Radio România Internațional

Tag: emigrare

  • Consecințe ale declinului demografic

    Datele
    statistice arată că la 1 ianuarie 2021 populaţia rezidentă a scăzut sub 19,2
    milioane de persoane, fiind cu aproape 143.000 de persoane mai redusă faţă de 1
    ianuarie 2020. Am văzut comparaţii în media că într-un an de zile România a mai
    pierdut populaţia unui oraş de mărime medie, a punctat la Radio România
    analistul Constantin Rudniţchi:

    Cauzele
    aici sunt destul de clare. O rată a natalităţii destul de scăzută, o rată de
    mortalitate relativ ridicată şi principala cauză este totuşi emigrarea,
    plecarea din ţară a cetăţenilor români. Sigur că ei pleacă într-o Uniune
    Europeană comună, Dar, ei pleacă. Și statistica este neiertătoare şi arată
    această tendinţă. Pe de altă parte, problema îmbătrânirii este şi ea foarte
    clară. Avem cifre tot mai mari în ceea ce priveşte structura vârstei a treia,
    să spunem, şi o pondere tot mai scăzută a tinerilor, iar analizele arată că
    aceste tendinţe vor continua.

    Nu doar România se confruntă cu un declin
    demografic, dar și Europa în ansamblul ei. Dacă la începutul
    secolului al XIX-lea populaţia continentului reprezenta 15% din populaţia
    planetei, până în 2050 aceasta va reprezenta doar 5%. Situația se datorează, în
    bună parte, creşterii populaţiei în alte regiuni ale lumii. Dar și scăderii
    dramatice a populaţiei în Europa. Aceasta în pofida faptului că europenii
    și-ar dori mai mulți copii.

    Două sunt motivele pentru care sunt reticenți,
    însă, în general, la a avea o familie numeroasă – lipsa siguranței economice și
    îngrijorarea legată de viitorul copiilor. Rezultatul: scăderea din ce în ce mai mare a numărului
    de copii, cu consecințe importante, precum periclitarea pieței forței de muncă,
    a sistemelor de sănătate și de pensii. Estimările sunt că vârsta medie în Uniunea
    Europeană ar putea ajunge în 2050 la 49 de ani. Adică, o accentuare a procesului de îmbătrânire demografică, tradusă
    printr-un număr mai mare de persoane aflate la pensie și un număr diminuat de
    persoane active pe piața muncii.

    Pentru România, falia este adâncită odată în plus
    de fenomenul de emigrare. Milioane de români au ales să plece, în anii trecuți,
    în alte țări, preponderant în vestul Europei, iar, potrivit INS, în 2020, numărul
    emigranţilor l-a depăşit pe cel al imigranţilor cu aproape 29 de mii de
    persoane.

    Din nou, analistul economic Constantin Rudniţchi: Impactul în economie este destul de clar,
    şi anume, pe de o parte, avem o problemă economică pentru că pleacă oameni care
    sunt calificaţi, oameni care au forţă de muncă. Deci, se pierde o resursă de
    muncă importantă. Pe de altă parte, e limpede că o societate care îmbătrâneşte
    are alte tipuri de nevoi şi alte cheltuieli în creştere, şi aici mă refer la
    cheltuielile cu pensiile şi cele ale sistemului de sănătate care oricum sunt
    sensibile în România pentru că au deficite, sănătatea este subfinanţată, deci
    din acest punct de vedere, problemele par că se vor acutiza.

    Conform datelor furnizate în primăvară de Eurostat,
    dintre cele 1216 regiuni din sistemul de referință NUTS (Nomenclature of
    territorial units for statistics) al UE, 802 vor avea populații mai mici în
    2050 față de 2019, iar alte 414 vor avea o populație mai mare în 2050 față de
    2019. Populațiile care îmbătrânesc cel mai rapid se
    regăsesc în regiuni situate în principal în estul Europei (țările baltice,
    Polonia, Slovacia, România și Bulgaria) și sudul Europei (Italia, Spania și
    Portugalia). Cehia, Grecia, Croația, Ungaria,
    și Finlanda sunt alte țări cu o
    mare majoritate a regiunilor în care se estimează că populația va scădea. La
    capătul opus, populații mai tinere sunt preconizate pentru doar 10% din
    regiuni, 8 din 10 dintre acestea fiind în Germania, unde vârsta medie ar urma
    să scadă cu cel mult 4 ani. Cele mai recente date de la Eurostat arată că 2020 a fost, pe
    de altă parte, în contextul pandemic, un an marcat de cea mai mare rată a
    mortalității din UE, în ultimii 60 de ani. Țările comunitare au înregistrat cu
    534 de mii mai multe decese anul trecut decât în 2019, adică o creştere de 11%.
    Astfel, populaţia Uniunii Europene a scăzut de la 447,3 milioane de locuitori
    la 447 milioane de locuitori. Cea mai mare scădere a populaţiei, în numărul
    total de persoane, s-a înregistrat în Italia (-384.000, sau -0,6% din
    populaţie), urmată de România (-143.000, -0,7%) şi Polonia (-118.000, -0, 3%).
    Cu toate acestea, ca procent din populaţia totală, în raport cu populaţia
    fiecărui stat, România ocupă primul loc în acest clasament nedorit.

    Există
    soluții pentru a opri acest declin demografic? Analistul Constantin Rudniţchi
    este mai degrabă sceptic:

    Din
    păcate, soluţii nu există de oprire a fenomenului sau nu sunt soluţii vizibile.
    Am văzut în alte state tot felul de variante de încurajare a natalităţii, de la
    sume de bani oferite mamelor, concedii mai lungi pentru mame. Se pot aplica şi
    în România, dar pare că în acest moment, tema şi subiectul demografie nu este
    foarte prezent pe agenda politicienilor.

    În vecinătatea României, în
    Republica Moldova, majoritar românofonă, situația este mult mai gravă. O
    analiză a Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale Viitorul, din
    Chişinău, relevă că, din 1991 până în prezent, populaţia Republicii Moldova a
    scăzut cu aproape 1,5 milioane de persoane. Numărul cetăţenilor moldoveni este
    acum de 2,9 milioane – inclusiv cetăţenii de pe malul stâng al Nistrului,
    reprezentând regiunea transnistreană separatistă, unde au rămas puţin peste 300
    de mii de cetățeni. Aproape o treime din populaţia Republicii Moldova a plecat
    în ultimele trei decenii, ţara devenind una dintre cele mai afectate de
    declinul demografic.

  • La revedere, România!

    La revedere, România!

    Diaspora românească e
    a cincea cea mai mare din lume și a șasea din țările OCDE, iar declinul vizibil
    cu ochiul liber al populației țării noastre e dat de emigrare. Sunt concluziile
    unui raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Cei
    mai mulți dintre emigranții români au meserii slab calificate, iar dintre cei
    cu studii superioare mulți sunt supracalificați. Aproape jumătate din românii
    cu studii superioare care au emigrat în țările OCDE ocupă locuri de muncă cu
    nivel scăzut de calificare. Bărbații au, de obicei, joburi în construcții, iar
    femeile își găsesc un job în domeniul activităților casnice. Cu toate astea,
    medicii din diaspora reprezintă o comunitate mare și foarte bine conturată. Simțim
    pe pielea noastră lipsa medicilor din spitale. De ce ne pleacă medicii? Ce
    putem face ca să-i oprim? Cum arată modelul de relație dintre medic și pacient
    la noi și aiurea? Răspunde sociologul Vladimir Ionaș:


    Cea mai mare parte a migrației medicilor putem spune că a avut loc înainte de
    creșterile salariale care știm cu toții că au avut loc doar acum câţiva ani. Din
    păcate, este principala problemă cu care se confrujntă sistemul sanitar
    românesc. Inclusiv astăzi putem vorbi de o migrație a medicilor. Aici nu e
    vorba numai de nivelul salarial, ci și de condițiile din spitale, de lipsurile
    pe care le putem întâlni în spitalele din România, de subfinanțarea sistemului
    sanitar din România. Putem vorbi de respectul de care se bucură medicii din
    România, de modul în care este construită relația dintre pacient și medic în
    țările occidentale și cum este ea în România. Din păcate, în România, relația
    dintre pacient și medic este una bazată doar pe nevoie, pe câtă vreme relația
    dintre pacient și medic în țările occidentale este una bazată pe respect și încredere
    din partea pacientului. Românii nu au această obișnuință în a avea încredere
    totală în medic, ba mai degrabă consideră că medicul este acea persoană la care
    se duc atunci când au o nevoie acută, o nevoie imediată. Lucrul acesta se vede
    clar în rezultatele pe care le-a avut campania de vaccinare împotriva Covid-19
    în România.



    Documentul despre
    care vorbim mai spune și că 25% dintre locuitorii din România (cei mai mulți tineri)
    și-au exprimat dorința de a se stabili definitiv în străinătate. Este unul
    dintre cele mai mari procente înregistrate în regiune. Aproape jumătate dintre
    persoanele cu vârste între 15 și 24 de ani și-au declarat intenția de a emigra.
    Implicațiile pentru forța de muncă sunt colosale. Tinerii, spune Vladimir
    Ionaș, nu pleacă doar pentru bani mai mulți, ci și pentru un alt stil de viață:


    Și
    în cazul tinerilor putem vorbi de modul de viață în primul rând. Nu trebuie să
    ne gândim că cei mai mulți dintre cei care au plecat au rămas în străinătate
    datorită unui venit mult mai mare pe care l-ar obține în străinătate. De multe
    ori, pentru cei care nu au pregătire profesională foarte bună, nivelul salarial
    nu este unul uriaș față de ce ar putea obține în România. Este vorba de nivelul
    de trai, de stilul de viață, de serviciile de care beneficiază atunci când
    interacționează cu instituțiile statului, cu sistemul sanitar, de educația de
    care pot beneficia copiii lor. Vorbim de un ansamblu de factori care duc la
    această dorință a românilor de a pleca și de a se stabili în străinătate.
    Evident că, din nou, ca și în cazul medicilor, e o mare problemă pentru forța
    de muncă, faptul că un procent foarte important dintre cei care pleacă sunt
    dintre cei cu studii superioare, dar nu ar trebui să fie o surpriză pentru că,
    repet, stilul de viață pe care îl dobândesc în momentul în care pleacă în
    străinătate îi face să-și dorească să rămână acolo pentru totdeauna, în special
    pentru ei, dar și pentru a le oferi copiilor un viitor mult mai sigur.



    În ultimii ani
    natalitatea a scăzut vizibil, dar Vladimir Ionaș spune că în 2021, neaşteptat, lucrurile
    s-au mai îndreptat.


    Problema
    natalității este una stringentă pentru România. Este pe un trend descendent de
    foarte mulți ani. 2021 e un an în care natalitatea a înregistrat o ușoară
    creșetere, care se datorează mai degrabă actualei pandemii. E dificil de spus
    dacă poate fi întors trendul. Este nevoie ca statul să ia măsuri foarte dure în
    această privință. Putem să ne uităm, de exemplu, la țări ca Ungaria sau Franța,
    de unde putem copia măsuri care duc la creșterea natalității. Ungaria este țara
    cu una dintre cele mai dure politici pentru creșterea natalității, pentru că și
    ei au o mare problemă cu creșterea demografică. Asta ar trebui să facă clasa
    politică – să înțeleagă care sunt prioritățile țării, să realizeze că situația
    demografică este una extrem de îngrijorătoare și să promoveze politici publice
    de încurajare a natalității. Sunt destul de ușor de implementat. România nu e o
    țară săracă, e o țară bogată, care are resurse pentru a crea astfel de
    programe. E nevoie de voință politică, în primul rând.



    Avem nevoie de politici
    publice bine țintite și aplicate eficient. Dar, într-o țară în care procentul
    celor care încasează pensii e mai mare decât al celor care muncesc, viitorul nu
    sună deloc bine. Vladimir Ionaș explică:


    Din păcate, în această privință, e foarte greu de
    crezut că mai putem îndrepta acest trend. Undeva la 20% dintre cei peste 18 ani
    și-ar dori ca, pe termen mediu, să plece din România și undeva la 50% dintre
    studenții care sunt astăzi în anul I sau anul II de facultate își doresc ca, la
    finalizarea studiilor, să plece în altă țară pentru a avea mai multe șanse de dezvoltare
    și pentru a avea locuri de muncă mai bine plătite. Din nou, nu știu dacă cei
    din instituțiile statului s-au gândit la vreo soluție pentru această problemă,
    dar trebuie să conștientizăm și să realizăm cu toții că un astfel de trend va duce
    la un colaps al multor sistemte, în primul rând al sistemului de pensii. Statul
    nu cred că va mai putea să plătească pensiile oamenilor, dacă vor fi 30% oameni
    care muncesc și 70% oameni care încasează pensie sau de ajutor de șomaj. În
    același timp, sistemul de sănătate va fi subfinanțat și va intra în colaps, deci
    avem o problemă uriașă. Aceasta ar trebui să fie principala temă de dezbatere
    la nivelul societății românești, pentru a identifica soluții în a stopa acest
    exod și a nu ajunge acolo în a avea de două ori mai mulți pensionari decât
    oameni care sunt în câmpul muncii. Ar trebui să fie principala temă de
    dezbatere pentru toate instituțiile statului.

  • Jurnal românesc – 27.06.2016

    Jurnal românesc – 27.06.2016

    Comunitatea românească nu va fi afectată imediat de ieşirea Marii Britanii din UE, pentru că procesul de desprindere din spaţiul comunitar va dura cel puţin doi ani, au dat asigurări autorităţile de la Bucureşti. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că vor avea loc negocieri în acest sens, la care România va participa şi va avea grijă de propriile interese. El a mai spus că, după ieşirea din UE, Marea Britanie va rămâne un partener foarte important pentru România. Şi premierul Dacian Cioloş a declarat că nu va exista un impact imediat asupra drepturilor pe care le au cetăţenii români din Marea Britanie. La rândul său, ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, i-a asigurat pe românii aflaţi în Marea Britanie că nu există nici o schimbare iminentă în ceea ce priveşte situaţia lor şi că în perioada imediat următoare nu se va schimba nimic în interacţiunea dintre cele două state.



    În Romania a fost marcată, duminică, Ziua Drapelului Naţional prin ceremonii militare de înălţare a drapelului şi numeroase manifestări cultural-artistice. Ziua Drapelului Naţional a fost sărbătorită şi de militarii aflaţi în Baza Aeriană din Kandahar, în Afganistan. In mesajul adresat cu acest prilej, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că Drapelul este unul dintre cele mai preţioase însemne ale identităţii naţionale, iar astăzi acesta reprezintă o Românie modernă, stat suveran si independent, unitar si indivizibil, partener de încredere al SUA şi membru cu drepturi depline al NATO şi al UE. La rândul său, Ministerul de externe de la Bucureşti reafirmă că Drapelul Naţional este simbolul suprem al unităţii şi identităţii româneşti.



    Peste 80% dintre medicii rezidenţi şi studenţii la medicină îşi pun problema să plece din ţară, iar 30% sunt sunt decişi să emigreze, arată un sondaj recent realizat de Colegiul Medicilor din Bucureşti. Preşedintele Colegiului Medicilor din Bucureşti, Cătălina Poiană, a afirmat că printre schimbările care i-ar face pe tineri se numără salarii mai mari şi modernizarea şi dotarea unităţilor sanitare şi asigurarea unor condiţii şi a unor materiale necesare cercetării şi dezvoltării. Medicii rezidenţi şi studenţii la medicină işi doresc, de asemenea, mai multe posturi pentru rezidenţiat si recunoaşterea poziţiei lor pe plan social.



    Cea mai mare parte din rezerva valutară administrată de BNR, 57%, a fost investită, anul trecut, în titluri emise de guverne străine, iar moneda europeană a avut cea mai mare pondere în structura rezervelor, de aproape 80%, potrivit raportului anual al BNR pe 2015. Conform strategiei de investiţie, BNR a achiziţionat titluri emise de guvernul Statelor Unite, agenţiile guvernamentale ale acestuia sau cele pe care le sponsorizează. Printre emitenţii agreaţi de BNR se numără, de asemenea, şi guvernele statelor membre ale Uniunii Europene, precum şi agenţiile guvernamentale deţinute sau sponsorizate de acestea. Ponderea numerarului şi a depozitelor a urcat de la 15% din total în 2008 la 45% în 2009, pentru ca în anii următori să fie pe o tendinţă descendentă, până la 17,5% în 2014 şi 2015. Ponderea monedei europene în structura rezervei valutare a urcat de la 60% în 2008 la aproape 77% în 2011. In 2015, euro şi-a menţinut ponderea dominantă în totalul rezervelor valutare, ajungând la sfârşitul anului trecut la 79%.