelor civice cu impact pozitiv din Țara Făgărașului. Aceasta este o
hartă dinamică ce ilustrează ca locație, date și informații de prezentare a
diferitelor inițiative civice, ONG-uri, antreprenori de succes și alte studii
de caz care reflectă dezvoltarea din ultimii ani a Țării Făgărașului, cât și
dinamica pozitivă a acestei micro-regiuni. În
următorii ani vor fi dezvoltate sesiuni de planificare participativă pentru diverse
cauze ale comunității, unde vocea diasporei va fi cât mai puternică, pentru ca
Țara Făgărașului să devină într-adevăr, ACASĂ!
Fundația
Comunitară Țara Făgărașului este o organizație
nonguvernamentală, apolitică și nonprofit, care identifică, promovează și
finanțează inițiative și proiecte ale comunității făgărășene, contribuind
astfel la dezvoltarea locală. Fondurile sunt colectate, administrate și
distribuite transparent prin intermediul burselor sau a granturilor. În același
timp, FCTF pune la dispoziția companiilor care doresc să se implice în
comunitate, servicii de consultanță pentru identificarea domeniilor pe care
acestea le pot susține și a mecanismelor prin care pot contribui la dezvoltarea
comunității. De la înființarea FCTF, în iunie 2013 și până acum, au fost
oferiți 874.643 de lei, prin finanțări nerambursabile, pentru 324 de proiecte
și 185 de burse.
Fundația Comunitară Țara Făgărașului face parte
din programul național de Fundații Comunitare, inițiat de Asociația pentru
Relații Comunitare, în parteneriat cu Fundația Pentru Parteneriat și Fundația
Pact, cu sprijinul financiar al Charles Stewart Mott Foundation, Trust for
Civil Society in Central and Eastern Europe și Romanian-American Foundation.
Conform unor statistici oficiale,
dezbătute în articole de presă recente, din 2007 până în 2017 au plecat din
România, 3,4 milioane de români, aproximativ 17% din populaţie. Majoritatea
sunt plecaţi pentru o perioadă mai lungă de un an în ţări care, din punctul lor
de vedere, sunt mai ofertante din punct de vedere economic. , a detaliat
situaţia acestora, numărul lor fiind în 2017 de puţin peste 2,5 milioane de
persoane, aflăm de la Victoria Stoiciu, coordonator de programe în cadrul
Fundaţiei Friedrich Ebert: Este
o statistică referitoare la perioada 2003 – 2017. Pe de o parte, exprimă cifra
românilor stabiliţi în afară pentru mai mult de un an, în 2017, iar pe de alta,
se referă şi la tendinţa de plecare, o tendinţă crescătoare. Această cifră nu
acoperă migraţia sezonieră, adică nu-i ia în calcul pe acei români care pleacă
pentru a munci trei, şase sau opt luni pe an. Aceştia se duc fie la cules de
căpşuni, fie pleacă în sezonul construcţiilor. Dacă-i adăugăm şi pe aceştia, cu
siguranţă cifra creşte. Astfel numărul total al celor plecaţi depăşeşte 3
milioane, dacă-i includem şi pe cei care pleacă pentru mai puţin de un an.
Situaţia
aceasta face România comparabilă cu una din ţările care se confruntă cu un dur
şi prelungit război civil: Siria. Victoria Stoiciu: Este locul 2 după Siria, în lume, în ceea ce priveşte
ritmul de creştere a diasporei. Nu se referă la numărul total al migranţilor,
nici la procentul din populaţie, ci la ritmul de creştere. Viteza cu care
românii au plecat din ţara lor ne situează pe locul doi după Siria. Asta e oricum
foarte îngrijorător, căci începând cu anul 2000, România a înregistrat perioade
de creştere economică. Trebuie, aşadar, să ne punem nişte întrebări foarte
serioase referitoare la modelul de creştere. Cum este resimţită şi distribuită
această creştere în rândurile populaţiei de vreme ce ritmul în care populaţia
părăseşte România ne plasează pe locul doi după o ţară aflată în război civil?
Pleacă, mai ales, o categorie foarte
importantă pentru economia prezentă şi viitoare a României: cei care au vârste
între 25 şi 38 de ani. Aceştia constituie în jur de 20% din numărul total al
migranţilor români. Pleacă, de asemenea, şi foarte mulţi lucrători calificaţi,
fie că sunt mediu calificaţi în domenii precum construcţiile, fie că sunt înalt
calificaţi precum medicii sau informaticienii. În aceste condiţii, golul lăsat
de aceste plecări pe piaţa muncii rămâne, momentan, rămânând neacoperit.
Dacă aceasta este situaţia celor care ies din
România, cum stau lucrurile cu cei care intră? De pildă, la sfârşitul anului
2017, datele culese de Inspectoratul General pentru Imigrări arătau că în
România, erau în jur de 67.000 de străini provenind din state terţe, incluzând
aici şi persoane cu protecţie internaţională, adică refugiaţi. Printre aceştia
se aflau şi puţin peste 800 de persoane sosite prin mecanismul UE de relocare
al refugiaţilor. Tot anul trecut au fost înregistrate 4.820 de cereri de azil
politic, o creştere semnificativ faţă de media anilor trecuţi care era de circa
1500 de cereri. Dar cine suntpersoanele din ţări terţe stabilite în
România sau solicitante de azil şi de ce aleg România? În general, sunt bărbaţi singuri, care, odată ce au obţinut
statul de refugiat sau protecţie internaţională în România, îşi pot chema
familia. De altfel, reîntregirea familiei sau reuniunea cu un membru al
familiei stabilit deja aici este motivul pentru care multe persoane provenite
din state terţe vin în România. Dar mai există şi un alt motiv des întâlnit în
ultima vreme: temerea de persecuţie sau de violenţă generalizată în ţările de
baştină. Există însă şi
străini veniţi în România pentru a se angaja. Luciana Lăzărescu: Numărul
aproximativ de persoane care se află în România cu viză de muncă este, în
prezent, de 5900. Este vorba de cetăţeni din ţări terţe. Majoritatea avizelor
de angajare eliberate în 2017 au fost acordate unor cetăţeni din Vietnam pentru
industria navală. De asemenea, au fost eliberate şi unor cetăţeni din Turcia,
China şi Serbia. Profesiile cele mai căutate pe piaţa muncii din România şi
pentru care au fost acordate aceste avize de angajare sunt sudor, lăcătuş în
construcţii metalice şi navale, dulgher restaurator. În principal, meserii
calificate în domenii ce ţin de
industria navală.
Recunoscând că, pentru mulţi refugiaţi,
România nu este încă o ţară de destinaţie, nu este atractivă la nivelul la
care sunt alte ţări din vestul Europei, Luciana Lăzărescu ne-a vorbit şi
despre un program guvernamental de inserţie a persoanelor care au drept
de şedere în România: Există un program guvernamental de
integrare care se adresează persoanelor cu protecţie internaţională: un set de
măsuri menit să faciliteze incluziunea străinilor în societate, dar şi
integrarea lor pe piaţa muncii precum şi adaptarea la cutumele şi sistemul
instituţional românesc. Programul include un curs de limbă română şi de
orientare culturală, dar există şi alte servicii pe care le ofere diverse
ong-uri care se adresează acestei categorii de străini. Programul guvernamental
se aplică. Chestiunea mai delicată este modul în care instituţiile implicate în
diverse părţi din acest program colaborează între ele şi înţeleg să-şi asume
sarcina asta.
Numărul
străinilor cu drept de şedere în România fiind mic, iar politicile de readucere
în ţară a românilor plecaţi lipsind cu desărvărşire, ce poate fi făcut pentru a
suplini forţa de muncă absentă? Victoria Stoiciu: Este uşor de zis, dar greu de făcut
atragerea de imigranţi, fiindcă România nu este atractivă pentru ei. Din moment
ce un migrant sau un refugiat obţine viză pentru UE, se pune o întrebare
simplă: de ce ar sta în România şi nu s-ar duce să muncească în Germania sau în
Franţa sau în Belgia unde salariile sunt mult mai mari? La fel, nu e simplu
să-i determini pe cei plecaţi să se întoarcă în ţară. Până la urmă, totul se reduce
la o chestiune foarte simplă: salariul. Statul deţine acest instrument al
salariului minim, care oricum a crescut din 2011 de 2,5 ori, dar trebuie să se
adapteze şi mediul privat şi să crească salariile. Dar asta ar înseamna,
uneori, să fie redus profitul sau chiar să se închidă firmele. Deci nu e deloc
simplu. Soluţia nu e facilă.
Deputatul Angel Tîlvăr, fost ministru delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, a declarat că Ziua Limbii Române, care se sărbătoreşte pe 31 august, este cel mai bun prilej pentru afirmarea identităţii şi spiritualităţii şi onorarea preţioasei moşteniri culturale. Potrivit acestuia, limba romană este suma experienţelor, trăirilor, tradiţiilor şi obiceiurilor naţionale şi este călăuza noastră sigură într-o lume din ce în ce mai diversă, complexă şi dinamică. Ziua aceasta reprezintă, spune Angel Tîlvăr, legământul nostru de a cinsti, de a păstra şi de a sărbători limba română, în toată frumuseţea, profunzimea şi curăţenia sa.
La rândul său, ambasadorul României la Chişinău, Daniel Ioniţă, a declarat, cu ocazia marcării la 31 august a Zilei Limba Noastră, sărbătoare naţională dedicată limbii române în Republica Moldova, că avem o datorie sfântă să transmitem mai departe generaţiilor viitoare bogăţia limbii române. Celebrarea concomitentă a limbii române la Chişinău şi Bucureşti demonstrează, încă o dată, că între ambele maluri ale Prutului există o profundă unitate de etnie, de limbă, de istorie – a adăugat Daniel Ioniţă. Ambasadorul României la Chişinău i-a felicitat pe toţi cei care vorbesc limba română şi a recitat poemul În limba ta de Grigore Vieru, iar înalţi demnitari moldoveni au depus coroane de flori la monumentul domnitorului Ştefan cel Mare din centrul Chişinăului şi la busturile scriitorilor de pe Aleea Clasicilor.
Şi ambasadorul României la Tunis, Dan Stoenescu, fost ministru pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, a făcut o declaraţie, pentru postul nostru de raido, despre Ziua Limbii Române:
Europarlamentarul Maria Grapini a avut o implicare activă în Parlamentul European în ceea ce priveşte Directiva privind detaşarea lucrătorilor, reuşind să treacă prin votul comisiei mai multe amendamente pe care le-a propus şi susţinut pe marginea acestui subiect. Potrivit Mariei Grapini, chiar la nivelul unor şefi de stat se doreşte ca lucrătorii detaşaţi din Est spre Vest să fie salarizaţi la nivelul salarizării din ţara gazdă, din Vest, situaţie care ar genera grave consecinţe pe piaţa muncii şi nu numai. “Eu cred că este bine să explicăm că dorim să protejăm lucrătorii, dar şi industria din ţările mai puţin dezvoltate din Est şi să existe, în acest sens, o etică. De aceea propunerile mele au mers în următorul sens: acelaşi salariu, la aceeaşi muncă, în acelaşi loc, într-o anumită ţară, în contextul în care lucrătorul este angajat, indiferent de naţionalitate, gen, religie. Dacă, spre exemplu, un român, un bulgar sau un ceh, este angajat într-o companie din Germania, Franţa, Italia sau Suedia -angajat şi nu detaşat – este clar că trebuie plătit cu acelaşi salariu cu cel al persoanei autohtone”, a explicat europarlamentarul Maria Grapini.
Aproape 210.000 de români au plecat în străinătate anul trecut, numărul acestora fiind în uşoară creştere în comparaţie cu anul 2015, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Cei mai mulţi sunt tineri aflaţi la început de carieră. Numărul emigranţilor de anul trecut este la cel mai ridicat nivel din 2009 încoace. Astfel, numărul emigranţilor români nu scade, în ciuda faptului că salariile angajaţilor români au crescut semnificativ în ultimii ani, iar creşterea economică de anul trecut a plasat România pe primul loc în UE. Specialiştii spun că există două motive principale pentru care migraţia creşte: pe de-o parte, s-au multiplicat posibilităţile de plecare ale oamenilor, au din ce în ce mai multe rude şi cunoştinţe care îi pot ajuta să plece în străinătate, iar pe de altă parte oamenii nu au încredere în modul în care funcţionează sistemul. INS mai precizează că România continuă să fie o ţară de emigrare, fenomenul migraţiei externe continuând să fie a doua cauză principală a reducerii populaţiei ţării, după scăderea generată de sporul natural negativ.
Între trei şi patru milioane de români lucrează peste hotare, iar în
ultimii zece ani aceştia au trimis în ţară peste 50 de miliarde de euro, peste
nivelul investiţiilor străine din aceeaşi perioadă, a informat Institutul Român
pentru Evaluare şi Strategie (IRES). În aproape jumătate dintre familiile din
România, există cel puţin o persoană plecată în străinătate, conform unui
studiu realizat de IRES. Jumătate dintre românii plecaţi şi-au lăsat acasă
familiile. Astfel, 51% dintre rudele din ţară declară că cei din familia lor
aflaţi în afara graniţelor au plecat singuri, iar 49% au plecat cu familia. 23%
dintre cei plecaţi şi-au lăsat copiii în ţară. De aceştia are grijă, potrivit
spuselor celor intervievaţi, celălalt părinte sau rudele. Două treimi dintre
cei plecaţi sunt căsătoriţi. Cei mai numeroşi rezidenţi români se află în
Italia, peste un milion. Pe locul doi se află Spania, iar pe trei, Germania.
Aproximativ 2,5 milioane de români au emigrat pe perioadă îndelungată din ţară
şi alţi circa 500.000 au plecat pe termen scurt în alte ţări în ultimul
deceniu. În străinătate nu au plecat doar cei fără şcoală, în căutarea unui
trai mai bun, ci şi mulţi absolvenţi de studii superioare. Aproape 14.000 de
medici lucrează în străinătate, dintre care peste 4.000 în Franţa şi tot atâţia
în Germania, arată Colegiul Medicilor din România. Mulţi medici români lucrează în Marea
Britanie, Belgia, Italia sau Spania. Medicii români mai aleg să îşi desfăşoare
activitatea în Statele Unite sau în Australia.
În România, rata şomajului înregistrată în noiembrie a fost 5,7%, a
anunţat Institutul Naţional de Statistică (INS). Potrivit acestuia, numărul
şomerilor a fost de 521 de mii, în scădere atât faţă de luna precedentă, cât şi
faţă de aceeaşi lună a anului 2015. Rata şomajului a fost de 6,5% la bărbaţi şi
4,7% la femei, a precizat INS.
Mai puţin de o treime din firmele din România care folosesc internetul se
promovează pe reţele sociale. Potrivit agenţiei de marketing Perceptum, doar 12
din 100 de firme româneşti cu peste 10 angajaţi şi-au făcut publicitate prin
intermediul internetului în 2016, fiind pe ultimul loc din Uniunea Europeană.
Totodată, mai puţin de jumătate din întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) din
România au o pagină de Internet. Potrivit statisticilor europene, citate de
agenţia Perceptum, Malta şi Irlanda au cele mai multe firme care se promovează
pe mediile sociale, respectiv 71% şi 66%. La nivel european, 77% din IMM-uri
deţin o pagină web, 45% folosesc reţelele sociale pentru promovare şi doar 25%
îşi fac reclamă pe internet.
România participă şi anul acesta la Târgul de Turism din Olanda, unul din
cele mai mari din Europa. La târgul organizat la Utrecht, România va avea atât
un stand naţional, cât şi unul organizat de o companie olandeză de turism ce
promovează exclusiv destinaţii din România. După o absenţă de câţiva ani,
România a revenit în 2015 la târgul din Olanda şi va fi prezentă şi în acest an
cu un stand organizat de Biroul de Turism de la Paris. Însă, România este promovată
şi de firme olandeze, cum este Romtour, pentru care România este destinaţie
unică. Anul acesta, standul olandezilor va fi decorat cu o poartă tradiţională
din Maramureş. Ziua României va fi pe 13 ianuarie. Târgul din Olanda
împlineşte, anul acesta, 100 de ani de existenţă, numărul vizitatorilor trece
de 120 de mii în doar cinci zile, iar fiecare vizitator petrece în spaţiul
târgului, în medie, patru ore.
Au fost suficiente doar trei sutimi pentru ca referendumul de duminică, din Elveţia, să declanşeze un val de reacţii în Europa. Chemaţi la urne la iniţiativa unei formaţiuni politice situate foarte la dreapta — Uniunea Democratică de Centru — locuitorii cantoanelor s-au pronunţat în proporţie de 50,3% în favoarea limitării imigraţiei, a reintroducerii cotelor de imigranţi provenind în special din Uniunea Europeană şi a controlului strict al numărului de lucrători străini în funcţie de nevoile economiei, printre cele mai prospere de pe bătrânul continent.
Guvernul de la Berna a anunţat că va ţine cont de decizia populară şi că o va pune rapid în practică. Iar vice-preşedintele formaţiunii care a iniţiat consultarea populară, Oskar Freysinger, a exultat : s-a declarat convins că votul va fi sursă de inspiraţie pentru mai multe ţări europene. Reacţia extremei drepte franceze nu s-a lăsat aşteptată: a salutat luciditatea” poporului elveţian. La fel şi extrema-dreaptă din Austria, care a vorbit de un mare succes. În Italia, populişti din Liga Nordului şi-au anunţat intenţia de a solicita organizarea unui referendum similar şi la ei în ţară, în timp ce în Marea Britanie, politicieni din Ukip, formaţiune populistă, au vorbit de o veste excepţională pentru iubitorii libertăţii şi suveranităţii naţionale în Europa”.
Iată, prin urmare, tot atâtea reacţii ce riscă să exacerbeze tensiunile cu numai patru luni înainte de alegerile pentru Parlamentul European! De cealaltă parte, Uniunea Europeană şi-a exprimat regretul şi a anunţat că îşi va reexamina relaţiile cu Elveţia, votul de duminică putând să aibă consecinţe grele în raporturile viitoare ale acesteia cu blocul comunitar. Cu o populaţie de 8 milioane de locuitori, Elveţia nu face parte din UE. Legată prin acorduri bilaterale de blocul comunitar, aceasta a acceptat după negocieri dificile să-şi deschidă piaţa muncii pentru europeni. Or, în viziunea Uniunii, iniţiativa şi rezultatul referendumului contravin principiului liberei circulaţii care guvernează aceste acorduri.
Europenii afirmă, în proporţie de peste două treimi, că libera circulaţie este benefică pentru ţările lor şi este de datoria Comisiei să o consolideze — puncta, recent, comisarul pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie Viviane Reding. Colegul său, Laszlo Andor, comisar pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, observa, şi el, că oamenii merg acolo unde sunt locuri de muncă şi deci au de câştigat şi lucrătorii, şi ţara gazdă, şi cea de origine.
Din totalul populaţiei Elveţiei, 23% sunt străini. Pe seama lor sunt puse probleme de infrastructură şi dumping salarial. Ce va face, însă, aceasta ţară fără muncitori străini? Sunt numeroşi italienii, francezii sau austriecii care trec, zilnic, frontiera în ţara vecină tocmai pentru că au competenţe specifice în sectorul cercetării, micro-mecanicii, artizanatului, construcţiilor sau turismului. De aceea, pentru mulţi, principalul perdant în urma referendumului de duminică ar putea fi, de fapt, chiar Elveţia.
România si Spania au foarte multe proiecte comune si vor sa dezvolte si alte parteneriate — a afirmat premierul Victor Ponta dupa întâlnirea, la Madrid, cu primul-ministru spaniol, Mariano Rajoy. Cei doi sefi de guvern au discutat despre un parteneriat strategic romano-spaniol dar si despre comunitatea româneasca din aceasta tara. Un capitol important al discutiilor l-a reprezentat interesul firmelor spaniole în absorbtia fondurilor europene din România in cadrul unor proiecte in domenii precum infrastructura, telecomunicatii si energie.
La o conferinta de presa, corespondentul Radio Romania l-a întrebat pe premierul Mariano Rajoy daca a cerut României facilitati sau garantii pentru firmele spaniole care participa la licitatiile românesti.
Mariano Rajoy: ”Nu i-am cerut si nu trebuie sa cer garantii premierului vostru. I-am spus premierului ca firmele noastre sunt capabile în domenii precum infrastructura, cai ferate, autostrazi, energie si banci. Firmele doresc sa participe, sa investeasca. Vor sa câstige în mod legitim si beneficii, dar doresc si sa contribuie la bogatia si bunastarea tuturor – în special, în acest caz, pentru cetatenii români.”
Conform datelor oficiale, în Spania traiesc aproximativ un milion de cetateni români. Pentru romanii care vin la munca, piata va fi liberalizata total, de la 1 ianuarie 2014.
Premierul Victor Ponta a remarcat ca Romania a primit din partea guvernului de la Madrid tot sprijinul pentru emigrantii romani si pentru familiile acestora; in plus, în Spania n-a existat niciodata o politica sau o idee de discriminare sau de denigrare a românilor, ca in alte parti.
Victor Ponta: ”Faptul ca într-o perioada dificila, un an si jumatate, nu a existat o discriminare împotriva românilor, cred ca este lucru important. Spania e un model de integrare si de tratament egal. Faptul ca avem programe speciale, de exemplu în zona educatiei – stiti, avem acel proiect de limba si cultura româna în scolile din Spania printr-o cooperare între cele doua guverne – este un lucru de subliniat, pozitiv. Aici depinde de capacitatea guvernului român sa investeasca mai mult în aceste programe.”
Inainte de fi primit de regele Spaniei, Juan Carlos, seful guvernului de la Bucuresti s-a intilnit cu reprezentantii comunitatii românesti din zona Madridului. Ponta a discutat si cu seful executivului regional din Comunitatea Madrid, Ignacio Gonzalez, care a multumit pentru contributia românilor din Madrid la iesirea din actuala criza din Spania.