Anamisa di an’il’i 1946 şi 1949, tru Gartia s-tanea un sandziros polim tivil anamisa di gherilili comunisti finanţati di URSS şi forţili guvernamentali eleni. Polimlu ahurhi prit atacarea a forţilor guvernamentali di cătra aribelii comunişti tru locurli dit munta di la sinurlu cu Iugoslavia şi Arbinisia. Scupolu a comuniştilor eara surparea a regimlui legitim monarhic, lugursitu fascistu, şi timil’iusearea a unei ripublica socialista. Ama conflictul anamisa di Stalin şi Tito nsimna azindzearea a gherililor comunisti gartesti, a deapoa Partidlu Comunistu Grec s-ndripta cătra Moscova. Ase, Tito apufusi ncl’idearea a sinurlor iugoslave cu Gartia şi gherilili comuniste fura privati di agiutor vital, strateghic şi moral. Arbinisia, cari eara sum influenţa al Tito, trapsi mana şi ea tra s-andrupasca comuniştil’i gret. Până tru yismaciuni 1949, pareili tut ma araspanditi di partizani comunişti ica s-pridara, ica tricura sinurlu tru Arbinisie di iu nai ma muţa emigrara tru vasiliili socialisti.
România agiundzea, ase, loclu nai cama uidisitu ali emigraţie comunista elena ti cafta un apanghiu. 200.000 di emigranţa politit gret agiumsira tru vasiliili socialisti, dit cari anamisa di 11.500 şi 12.000 di emigranţa agiumsira tru România: ficiurit, alumtători, membri a familiilor aistor. România lo nai cama marli numir di ficiurit gret, aproapea 5700, ahurhindalui cu anlu 1948, dit un total di aproapea 28.000 di ficiurit gret agiumta tru 7 stati comunisti. Nai cama marea colonie di ficiurit gret fu atea di Sinaia, cari eara pi lucru anamisa di 1948 şi 1953.Tru hotelurli a staţiunil’ei di pi valea a Prahoval’ei eara aprucheat cu durn’earea 1700 di ficiurit, a curi la si adavgară alti ndauâ n’il’i di ficiurit nord-coreeni arifugaţ tru România di furn’ia a polimlui di Coreea dit an’il’i 1950-1953. Prit tradiţie, tru România s-avea stirnuta colonişti gret pi hiotea a chirolui. Agiumta tru sfeara di influenţă sovietică, România eara prefearată di atel’i cari avea fudzita dit Iugoslavia şi Arbinisia.
Istoriclu Radu Tudorancea di la Institutlu di Istorie ”Nicolae Iorga” di Bucureşti spusi cum eara astiptaţ combatanţal’i comunişti gret tru România: ”Una parti dit foştil’i alumtatori comunişti eleni cari fudzira dit Gartie tru bitisita a polimlui tivl emigrara şi tru România. Aoa s-harsira di agiutor di partea a autorităţlor di Bucureşti, pligiţl’i tra sa s-yitripseasca, alanţa tra sa s-nveata cu condiţiili dit vasilie şi tra s-integreadza tru societatea românească. Existenţa a unei importanta comunitati elena tru România părea că va la agiuta ti integrari a atilor ti avea vinita tu atel chiro, maxus că dit 1948 gruparea filo-comunistă di nauntrul a comunitatil’ei elena avea apraftasita, cu agiutorlua a autorităţlor române, s-aiba tru mana controlu tru arada a comunitatil’ei şi s-ndreaga una nauă entitate cu numa Uniunea Patriotică Elenă. Ase, puţan’il’i ti andrupa taburea regalista cari avea armasa tru România eara marginalizaţ.” Guvernul comunistu român deadi agiutor filotim tra atel’i di ma ninti membri a gherililor comunisti elene. Agiutorlu eara data pan di mardzina dimec la asiguripsea durn’earea si yitripsearea medicală până si paradz. Ca tru iti alta vasilie aputrusita di regimlu comunistu, şi tru România presa li manipula informaţiile tra polimlu tivil grec.
Ia ti spuni Radu Tudorancea: ”Dizvartearea a polimlui tivil dit Gartia fu mutrit cu cilastaseari tru România hiindalui yilipsit cabaia tru perioditili di partid. Tru una turlie ti s-astipta, spunerli dit presa românească loara turlie a nascantor campanii serti, cumandusitit di partid, cari invariabil favoriza alumta a partizan’ilor comunişti gret, slaghindalui niacumtinat taburea anglo-americană şi rolu a l’ei tru ansamblu a polimlui tivil grec. Liderlu comunistu grec Nikos Zahariadis avea pitricuta tru România nica dit yinar 1948 pi Letferis Apostolou, acreditat ca reprezentantu a aşi-numasitlui guvernu democratic ali Gartie.
Borgili a aistui ave tru scupo ligatura cu autorităţli români, amintarea agiitoari dit partea a guvernului RPR tra agiutarea a comuniştilor gret, yitripsearea a pliguiţlor şi pregătirea a coloniilor di ficiurit gre ti lipsea s-hiba discl’isi tru România. Autorităţli comunisti române deadira cabaia paradz ti agiutarea a emigranţalor politit eleni. Agiutorlu financiar eara asiguripsit prit aanvalearea a unui buget consistentu tra PCG, masi ti anlu 1951 s-deadira aproapea 300.000 di dolari americani, la cari s-adavgara alti hargi tra cumanduseari.
Paradzl’i di la buget ahardzit ti PCG criscura tru anlu yinitor. Tru 1952 s-deadira aproapea 750.000 di dolari americani şi multa alta paradz ti andruparea a editurlor. Scamnul a CC a PCG fu mutat Bucureşti şi la multa dit arada a activiştilor a PCG la si deadira casi mahalalu di lux Primăverii, tru nascanti vile secrete.” Arifugaţl’i gret nu trapsira mana di la alumtă tra instaurarea a idealului comunistu tru vasilia a lor. El’i avea lugursita azvindzearea ca hiindalui tiva provizoriu, hiindalui hazari candu ti s-hiba tra sa s-toarna la alumtă, cara situaţia internaţională u favorizeadza. România agiundzea asi thimel’ilu tra acţiuni a agenţilor comunişti gret tru Gartia, instruiţi di ideologi comunişti gret cu stagii fapti Moscova.
Ia ti spuni diznau Radu Tudorancea: ”Minduindalui una yinitoari ahurheari a ampuliserlor pi teritoriul elen, activiştil’i gret dit România ş-bagara tru minti tanearea ascumbusita a grupurlor di foşti partizani tru alertă, hazari ti alumtă. Tru 1950 fu ndreapta Breaza una şcoală politică iu tanura matimi personaje cata cum Nikos Zahariadis şi Vasilis Barţiotas. Respectiva entitati vrea s-ndreaga agenţa ti eara hazari s-alumtă paranom pi teritoriul ali Gartie tra andruparea a cauzal’ei comunista. Tru chirolu anamisa di 1952-1955, cama di 120 di ahtari activişti şi agenţa fura pitricu clandistin tru Gartie, mulţ di el’i hiindalui acaţat di poliţia elenă.”
Moartea al Stalin şi proceslu di desovietizari dusira şi la moartea a cauzal’ei a comuniştilor gret. Bagarea pi arada a ligaturlor anamisa di România şi Gartia, sinferurli a ligaturlor bilatearali, featiră ca opţiunea a alumtilor cu ascherea s-hibă abandonată.
(armanipsearea: Tascu Lala)
