Tag: Emil Ivănescu

  • Jurnal Românesc – 22.06.2023

    Jurnal Românesc – 22.06.2023

    Premierul Marcel Ciolacu, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, Alfred Simonis, şi liderul deputaţilor PSD, Ciprian Şerban, au depus la Senat un proiect de lege care prevede ca statul român să acorde, anual, 2 milioane de euro Mitropoliei Basarabiei. Proiectul de lege a fost depus miercuri, zi în care Marcel Ciolacu a făcut o vizită de lucru în Republica Moldova. Actul normativ prevede că destinaţia acestor fonduri se va stabili de către Administraţia Patriarhală şi Mitropolia Basarabiei, prin Arhiepiscopia Chişinăului. Sumele alocate de la bugetul de stat sunt destinate acoperirii cheltuielilor necesare restaurării şi conservării bunurilor din patrimoniul mobil, completării fondurilor necesare întreţinerii şi funcţionării centrelor eparhiale şi a unităţilor de cult cu venituri mici sau fără venituri. Vor fi, totodată, amenajate muzeele cultural-religioase, vor fi construite şi reparate lăcaşurile de cult și vor fi achiziţionate imobile necesare desfăşurării activităţii unităţilor de cult, precum şi a activităţilor de asistenţă socială şi medicală susţinute de acestea. In același timp, vor fi sprijinite activităţile de asistenţă socială şi medicală organizate de Mitropolia Basarabiei în spitale, centre de plasament, cămine pentru bătrâni.



    Preşedintele Consiliului Naţional de Conducere al AUR, Claudiu Târziu, a acuzat miercuri, în cadrul conferinţei săptămânale de presă a partidului, că etnicii români din Ucraina sunt supuşi, în continuare, unui proces de asimilare forţată. În Ucraina, autorităţile continuă să limiteze învăţarea limbii române şi perpetuarea identităţii naţionale a etnicilor româniˮ, a afirmat Claudiu Târziu, care a adăugat că autoritățile ucrainene continuă să folosească sintagma limbă moldovenească pentru limba română. Pe de altă parte, el a avut o întâlnire, la Comisia pentru românii de pretutindeni, cu preşedinta Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, Gabriela Lenghel, care a confirmat că sunt întârzieri mari la procesarea dosarelor de cetăţenie. Sunt oameni care, după 3, 4, 5 ani de la depunerea solicitării, încă nu au primit un răspuns de la autoritateˮ a spus Claudiu Târziu. Potrivit acestuia, răspunsul doamnei Lenghel cu privire la aceste întârzieri ţine de condiţiile de lucru, şi anume faptul că personalul este insuficient. În prezent, sunt 70 de funcţionari şi 17 membri ai comisiei pentru acordarea cetăţeniei. Claudiu Târziu a reiterat rugămintea către Ministerul Justiţiei să mărească numărul de funcţionari, întrucât mai este nevoie de 40-50 de funcţionari. Dobândirea şi acordarea cetăţeniei române ţin de securitatea naţională, pentru că noi avem nevoie de cetăţeni români, mai ales având în vedere declinul demografic accentuatˮ, a declarat Claudiu Târziu.



    Reprezentanții Departamentului pentru Românii de Pretutindeni au făcut, recent, o vizită de lucru în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Ei au discutat cu cei interesați de extinderea sediului taberelor culturale de la Londra și despre importanța dezvoltării de proiecte care să coaguleze comunitatea. Totodată, au apreciat argumentele prezentate privind necesitatea acestora de a avea un sediu fizic, în care să-și împărtășească interesul pentru cultura și limba română, și efoturile depuse în implementarea acestui proiect finanțat de Departament. Gheorghe Cârciu, secretar de stat al Departmanetului a afirmat că a fost într-un loc foarte important pentru comunitatea de români din capitala Angliei, acolo unde este dezvoltat proiectul Taberele culturale pentru românii din Londra”. El a menționat munca depusă de pastorul Teofil Harii, cel ce se ocupă de extinderea acestui centru, care este finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.



    Proiectul ACUM-AICI-ACOLO” / NOW HERE THERE“ reprezintă România la cea de-a XVIII-a ediție a Bienalei Internaționale de Arhitectură de la Veneția. ICR transmite că proiectul este expus atât în Pavilionul național din cadrul Giardini di Castello, cât și în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția, cu sprijinul Institutului Cultural Român și al Ministerului Culturii. Bienala are loc în perioada 20 mai — 26 noiembrie 2023, în mai multe spații din orașul italian. Potrivit arhitectului și curatorului Emil Ivănescu, proiectul reprezintă o invitație la explorarea unui viitor posibil, în care inovația și colaborarea interdisciplinară joacă un rol cheie în găsirea de soluții la problemele globale cu care se confruntă omenirea.






  • “Acum, Aici, Acolo”, România la Bienala de Arhitectură de la Veneția 2023

    “Acum, Aici, Acolo”, România la Bienala de Arhitectură de la Veneția 2023

    “Acum, Aici, Acolo” este proiectul care reprezintă România la cea de-a 18-a ediție a Expoziției Internaționale de Arhitectură – La Biennale di Venezia. Ca răspuns la tema lansată anul acesta de organizatorii Bienalei, Laboratorul viitorului”, pavilionul României este un accelerator de idei și o cercetare despre invenții și inovații colaborative observate atât în practica contemporană de arhitectura românească cât și în zona tehnologică foarte puțin cunoscută.



    Expoziția se poate vizita până la 26 noiembrie 2023 în ambele spații de expoziție deținute de România la Veneția: Pavilionul României din Giardini di Castello și Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică din Palazzo Correr.



    Pavilionul României propune un viitor colaborativ bazat pe inovație, invenție și educație ca ingrediente esențiale în dezvoltare și acţiune.



    Proiectul “Acum, Aici, Acolo” a fost ales în urma unui concurs organizat la nivel național. Echipa curatorială formată din Emil Ivănescu, Simina Filat, Cătălin Berescu și Anca Păsărin sugerează întoarcerea la invențiile uitate, de la începutul secolului XX, cu scopul de a aduce în prim plan o serie de posibilități pentru dezvoltări viitoare.



    Am stat de vorbă cu dr. arhitect Emil Ivănescu, unul dintre curatorii Pavilionului României.




  • Redeschiderea Așezămintelor Brătiene din București

    Redeschiderea Așezămintelor Brătiene din București

    Între 13 și 22 mai, are loc ediția aniversară de 10 ani a celui mai amplu festival de design din România, intitulat Romania Design Week. Reunind creațiile unei dintre cele mai prolifice bresle culturale și creative, festivalul găzduiește o diversitatea de expoziții de design, răspândite în mai multe locuri din București. Dintre acestea, cel mai interesant se află la Așezămintele Brătianu, aflate în zona centrală și istorică a Capitalei. Închise pentru public timp de mai mulți ani, clădirile care constituie acest ansamblu vor fi redeschise temporar înaintea începerii unui amplu proces de restaurare concepută în parteneriat cu filial București a Ordinului Arhitecților. Emil Ivănescu, conducătorul acestei filiale, ne oferă amănunte despre complexul conceput la începutul secolului XX de marele architect Petre Antonescu.

    Este, de fapt, spațiul în care a locuit marele politician liberal. Povestea este frumoasă. Și de asemenea casa e pe măsura poveștilor pentru că ea aparține unui el foarte îndrăgit la începutul secolului al XX-lea, stilul neoromânesc. Și comanditarii, de fapt, și-au dorit foarte mult o casă în acest stil. Soția lui Ionel Brătianu s-a implicat mult, a intervenit aici și, de altfel, micul parc din spatele casei reprezenta grădina casei. Și ea a fost gândită împreună cu specialiștii momentului chiar de către soția lui Ionel Brătianu. De altfel acolo se află și biroul care mai păstrează o urmă a spațiului de lucru al marelui politician. Întreg ansamblul e denumit Așezămintele Brătianu, iar clădirile de-a lungul anilor au cunoscut adaosuri. Doar o parte din ansamblu este casa inițială. Restul e format din anexe și lucruri construite în timp. De altfel politicianul român și-a dorit ca această casă , după moartea proprietarilor, să fie transformată în Biblioteca Națională. Și așa s-a întâmplat practic din anii 1950-60. Până după Revoluție, întreg ansamblul așezămintelor a funcționat ca bibliotecă exact cum și a dorit I.C. Brătianu și ca centru cultural. Și ne dorim foarte mult ca această casă să redevină un centru cultural .




    După ce restaurarea va fi terminată, Biblioteca Națională care deține în continuare aceste așezăminte, împreună cu Ordinul Arhitecților care gestionează lucrările, doresc să creeze aici un centru sau hub cultural. Iar modelul îl constituie tocmai ce se va întâmpla în curând în cadrul Romanin Design Week. Să-l ascultăm iar pe arhitectul Emil Ivănescu.

    Au activat cu un ansamblu foarte valoros chiar în centrul Bucureștiului, un ansamblu care avea nevoie să fie deschis. În plus, centrul Bucureștiului are nevoie de spații de expoziție, are nevoie de zone culturale. Există un public din ce în ce mai mare pentru cultură, pentru activități în această direcție și chiar a fost o descoperire foarte benefică pentru foarte multă lume. (…) Bineînțeles există și alte zone în Capitală, mai periferice, foarte productive din punct de vedere cultural, dar așezămintele sunt chiar în centrul orașului. (…) E este foarte frumos dialogul acesta între contemporan și memoria patrimoniul orașului. Și e cu atât mai interesant, cu cât e un patrimoniu foarte ascuns. De altfel și părculețul I.C. Brătianu este foarte puțin utilizat de oameni și cu această ocazie se va deschide și mai mult publicului. Publicul va avea astfel acces la toate evenimentele acestea de ultimă oră din artă și arhitectură. Deci e o îmbinare foarte foarte inteligentă.



    Având o deschidere dublă, spre Piața Amzei și bulevardul Dacia, în apropierea intersecției cu Calea Victoriei, Așezămintele Brătianu se învecinează cu o altă serie de clădiri istorice, precum Academia Română, Muzeul Colecțiilor de Artă și Casa Monteoru, aflate chiar în inima Bucureștiului istoric.