Radio România Internațional

Tag: Emil Otto Hoppe

  • Emil Otto Hoppé und seine Rumänien-Bilder: Land der Widersprüche

    Emil Otto Hoppé und seine Rumänien-Bilder: Land der Widersprüche

    Der britisch-deutsche Fotograf Emil Otto Hoppé (1878–1972) gilt als einer der gro‎ßen internationalen Porträtfotografen aller Zeiten. Er wurde 1878 in der Familie eines Bankiers geboren und studierte Kunst in Paris und Wien. 1900, im Alter von 22 Jahren, zog er nach London, um Finanzen zu studieren, verliebte sich aber hier in die Fotokunst und eröffnete sein eigenes Fotostudio. Er war der beste Porträtist seiner Zeit. Nach einer 50 Jahre langen Karriere verkaufte er 1954 seine riesige Foto-Sammlung an eines der wichtigsten Foto-Archive der Welt mit dem Sitz in London. Für mehr als 60 Jahre geriet diese Sammlung in Vergessenheit und wurde dann vom amerikanischen Kurator Graham Howe wiederentdeckt. Er katalogisierte, konservierte und zeigte sie der Welt. Dabei handelt es sich um etwa 10 Tausend Fotos.



    Emil Otto Hoppé war ein Reisender, der die Welt entdecken und fotografieren wollte. Er besuchte und fotografierte auch in Rumänien. Hier begann er auch gewöhnliche Leute zu fotografieren, nicht nur Persönlichkeiten. Er hatte schon gro‎ße Persönlichkeiten der Kultur und Politik wie König George V. und seine Frau Maria, Schriftsteller wie Henry James, Rudyard Kipling, George Bernard Shaw und Aldous Huxley, den Wissenschaftler Albert Einstein und die Tänzerin Anna Pavlova fotografiert.



    Die Tür zur rumänischen Welt öffnete sich infolge einer einfachen Andeutung, wie der Kurator und Fotografie-Historiker Graham Howe erläutert. Howe kam nach Bukarest, um an der Buchpräsentation mit den Rumänien-Bildern von Hoppé teilzunehmen:



    In London befand sich gegenüber der Wohnung von Herrn Hoppé auf dem Cromwell-Platz die rumänische Gesandtschaft, und dort arbeiteten raffinierte Literaten, die versuchten, Rumänien in Gro‎ßbritannien bekannt zu machen. Diese Schriftsteller und Politiker besuchten Hoppé anlässlich der von ihm organisierten Abendgesellschaften. Ein Tischnachbar fragte ihn mal: »Herr Hoppé, warum kommen Sie nicht nach Rumänien?« Interessant ist es, dass Freunde von Hoppé wie George Bernard Shaw und viele andere Schriftsteller in ihren Werken einfache Menschen beschrieben. Shaw hat zum Beispiel das Stück »Pygmalion« geschrieben, darauf basiert das Musical »My Fair Lady«. Diese Idee der sozialen Mobilität ist im Werk von Hoppé ständig präsent.“




    Gro‎ßrumänien war, wie auch die anderen Staaten in Mittel- und Osteuropa nach 1918, eine Neuigkeit auf der Landkarte. Hoppé besucht diese neuen Gesellschaften und fotografiert sie. Rumänien lockte ihn insbesondere an, weil die rumänische Königin eine Britin war, Königin Maria. Diese war sehr populär, denn sie hatte sich stark um die internationale Anerkennung der neuen Grenzen Rumäniens bemüht. Der Exotismus und die Vielfalt Rumäniens lockten ihn ebenfalls an. Anschlie‎ßend besuchte Hoppé auch die Tschechoslowakei, Polen und dann Afrika, Indien, Asien, den Fernen Osten und Australien. Graham Howe sprach in Bukarest bei der Präsentation des Buches Porträt eines Landes: Gro‎ßrumänien in den Fotos von E.O. Hoppé 1923“ über Entdeckungen, die der Fotograf in Rumänien gemacht hat:



    Er bekommt diese Einladung, Rumänien zu bereisen, und das stellt einen kritischen Punkt in seiner Karriere dar. Seine Foto-Typologien ändern sich. Er wurde nach Rumänien vom König und von der Königin eingeladen, er wird ermuntert, das Königsschloss zu fotografieren. Zugleich fotografiert er aber auch Roma-Siedlungen. Das von ihm 1923 veröffentlichte Buch trug eigentlich den Titel: »In Gipsy Camp and Royal Palace«. Die Reise nach Rumänien verändert Hoppé. Ab nun reist er durch die ganze Welt und fotografiert Menschen aus aller Welt. Er veröffentlichte 27 Bücher. Er hat versucht, die innere Natur des Menschen zu verstehen. Hier zum Beispiel, auf diesem Foto, kann man sich ausmalen, wie erfinderisch dieser Mensch war. Auf diesem Foto ist Prinzessin Elena auf den Treppen des Königsschlosses im Kostüm zu sehen und im selben Jahr sehen wir Anna Pavlova im Kimono im Hampstead Heath in London tanzend. Er bewegt sich zwischen den Kunststilen und den unterschiedlichen Stilen der Kunstgeschichte, um Menschen auf bester, erfinderischer Art darzustellen. Er ist ein gro‎ßer Humanist, er fühlt Verbundenheit zu den Menschen. Das ist ein wunderbares Foto, mit Herrn Hoppé rechts und dem Arzt Enescu links, während sie Melone in Rumänien essen.“




    Porträt eines Landes: Gro‎ßrumänien in den Fotos von E.O. Hoppé 1923“ ist eine Sammlung von Foto-Dokumenten über ein neues Land, das seinen Platz in Europa suchte. Es stellt aber auch die Vision eines Künstlers dar, der das sieht, was bis dahin nicht bemerkt wurde, nämlich die Natürlichkeit der gewöhnlichen Menschen.

  • Emil Otto Hoppé și România în imagini

    Emil Otto Hoppé și România în imagini

    Fotograful britanic de origine germană Emil Otto Hoppé este considerat unul dintre fotografii universali, cei care nu țin seamă de frontiere naționale și de bariere rasiale, etnice și religioase. Născut la Munchen în 1878 în familia unui bancher, Hoppé a urmat studii de artă la Paris și Viena. La 22 de ani, în 1900, la cumpăna dintre secolele 19 și 20, el se mută la Londra pentru a căpăta o educație financiară însă acolo devine un pasionat al fotografiei și își deschide un studio fotografic. Din 1907 devine un fotograf pasionat și cel mai bun fotograf portretist la vremea sa. După aproape 50 de ani de carieră fotografică prestigioasă, în 1954 Hoppé își vinde enorma colecție de fotografii uneia dintre cele mai importante arhive de fotografie din lume din Londra. Pentru mai bine de 60 de ani, colecția de fotografie a lui Hoppé a căzut în uitare în arhivă și a fost redescoperită de curatorul american Graham Howe. Acesta a catalogat-o, a conservat-o și a repus-o în circulație. Având aproximativ 10.000 de fotografii realizate, Hoppé este unul dintre cei mai prolifici fotografi din istoria fotografiei.



    Emil Otto Hoppé a fost un călător care a dorit să descopere lumea și s-o fotografieze. Între țările văzute și fotografiate de el a fost și România care a fost cea care i-a deschis gustul de a trece de la fotografierea oamenilor importanți ai vremurilor la oamenii obișnuiți. Pe lista lui se aflau mari nume ale politicii și culturii de la regele George al V-lea și soția sa regina Maria la scriitori ca Henry James, Rudyard Kipling, George Bernard Shaw, Aldous Huxley la savanți ca Albert Einstein și artiști ai scenei ca dansatoarea Anna Pavlova.



    Eroului nostru i s-a deschis universul în urma unei banale sugestii, așa cum povestea doctorul în artă Graham Howe, sosit la București pentru a participa la lansarea albumului lui Hoppé cu fotografii despre România: “La Londra, exact vizavi de locuința domnului Hoppé, în Piața Cromwell, era Legația României și la aceasta erau oameni foarte sofisticați literar care încercau să influențeze Marea Britanie. Figurile acestor scriitori și politicieni veneau la Hoppé pentru serile sale de socializare. El dădea petreceri și mulți veneau pentru a fi împreună. La un moment dat, vecinul său îl întreabă, “domnule Hoppé, de ce nu veniți în România?” Ceea ce este interesant a fost că prieteni ai lui Hoppé ca George Bernard Shaw și mulți scriitori descriau oameni obișnuiți în scrierile lor. Shaw, de exemplu, a scris piesa de teatru Pygmalion” care a devenit musicalul My Fair Lady”. Această idee a mobilității sociale este curentă în opera lui Hoppé.”



    România Mare, asemenea statelor din Europa Centrală și de Est de după 1918, era o apariție nouă pe harta continentului. Hoppé se atașează de aceste societăți noi, le vizitează și le fotografiază. România l-a atras în special deoarece avea pe tronul său o suverană de origine scoțiană, regina Maria, extrem de populară, care făcuse eforturi uriașe ca țara sa să fie recunoscută pe plan internațional, dar și pentru exotismul său și diversitatea sa culturală. Din România, pașii îl poartă în Cehoslovacia, Polonia și mai departe în Africa, India, Asia, Extremul Orient, Australia. Graham Howe a arătat publicului bucureștean prezent la lansarea volumului “Portretul unei țări: România Mare în fotografiile lui E.O. Hoppé, 1923“ că artistul a descoperit, o dată cu România, și bogăția vieții cotidiene și universul oamenilor obișnuiți.



    “Primește această invitație de a călători în România și acesta este un punct critic în cariera sa în care tipurile sale fotografice umane, tipologiile sale se schimbă. Este invitat în România de rege și de regină, este primit să fotografieze în castelul regal. În același timp, el fotografiază și sălașurile de țigani. De fapt, cartea sa publicată în 1923 este intitulată ”In Gipsy Camp and Royal Palace”. Acea călătorie în România îl schimbă pe Hoppé. Din acel moment devine un călător-fotograf și fotografiază oameni din toată lumea și produce, de-a lungul vieții sale, un număr de 27 de cărți. Ceea ce încearcă să facă este să înțeleagă natura centrală a caracterului uman. Aici, de exemplu, în această fotografie, încerc să vă fac o idee despre cât de imaginativ a fost acest om. În această fotografie este prințesa Elena pe treptele Palatului Regal în costum iar aici, în același an, este Anna Pavlova dansând în chimono în Hampstead Heath la Londra. Se mișcă printre stiluri artistice și genuri diferite ale artei și istoriei artei pentru a înfățișa oamenii în modurile cele mai bune, în cele mai imaginative moduri. Este un mare umanist, simte atașament pentru oameni. Aceasta este o fotografie extraordinară, cu domnul Hoppé la dreapta și cu doctorul Enescu la stânga, mâncând un pepene în România.”



    “Portretul unei țări: România Mare în fotografiile lui E.O. Hoppé, 1923“ este o colecție de documente fotografice despre o nouă țară care își căuta locul în noul concert european. Dar nu mai puțin ea este și viziunea unui artist fotografic despre lume care vede în ea ceea ce până atunci rămăsese neobservat, firescul omului obișnuit.