Radio România Internațional

Tag: Emilian Pavel

  • Viitorul Program Erasmus+

    Viitorul Program Erasmus+

    Erasmus+ este programul prin care Uniunea Europeană sprijină educația, formarea, tineretul și sportul în Europa. Dispune de un buget de 14,7 miliarde EURO şi va fi derulat până în 2020, bani cu ajutorul cărora peste 4 milioane de europeni vor putea câștiga experiență și vor avea acces la studii, formare și voluntariat în străinătate.

    Programul Erasmus+ va continua şi după 2020 pentru a putea contribui la crearea unui veritabil spațiu european al învățământului până în 2025, în care elevii şi studenţii să se poată mișca liber peste frontiere și între discipline, și în care sistemele de educație și formare profesională vor fi incluzive, inovatoare și orientate spre învățarea de-a lungul vieții. Pentru a contribui la transformarea acestei viziuni în realitate, viitorul program Erasmus va sprijini noi inițiative ambițioase, cum ar fi Inițiativa Universităților Europene sau Centrele de Excelență Profesională. Acestea au potențialul de a deveni noi repere ale programului, împreună cu noua inițiativă DiscoverEU.

    Despre viitorul Program Erasmus+ ne spune Emilian Pavel, europarlamentar şi raportor pentru aviz în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din Parlamentul European:

    Programul Erasmus+ a reușit ceva greu de calculat în bani: a contribuit la formarea, în rândul tinerilor mai ales, a unei identități europene de care avem mare nevoie. Aceasta este, cred eu, menirea programului Erasmus+, acesta este secretul succesului său de până acum. Totuși, pentru a continua la același nivel, cred în continuare că programul are nevoie de mai multă finanțare. Noi, atât în Comisia pentru ocuparea forței de muncă, cât și în Comisia pentru cultură, am propus o triplare și sper că și Consiliul va veni și va sprijini acest demers. Cred, de asemenea, că este nevoie de îmbunătățirea comunicării dintre beneficiari, Comisia Europeană și organismele naționale. Nu în ultimul rând, în era digitală e nevoie de o simplificare, de creșterea accesibilității și de reducerea birocrației. Și nu trebuie să uităm că Erasmus+ trebuie să devină mai incluziv, trebuie să asigure acces și celor defavorizați și celor care suferă de o dizabilitate și trebuie clar să asigure egalitate între femei și bărbați.


  • Președinția României la Consiliul UE obține rezultate apreciate de europeni

    Președinția României la Consiliul UE obține rezultate apreciate de europeni

    În domeniul drepturilor sociale și ocupării forței de muncă, au fost finalizate negocierile interinstituționale privind Directiva care urmărește sporirea transparenței și previzibilității condițiilor de muncă în întreaga UE, a spus eurodeputatul Emilian Pavel.

    Emilian Pavel: Coordonarea sistemelor sociale este revizuită și aici sunt progrese foarte mari mai au câteva puncte sensibile ce tin de durata după care dacă muncești într-o țară membră beneficiezi de toate serviciile de Protecție Socială mai iau câteva probleme pentru muncitorii transfrontalieri ce legislație se aplică și cine le plătește sau cine le asigură protecția socilă, dar sun lucruri care se vor rezolva în perioada următoare. Poți bloca sau poți mișca, prioritiza anumite dosare le deblochezi dacă nu oferi alternativă dacă nu lucrezi la un text dacă nu lucrezi la anumite sensibilități daca nu vrei să miști o parte sau alta în cazul coordonării sistemelor sociale germane Franța și Spania daca nu vii și nu le oferi o alternativă, un compromis desigur blochezi acel dosar.

    Deci aici este cea mai mare putere care o are o Președinție rotativă, poate prioritiza, poate mișca dosare sau le poate uita undeva în sertar și să spunem avem și această perioadă scurtă aici este mesajul cel mai important legat de Președinției României și- a asumat că va mișca dosare grele va mișca dosare legislative care zac și care nu au fost asumate de nicio președinție în ultimii doi ani de zile. Sigur, vine cu costuri vine cu foarte multe ore de muncă și s-ar putea să decontăm chiar și politic pentru că sunt dosare sensibile dar ne- am asumat acest lucru pentru că dorim să arătăm în prima Președinție a României că avem capacitatea administrativă de a mișca lucrurile, de a duce proiectul european mai departe.

    În cadrul Președinției României am și stabilit un calendar pentru aderarea la zona euro. Iată încă o dovadă că dorim o integrare mai puternica în proiectul european, dorim să continuam și să dezvoltăm proiectul european și nicidecum să îndepărtăm țara noastră de UE. Dorim să intrăm în zona euro, dorim să dezvoltăm și să mișcam dosare importante pentru dezvoltarea proiectelor europene.

    În domeniul drepturilor sociale și ocupării forței de muncă, au fost finalizate negocierile interinstituționale privind Directiva privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată pentru părinți și îngrijitori, reducerea expunerii la factorii cancerigeni la locul de muncă și regulamentul de instituire a unei Autorități europene a muncii.


  • Autoritatea Europeană a Muncii

    Autoritatea Europeană a Muncii

    Statele membre ale Uniunii Europene au fost de acord cu înfiinţarea unei Autorităţi Europene a Muncii (AEM), menită să-i sprijine pe cei aproximativ 17 milioane de europeni care trăiesc sau muncesc în alt stat membru şi să reducă munca la negru.

    Inființarea Autorității Europene a Muncii a fost evocată de CE în septembrie 2017. Odată ce reprezentanții permanenți ai statelor membre confirmă acordul, acesta va fi supus unui vot final în plenul Parlamentului European a spus eurodeputatul Emilian Pavel:

    Înainte de preluarea președinției am vorbit foarte mult și cu colegii din Reprezentanța Permanentă și îmi spuneau că au practic de dimineață de la 08 până noaptea la 23 au programate trialogiuri adică negocieri în care Parlamentul și Consiliul încearcă să gasească acea cale de mijloc acea cale care să ducă la finalizarea și la încheierea acestor rapoarte. În comisia de muncă au finalizat deja trei din șase dosare legislative, urmează încă trei din care două pot spune foarte importante pentru noi este vorba despre Autoritatea Europeană pentru muncă o autoritate nou inființată singurul lucru care mai trebuie decis este unde va avea sediul această autoritate, există două șcenarii până va fi pusă pe picioare Autoritatea sa-și desfășoare activitatea la Bruxelles în cadrul Comisiei Europene ulterior luându-se decizia politică al noii Autorități al doilea șcenariu este ca actul constitutiv al acestei Autorități să fie prevăzut sediul permanent. Am reușit să finalizăm 24 de dosare și nu sunt chiar dosare mici sunt dosare importante legislative și au avut loc 70 de trialoguri. Odată ce ai dorință, ai voință ai decizia politică poți înainta aceste dosare, România după cum știm este una dintre potențialele state membre care și-ar dori să aiba sediul acestei Autorități. Există și o regulă,o cutumă că noile Autorități vor fi poziționate în state membre mai noi pentru ca nu avem în cele noi nu prea avem autorități europene. Al doilea dosar important care este și el avansat sau a avansat foarte bine în această lună este cel legat de coordonarea sistemelor sociale. În România acest dosar este mai cunoscut după ce Austria a dat acea lege prin care se indexează ajutorul social pentru copii, prea puțini sunt cei care vin cu un ajutor social pentru creșterea copiilor mai mare decât cel din Austria.

    Aproximativ 17 milioane de cetățeni europeni locuiesc sau muncesc în prezent în alt stat membru – de două ori mai mult decât cu zece ani în urmă.


  • Spațiul european al educației până în 2025

    Spațiul european al educației până în 2025

    Comisia
    Europeană apreciază că este în interesul tuturor statelor membre ca întreg
    potențialul educației și culturii să fie pus în slujba creării de locuri de
    muncă, creșterii economice și echității sociale    . Până în 2025 ar trebui să
    trăim într-o Europă în care învățământul, participarea la studii și cercetarea
    să nu fie mărginite de frontiere. Spațiul european al educației ar trebui să
    includă transformarea
    mobilității într-o realitate a tuturor, recunoașterea reciprocă a diplomelor,
    consolidarea cooperării privind dezvoltarea programelor școlare, îmbunătățirea
    învățării limbilor străine şi promovarea învățării pe tot parcursul vieții. De
    asemenea, un rol important îl constituie integrarea inovării și a competențelor
    digitale în învățământ, sprijinirea cadrelor didactice, crearea unei rețele a
    universităților europene, investițiile
    în învățământ şi conservarea patrimoniului cultural.

    Legat de acest
    subiect ne vorbeşte Emilian Pavel, europarlamentar: Toate statele membre au
    competențe depline asupra implementării și dezvoltării sistemelor educaționale
    în țările lor. Susțin pe deplin
    prioritatea-cheie a Pilonului european al drepturilor sociale de a asigura o educație,
    o formare profesională și o învățare pe tot parcursul vieții incluzive și de
    înaltă calitate. Însă, ca membru al Comisiei de muncă, aș dori să subliniez
    faptul că formarea profesională nu a primit aceeași atenție și aceleași
    investiții ca educația superioară în multe state membre. De aceea, aș vrea, cu
    această ocazie, să atrag încă un semnal de alarmă pentru a remedia acest lucru
    de urgență. Mai mult, ca un mare susținător al sinergiilor între educația
    formală, non-formală și informală, rog statele membre să accelereze eforturile
    de a pune în aplicare Recomandarea Consiliului privind validarea învățării
    non-formale și informale până la finalul anului 2018. Susțin, de asemenea,
    crearea unui spațiu european al educației, dar și al unui spațiu al învățământului
    superior, astfel cum a fost prezentat la summitul social din Göteborg, în
    2017.


  • România trebuie inclusă în spaţiul Schengen

    România trebuie inclusă în spaţiul Schengen

    România îndeplinește toate condițiile și, alături de Bulgaria, ar trebui să facă parte din spațiul Schengen. Acest lucru trebuia să se întâmple chiar din 2011 si a fost recunoscut și de către Consiliu, lipsind doar o decizie în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne.

    Eurodeputatul Emilian Pavel a depus un amendament prin care Parlamentul European a solicitat, în raportul anual de funcționare a Spațiului Schengen, aderarea celor două țări la zona de liberă circulație.