Tag: Emil Constantinescu

  • 30 years since the events in University Square

    30 years since the events in University Square

    These days
    public gatherings are forbidden due to the coronavirus pandemic, but Romanians
    still remember the University Square phenomenon. It happened 30 years ago in
    Bucharest, months after the anti-communist revolution of 1989. The phenomenon
    would forever mark Romanian society, becoming a milestone in anti-communist
    resistance. Misunderstood at the time by a society that had been for decades
    struggling with totalitarianism, the phenomenon produced a major social rift,
    which, despite the change of perception over the years, is still present to
    date. On April 22, 1990, thousands of people disgruntled with the political
    developments in the country gathered in University Square in central Bucharest
    and declared it the first area free of neo-communism.

    The protest was
    targeting Ion Iliescu and other officials of the Romanian Communist Party who had
    taken power in their grip after the revolution. A few dozen people completely
    blocked the square, and the movement rapidly gained momentum after Ion Iliescu
    labeled participants as hooligans. Backed by right-wing parties, the movement
    started in the election campaign for the first free elections in Romania, and
    lasted 53 days. It was violently repressed by a raid of miners brought over
    from a coal-mining site in southern Romania. The action was called a raid and
    sparked harsh criticism from Western powers and part of civil society. Ion
    Iliescu and the new leftist party that won the election were accused of having called
    and instigated the miners to attack protesters, who continued to voice their
    discontent on a much lower scale. The accusations have been denied to this day.

    Emil Constantinescu, a former professor at University of Bucharest, located in
    University Square, today labels the University Square phenomenon as a school
    of democracy. Constantinescu, who became Romania’s President in 1996, claims
    the lawmakers at the time feared the power of truth and the people might gain
    hope and start believing in ideals. Emil Constantinescu says the events of
    April, 1990 contributed to our Euro-Atlantic path, Romania 30 years on being a
    member of both the EU and NATO, part of the family of consolidated democracies.
    We are facing other types of difficulties, challenges and uncertainty, a lot of
    social division and a new wave of hatred that has migrated from the street to
    social media, the former President also warns. Rediscovering these moments of light
    in the darkness could help us defeat not just those viruses that infect our
    bodies, but also those that stain our minds, thus helping us understand that
    only together will we overcome adversities, Emil Constantinescu concluded.


    (Translated
    by V. Palcu)











  • 30 de ani de la Piaţa Universităţii

    30 de ani de la Piaţa Universităţii

    În aceste zile în care adunările publice sunt interzise din cauza
    pandemiei de coronavirus, poate că românii își amintesc de fenomenul
    Piață Universității. Produs în capitala București în urmă cu 30 de
    ani, la doar câteva luni după Revoluția din 1989, fenomenul avea să marcheze
    pentru mult timp societatea românească și să devină un punct de reper al luptei
    anti-comuniste. Neînțeles prea bine la vremea respectivă de o societate abia ieşită din zeci de
    ani de totalitarism, fenomenul a provocat o fractură socială acută și este
    privit, probabil, destul de diferit și acum, chiar dacă părerile multora se vor
    fi schimbat.


    Pe 22 aprilie 1990, mii de oameni nemulțumiți de situația politică
    din țară s-au adunat în Piața Universității – din centrul Bucureștiului
    – și au declarat-o prima zona liberă de neo-comunism. Protestele
    erau îndreptate împotriva lui Ion Iliescu și a altor foști demnitari ai Partidului
    Comunist Român, care preluaseră conducerea statului după Revoluție. Ulterior,
    câteva zeci de oameni au blocat complet piața, iar mișcarea a luat rapid
    amploare, după ce Ion Iliescu i-a calificat pe participanți drept
    golani.


    Susținută de forțe politice de dreapta, mişcarea a debutat
    în plină campanie electorală pentru primele alegeri post-comuniste, a durat 53
    de zile și a fost lichidată violent de minerii dintr-un bazin carbonifer din
    sudul țării. Acțiunea a fost numită Mineriadă și a atras critici
    serioase din partea Occidentului și a unei părți a societății civile. Ion
    Iliescu și nouă putere de stânga rezultată din respectivele alegeri au fost
    acuzați că i-au chemat și instigat pe mineri împotriva manifestanților, care au
    continuat să protesteze la o scară mult mai mică, acuzații respinse până în
    ziua de azi.


    Emil Constantinescu, fost profesor al Universității București care
    delimitează una din laturile Pieței Universităţii și susținător al fenomenului,
    vorbește, astăzi, despre acesta ca despre o școală a democrației.
    Devenit în 1996 președinte al României, Constantinescu spune că cei puternici
    de atunci se temeau de dispariţia fricii din sufletele oamenilor, de forţa
    adevărului şi a credinţei în idealuri. El constată că, după treizeci de ani,
    evenimentele de atunci au devenit istorie.


    O istorie care ne-a adus în Uniunea
    Europeană, în Alianţa Nord-Atlantică şi în rândul democraţiilor consolidate. Ne
    confruntăm cu alte dificultăţi, cu alte provocări şi incertitudini, cu multă
    dezbinare şi cu un alt val de ură, care s-a mutat din stradă pe reţelele de
    socializare, atrage atenția fostul șef al statului. Redescoperirea acelor
    momente de ‘lumină în întuneric’ ne poate ajuta să învingem nu numai virusurile
    care ne contaminează corpul, dar şi pe cele care ne contaminează conştiinţa şi
    să înţelegem că ‘numai împreună putem reuşi’,
    conchide Emil Constantinescu.

  • Trente ans depuis le phénomène « La Place de l’Université »

    Trente ans depuis le phénomène « La Place de l’Université »

    Même si ces jours-ci, les commémorations sont interdites en raison de la pandémie de coronavirus, les Roumains se souviennent certainement des événements passés il y a trente ans et restés depuis dans la mémoire collective sous le nom de « La Place de l’Université ». Ce phénomène, qui s’est produit quelques mois seulement après la chute du communisme, allait marquer la société roumaine pendant longtemps, restant un des principaux repères de la lutte anticommuniste. Mal compris dans un premier temps, il a engendré à l’époque une forte fracture au sein d’une société profondément marquée par des dizaines d’années de régime totalitaire.

    A titre de rappel, disons que le 22 avril 1990, des dizaines de Roumains se sont réunis Place de l’Université, au cœur de Bucarest, pour exprimer leur mécontentement face à la situation politique de l’époque. Ils ont décidé de décréter cet endroit du centre-ville bucarestois « première zone libérée du néo-communisme », allusion à la politique menée par le chef de l’Etat de l’époque, Ion Iliescu, et par le Front du Salut national, un parti ayant réuni d’anciens communistes. Occupée dans un premier temps par des dizaines de jeunes roumains, la Place de l’Université fut très vite prise d’assaut par des milliers de gens en colère contre Ion Iliescu qui a traité les protestataires de « golani » (loubards).

    Soutenu par les forces politiques de droite, le mouvement appelé « La Golaniade » a débuté en pleine campagne électorale pour les premières élections démocratiques, a duré 53 jours et a été étouffé violemment par les gueules noires appelées en renfort par le président Iliescu lui-même. Les images avec les mineurs de la Vallée du Jiu intervenant brutalement pour disperser les protestataires et les civils rassemblés Place de l’Université ont fait le tour du monde, déclenchant une vague de critiques de la part de l’Occident envers le régime de Ion Iliescu. D’ailleurs, celui-ci et la gauche ayant remporté les élections à l’époque ont été tenus pour principaux responsables de la descente des mineurs sur Bucarest – accusations rejetées de nos jours encore.

    L’universitaire Emil Constantinescu, ancien président de la Roumanie, parle du phénomène de « La Place de l’Université » comme « d’une école de la démocratie ». Installé à la tête du pays en 1996, Emil Constantinescu soutient qu’en 1990, la classe politique redoutait un électorat dépourvu de craintes, animé par la force de la vérité et par des idéaux. Trente ans plus tard, ce phénomène est devenu histoire, mais par sa force, il a propulsé le pays vers l’intégration européenne et euro-atlantique. Actuellement, d’autres difficultés, défis et incertitudes nous hantent en tant que nation, affirme Emil Constantinescu, en précisant que la haine a quitté la rue pour se retrouver sur les réseaux sociaux. A force de remémorer ses moments historiques quand « la lumière a percé le voile de la nuit », on pourrait anéantir aussi bien les virus qui risquent de contaminer nos corps que ceux qui pourraient infecter nos consciences, a fait savoir l’ex chef d’Etat roumain, Emil Constantinescu. « Ce n’est qu’ensemble que l’on peut réussir ! » a-t-il conclu. (trad. Ioana Stancescu)

  • Rumänischer  Senat feiert 20 Jahre strategische Partnerschaft mit den USA

    Rumänischer Senat feiert 20 Jahre strategische Partnerschaft mit den USA

    Die diplomatischen Beziehungen Rumäniens mit den Vereinigten Staaten starteten 1880. 1941 wurden diese unterbrochen, um 1946 wiederaufgenommen zu werden. 1993 bekam Rumänien die Meistbegünstigungsklausel. Zehn Jahre später wurde unser Land von den USA als Marktwirtschaft anerkannt. Die strategische Partnerschaft zwischen den zwei Staaten begann 11. Juli 1997 anlässlich des Bukarestbesuches des damaligen US-Präsidenten Bill Clinton. Sie stellt einen wesentlichen Anhaltspunkt der rumänischen Außenpolitik, sowie ein Instrument für die Unterstützung der inneren Anstrengungen in Bereichen wie politische, militärische und wirtschaftliche Refomen dar.



    Die rumänische politische Klasse hat am Dienstag im Senat 20 Jahre seit der Unterzeichnung der strategischen Partnerschaft mit den Vereinigten Staaten markiert. Sie wiedergibt die Anerkennung der Berufung Rumäniens, zusammen mit den USA einen Sicherheitsrahmen in der ganzen Welt zu fördern. Senatsvorsitzender Călin Popescu Tăriceanu hat die gebilligte politische Erklärung vorgelesen. Hervorgehoben wurde die Günstigkeit des Sicherheitsrahmens für die Kultur der Freiheit, das Herrschen des Gesetzes, die Demokratie und für die Marktmirtschaft. Călin Popescu Tăriceanu sprach weiter über den Beitrag der ehemaligen Staatspräsidenten Emil Constantinescu und Traian Băsescu, sowie anderer Politiker an der Unterzeichnung und Verstärkung der strategischen Partnerschaft. Călin Popescu Tăriceanu dazu:



    Rumänien befand sich damals in einer grauen Zone. Dank der Partnerschaft konnte unser Land diese Zone verlassen und in den Konzern der demokratischen und freien Nationen eintreten. Später konnte Rumänien sein Ziel, der EU beizutreten, erreichen.



    Ex-Staatschef Emil Constantinescu erwähnte das Vertrauen der Vereinigten Staaten auf Rumänien:



    “Was hatten wir nicht vor 20 Jahren? Was haben wir in diesen 20 Jahren gewonnen? Die erste militärische Macht garantiert unsere nationale Sicherheit. Ihre Glaubwürdigkeit basiert auf der Verteidigung ihrer Allierten vor jeder Aggression, die von außen kommt. Was haben wir verloren? Wir haben die nationale Solidarität verloren und das geschah unverständlich nach dem NATO- und EU-Beitritt.



    Der ehemalige rumänische Staatschef Traian Băsescu erklarte, das Hervorheben der zwei Jahrzehnte seit der Unterzeichnung der strategischen Partnerschaft mit den USA sei eine korrekte politische und notwendige Geste:



    “Die strategische Partnerschaft ist ein offizielles Dokument der zwei Staaten und wird bei jedem Treffen auf hoher Ebene vorgebracht. Dieser politische Beschluss steht über alle Abkommen, die wir mit den Vereinigten Staaten unterzeichnet haben. Er wird von Präsidenten zum Präsidenten, von Regierung zur Regierung, von Parlamement zum Parlament weitergegeben .



    Die politische Erklärung wurde im Senat einstimmt gebilligt.

  • 20 de ani de parteneriat strategic româno-american

    20 de ani de parteneriat strategic româno-american

    Stabilite în 1880, relaţiile diplomatice cu Statele Unite au fost
    întrerupte în 1941, reluate în 1946, şi ridicate la nivel de ambasadă în 1964. În 1993, România
    beneficia din partea SUA de clauza naţiunii celei mai favorizate,
    iar zece ani mai târziu, Washingtonul îi acorda statutul de economie de
    piaţă.

    Parteneriatul strategic dintre cele două state a fost iniţiat la
    11 iulie 1997, cu ocazia vizitei la Bucureşti a preşedintelui american de
    atunci, Bill Clinton. El a reprezentat un reper
    esenţial al politicii externe a României, precum şi un instrument eficient de
    sprijinire a eforturilor interne în domeniul reformei politice, economice,
    militare şi administrative.

    Clasa politică din România a salutat la
    unison împlinirea a două decenii de la semnarea Parteneriatului strategic cu SUA,
    marcată, marţi, în Senat. Acesta reprezintă o recunoaştere a vocaţiei României de a
    participa alături de SUA la promovarea în întreaga lume a unui cadru de
    securitate stabil şi prielnic pentru cultura libertăţii, pentru domnia legii,
    pentru democraţia reprezentativă şi pentru piaţa liberă – se arată în textul
    declaraţiei adoptate, citită de preşedintele Senatului, Călin Popescu
    Tăriceanu. El a vorbit şi despre contribuţia pe care foştii preşedinţi ai
    României, Emil Constantinescu şi Traian Băsescu, dar şi ceilalţi lideri
    politici şi-au adus-o la semnarea şi consolidarea Parteneriatului.

    Călin Popescu Tăriceanu: România era atunci
    într-o zonă gri din care Parteneriatul strategic cu SUA a avut menirea să o
    scoată şi să o repună definitiv în concernul naţiunilor democratice şi libere,
    pentru ca apoi să-şi poată permite atingerea celui de-al obiectiv strategic:
    aderarea la UE.


    Prezent la eveniment, fostul preşedinte al României,
    Emil Constantinescu, a amintit de încrederea pe care SUA au acordat-o României
    în acel moment: Ce n-am avut în
    urmă cu 20 de ani şi ce am câştigat? Am câştigat garantarea securităţii
    naţionale de către prima putere militară a lumii a cărei credibilitate se
    bazează pe apărarea aliaţilor săi de orice agresiuni externe. Ce am avut şi ce
    am pierdut? Am pierdut solidaritatea naţională şi aceasta s-a întâmplat într-un
    mod aproape de neînţeles, după integrarea în NATO şi în UE.


    Marcarea a
    două decenii de Parteneriat strategic cu SUA reprezintă un gest corect politic
    şi necesar – a subliniat un alt fost preşedinte al României, Traian
    Băsescu: Având acest document ca
    document oficial al celor două state, acesta este invocat ori de câte ori
    există întâlniri la nivel înalt sau la cel mai înalt nivel, pentru că această
    decizie politică se aşază deasupra tuturor acordurilor pe care le avem cu SUA
    şi este perpetuată din preşedinte în preşedinte, din administraţie în
    administraţie, din parlament în parlament american.


    Declaraţia a fost adoptată în Senat cu
    unanimitate de voturi.

  • Jurnal românesc – 20.11.2014

    Jurnal românesc – 20.11.2014

    Fundaţia Română pentru Democraţie, condusă de fostul preşedinte Emil Constantinescu, organizează, joi şi vineri, Conferinţa internaţională 25 de ani de la căderea comunismului în Europa Centrală şi de Est: privind în urmă, privind înainte”. Evenimentul este organizat cu prilejul marcării, în acest an, a 25 de ani de la sfârşitul dominaţiei comuniste în Europa. În paralel cu lucrările conferinţei au loc mai multe mese rotunde la care participă personalităţi care au influenţat revoluţiile anticomuniste şi tranziţia spre democraţie.



    Casa Regală a organizat, miercuri, o întâlnire cu românii, cu ocazia zilei aniversare a Regelui Mihai. Palatul Elisabeta a găzduit ziua porţilor deschise, prilej pentru sute de persoane să adreseze La mulţi ani“ Majestăţii Sale la împlinirea a 93 de ani. Casa Regală a oferit, totodată, un prânz în onoarea preşedintelui ales Klaus Iohannis. Regele Mihai I al României s-a născut pe 25 octombrie 1921, la Sinaia. Pentru că, anul acesta, Majestatea Sa nu a putut fi prezent în ţară la acea dată, Ziua porţilor deschise a fost organizată miercuri.



    Dacă Parlamentul şi-ar fi făcut temele cu consecvenţă şi ar fi aprobat solicitările Justiţiei, România ar fi fost în Schengen, a declarat, miercuri seara, şeful statului. Traian Băsescu a salutat iniţiativa preşedintelui ales Klaus Iohannis şi a premierului Victor Ponta care a dus la respingerea în Parlament a Legii Amnistiei, precum şi răspunsul pozitiv la cererile DNA privind percheziţiile şi arestarea unor parlamentari. Pe de altă parte, Traian Băsescu a respins ideea retragerii ambasadorilor din Germania, Italia, Spania, Franţa şi Marea Britanie, unde au fost probleme la secţiile de votare. El a spus că toţi au solicitat, prin ministerul de Externe, mărirea numărului de secţii în turul doi, din 16 noiembrie, al prezidenţialelor. Klaus Iohannis îi ceruse lui Traian Băsescu să retragă ambasadorii şi consulii din ţările unde au fost probleme la vot.



    Deputatul Ion Marocico, reprezentant al Uniunii Ucrainenilor din România, a salutat ratificarea, miercuri, de către Camera Deputaţilor, a Acordului privind micul trafic de frontieră cu Ucraina şi susţine că documentul oferă noi perspective consolidării relaţiilor bilaterale. Acordul reglementează condiţiile de desfăşurare a micului trafic de frontieră, respectiv a trecerii frecvente a graniţei de către rezidenţii din zona de frontieră a României şi a Ucrainei care intenţionează să rămână în zona de frontieră a celuilalt stat din motive sociale, culturale, familiale sau economice, pe o perioadă care să nu depăşească 3 luni de şedere neîntreruptă. Acordul între Guvernele român şi ucrainean privind micul trafic de frontieră a fost semnat la Kiev, pe 2 octombrie.



    Ambasadorul Franţei în România, François Saint-Paul, a participat la proiectul Ziua Ştafetei – Acum decid eu!, în cadrul căruia, joi, a primit vizita Narcisei Elena Rusu, o liceană din Roman care doreşte să devină ambasador. Ea a aflat de la diplomatul francez care sunt îndatoririle unui ambasador, precum şi detalii despre misiunile diplomatice. Proiectul Ziua Ştafetei – Acum decid eu! este organizat de Fundaţia Terre des Hommes” împreună cu partenerii săi pentru a celebra Ziua Internaţională a Drepturilor Copilului, marcată pe 20 noiembrie.



    România va participa cu 24 de sportivi la ediţia de anul viitor a Festivalului Olimpic al Tineretului European, care va fi găzduită, în premieră, de două ţări diferite — Austria şi Liechtenstein, în perioada 25-30 ianuarie. La competiţia rezervată sportivilor între 14 şi 18 ani sunt aşteptati peste 850 de concurenţi din 45 de ţări europene. În 2013, Festivalul Olimpic al Tineretului European a avut loc la Braşov. Este considerat de forurile internaţionale de specialitate cel mai bine organizat Festival de până acum.

  • Rumäniens Rolle in der NATO

    Rumäniens Rolle in der NATO

    Der 10. Jahrestag des NATO-Beitritts Rumäniens stimmt mit der grö‎ßten Sicherheitskrise der Region überein: Die Entscheidung der Krim, sich von der Ukraine abzulösen und sich Russland anzugliedern, wirft viele ernste Fragen hinsichtlich der zukünftigen Entwicklung in diesem Teil Europas auf. Und das ist ein zusätzlicher Grund für das Nordatlantische Bündnis, seine Strategien an aktuelle oder zukünftige Herausforderungen anzupassen. Zwei richtungsweisende Aspekte seien im Entscheidungsprozess wichtig, betonte Rumäniens Ministerpräsident Victor Ponta im Rahmen einer Jubiläumskonferenz zur 10-jährigen NATO-Mitgliedschaft des Landes in Bukarest: ein gemeinsamer Wirtschaftsraum der NATO-Staaten, aber auch eine Ausweitung der militärischen Sicherheit auf die Länder, die der EU beitreten wollen, so der Regierungschef.



    Ich glaube, dass die NATO und wir als NATO-Mitgliedsstaat die Pflicht haben, beim Gipfel im September konkrete und realitätsnahe Gespräche zu führen über die Strategie der Allianz hinsichtlich der Moldaurepublik, Georgien, der Ukraine. Ansonsten werden Versprechen und Aufrufe allein nicht ausreichend sein.“



    Rumäniens Ex-Präsident Emil Constantinescu schätzte im Rahmen der Konferenz, dass die NATO ihr Profil an eine sich ständig wandelnde Gesellschaft anpassen müsse:



    Der Aufbau von Abwehrkapazitäten ist wichtig, auch wenn die Entwicklung des Militärs manchmal im Überschuss zu sein scheint. An diesem neuen Scheideweg in der globalisierten Welt ist es nicht wichtig, ob man den einen oder anderen Weg wählt, sondern die Fähigkeit, vorherzusehen, wohin der jeweilige Weg führt. Oder andere, neue Wege, die sich in einem Jahrhundert der unerwarteten Umwälzungen öffnen können, in einem Jahrhundert, in dem das Risikospiel und die Akteure sich schnell ändern.“



    Rumänien hat sich im Laufe seiner 10-jährigen NATO-Mitgliedschaft bislang an Kriegsoperationen im Irak, Afghanistan, dem Westbalkan und Nordafrika beteiligt. Die Anzahl der eingesetzten Streitkräfte beläuft sich auf circa 40.000. Während der Missionen sind 26 rumänische Soldaten ums Leben gekommen, die meisten davon in Afghanistan, und weitere 145 wurden verwundet. Indes hat Rumänien in diesem Zeitraum strategische Partnerschaften abgeschlossen, seine Armee modernisiert und sie NATO-Standards entsprechend umstrukturiert.



    Der vor einem Jahrzehnt erfolgte Schritt brachte Rumänien die Sicherheitsgarantie an den gesamten Landesgrenzen, gleichzeitig aber auch die Gewissheit, dass die Garanten die Kapazität haben, ihre Versprechen einzuhalten, sagt der Historiker Dorin Matei. Und Rumänien hat im Rahmen der NATO ein bedeutendes Gewicht, so Matei:



    Ich glaube, dass die Stimme Rumäniens in letzter Zeit recht gut innerhalb der Nordatlantischen Allianz zu hören war. Rumänien hat fortwährend darauf beharrt, dass man sich auf diese Region konzentrieren müsse. Es gab eine lange Diskussion über den Mittelmeer-Raum und seine Bedeutung, da der Terrorismus von dort aus sehr einfach nach Europa gelangen könnte. Aber Rumänien hat darauf bestanden — und die Geschichte zeigt, dass es Recht hatte –, dass diese osteuropäische Region und vor allem der Schwarzmeer-Raum mit all seinen eingefrorenen Konflikten die grö‎ßte Aufmerksamkeit verdient. Hinsichtlich der Neuverteilung der NATO-Kräfte und der Prioritäten des Bündnisses würde ich noch ergänzend Folgendes sagen: Anfang der 1990er Jahre hat es Abkommen zwischen der NATO und Russland gegeben, laut denen sich die Allianz verpflichtete, ihre militärische Präsenz in den neuen Mitgliedsstaaten in bestimmten Grenzen zu halten. Infolge der russischen Aktion auf der Krim steht die NATO nicht mehr mit gebundenen Händen da. Der Westen hat, im Vergleich zu Russland, seine Verpflichtungen stets eingehalten. Heute ist er nicht mehr gezwungen, dies zu tun. Man wird beim nächten NATO-Gipfel sehen, wie die Diskussion über die Neuverteilung der NATO-Kapazitäten in den Regionen weitergeführt wird.“



    Iulian Chifu ist der Berater des rumänischen Präsidenten in Sachen Strategie, Sicherheit und Au‎ßenpolitik. Er verweist darauf, dass die Hartnäckigkeit Rumäniens hinsichtlich der Bedeutung des Schwarzmeer-Raums für die NATO, für die Sicherheit in der Region, bereits in Riga beobachtet werden konnte. Diese Komponente fand sich in allen Abschlusserklärungen des NATO-Gipfels wieder. Der Höhepunkt der rumänischen Bestrebungen spiegelte sich in dem NATO-Gipfel in Bukarest 2008 wider, als diese Beschäftigung für die Sicherheit am Schwarzen Meer relevant war. Im Interview mit Radio Rumänien erinnert Iulian Chifu indes an den wichtigsten internationalen Partner Rumäniens.



    Wir müssen jederzeit auf unsere besondere Beziehung zu den USA hinweisen, auf die strategische Partnerschaft mit den Vereinigten Staaten. Wir haben gesehen, wieviel diese Partnerschaft bedeutet, welchen Mehrwert sie nicht nur im militärischen, politischen und im Sicherheitsbereich bringt, sondern auch für die Wirtschaft, die wirtschaftliche Entwicklung und all die anderen Bereiche.“



    Die erwähnte strategische Partnerschaft hätte auch in der letzten Krisensituation ihre Verlässlichkeit bewiesen, sagt der Präsidentenberater Chifu. Denn man habe gesehen, wie schnell die USA mit ihren Miltärkapazitäten die Staaten abgesichert hat, die sich einem gewissen Druck oder einer Bedrohung für ihre Sicherheit ausgesetzt fühlten.



    Audiobeitrag hören:



  • Entwicklung der rumänischen Beziehungen zu den USA

    Entwicklung der rumänischen Beziehungen zu den USA

    Die USA zeigen ein besonderes Interesse am Erfolg Rumäniens als demokratischer Partner vor dem Hintergrund der gemeisamen globalen Verantwortung und der strategischen Partnetschaft. Dies erklärte der US-Vizepräsident Joe Biden, der am Donnerstag ein Telefongespräch mit dem rumänischen Staatschef Traian Băsescu führte. Das Gespräch wurde der aktuellen Entwicklung in der Region gewidmet. Joe Biden drückte dabei die volle Wertschätzung der USA für die regelmä‎ßigen Beiträge Rumäniens zu NATO-Missionen aus. Rumänien und die USA pflegen besonders starke bilaterale Beziehungen im Militärbereich. Rumänien bewarb sich bereits nach der Wende, Mitte der neunziger Jahre, um die Mitgliedschaft in der NATO.





    1999 gab Rumänien der nordatlantischen Allianz, während des Kosovo-Kriegs das Recht, das rumänische Gebiet zu überfliegen. Rumänien beteligte sich zudem mit seinen Truppen an den US-Missionen in Afghanistan 2001 und Irak 2003. Dies ebnete den Weg Rumäniens zur Mitgliedschaft in der NATO und 2004 trat das Land der nordatlantischen Allianz bei. In Rumänien wurden zudem sowohl NATO-Militärstützpunkte (in der südostrumänischen Dobrudscha) als auch Teile des US-Raketenschutzschildes (im südrumänischen Oltenia) eingerichtet. Dies geschah während der Amtszeit drei rumänischer Präsidenten, Emil Constantinescu, Ion Iliescu, Traian Băsescu und einiger Regierungen unterschiedlicher politischer Orientierung. Das stellt den Beweis dafür dar, dass Rumänien sowohl im Bereich der Öffentlichkeit, als auch der Politik eines der proamerikanischen Länder Europas bleibt.





    Die rumänisch-amerikanische Beziehung ist jedoch nicht immer reibungslos gelaufen. Selbst wenn die USA ein strategischer Partner Rumäniens sind, haben sie derzeit keinen Botschafter in Bukarest, nachdem der letzte Amtsinhaber Mark Gittenstein sein zum Teil umstrittenes Mandat beendet hat. Zudem gilt Rumänien als eines der fünf EU-Länder, für deren Staatsangehörige die US-Visumpflicht nocht gilt. Diese Tatsache sorgt für heftige Debatten nicht nur in Bukarest, sondern auch in Brüssel, und EU-Entscheidungsträger warnen, sie könnten den US-Bürgern die Einreise in europäische Staaten an ähnliche Bedingungen knüpfen.




    Voriger Monat äu‎ßerte die stellvertretende Au‎ßenministerin Victoria Nuland in Bukarest die tiefe Besorgnis der US-Regierung über die Einhaltung der rechtsstaatlichen Grundsätze in Rumänien. Laut Politikexperten, würde sich die Bemerkung an die angebliche Tendenz der aktuellen Parlamentsmehrheit richten, die Pressefreiheit und vor allem die Vorrechte der Justiz einzuschränken und eine Super-Immunität für Politiker zu schaffen.