Tag: Emily O’Reilly

  • Change of presidency at the EESC

    Change of presidency at the EESC

    This week the European Economic and Social Committee elected Austrias Oliver Röpke as its new president. Joining him at the helm of the EESC will be Krzysztof Pater (Poland) as vice-president for the budget and Aurel Laurenţiu Plosceanu (Romania) as vice-president for communication.



    In his inauguration speech, Oliver Röpke promised to make the EESC a true civil society gateway and open its doors to the EU accession countries. According to the agenda of his presidency, which will run under the motto “Stand up for democracy, speak up for Europe”, the Committee is expected will take on a more active role to stand up for democracy and strive for a more resilient, prosperous and inclusive Europe in the run-up to the 2024 European elections.



    Attending the event, Eugen Cojocariu spoke to European Ombudsman Emily OReilly about the change of leadership and the Ombudsmans role in dealing with the challenges generated by the war in Ukraine, as well as to European Commission vice-president Maroš Šefčovič about the introduction of a new EU-wide mechanism for the joint purchase of gas.







  • Ombudsmanul European- raport pe anul 2019

    Ombudsmanul European- raport pe anul 2019

    În 2019, Ombudsman-ul
    European a continuat să primească un număr mare de plângeri din partea
    cetățenilor, a societății civile, a întreprinderilor și a mass-mediei, dar
    acest
    lucru nu trebuie perceput ca un semn de performanță deficitară din partea
    administrației UE, ci mai degrabă ca un rezultat al conștientizării tot mai
    mari privind activitatea pe care o desfășoară Biroul
    , a declarat Emily
    O’Reilly, Ombudsmanul European.


    Am vorbit cu europarlamentarul
    Ramona Strugariu, raportor al Renew Europe pentru raportul de activitate al
    Ombudsmanului European pe 2019 despre rolul instituției, care în 2020 a
    împlinit 25 de ani, dar și despre activitatea sa recentă așa cum reiese din
    raportul anual de activitate.

    Din raportul Ombudsmanului European pe 2019 reiese o activitate foarte
    intensă. OE a tratat aproximativ 2200 de plângeri și a deschis 456 de anchete
    pe baza plângerilor respective, plus alte două anchete din proprie inițiativă.
    Din aceste anchete deschise de OE, aproape 60% vizează Comisia Europeană, apoi,
    în proporție de 7, 2% sunt vizate agenții și alte organisme, există inclusiv
    anchete în ceea ce privește Oficiul European pentru Selecția Personalului EPSO.
    Dar cum Comisia Europeană este principala instituție a UE ale cărei decizii îi
    afectează direct pe cetățeni, cumva este logic ca ea să constituie principalul
    obiect al plângerii cetățenilor. Și pe de altă parte cifrele în sine vorbesc
    despre faptul că este nevoie de o astfel de instituție ca cea a OE, iar
    activitatea și deciziile și investigațiile ei sunt foarte importante pentru
    felul în care relaționează și se raportează cetățeniii la activitatea
    instituțiilor UE.


    Ramona Strugariu a anunțat că
    în perioada următoare va depune în numele grupului Renew Europe o serie de
    amendamente importante care să pună mai multă presiune pe Consiliu, urmărind adoptărea
    unui set de reguli clare privind sponsorizările activităților organizate în
    cadrul președințiilor rotative. Ramona Strugariu a subliniat nevoia unei mai
    bune cooperări între agențiile și instituțiile UE cu Ombudsmanul European, dar
    și a unei mai strânse colaborare dintre acesta și omologii naționali.


    Ce am punctat în numele Renew Europe în
    cadrul acestui Raport sunt chestiuni legate în primul rând de responsabilitatea
    președințiilor și de transparență. Un aspect ar fi sponsorizările președințiilor
    Consiliului UE. Chiar anul trecut Ombudsmanul European a deschis o anchetă în
    urma unei plângeri care critică sponsorizarea preşedinţiei României de către o
    mare companie. În acest context, președinția germană a anunțat că nu recurge și
    nu va recurge la acest tip de sponsorizări, ceea ce este salutar, dar nu este
    suficient, trebuie să avem o poziție clară, cu linii directoare, către
    Consiliu, adoptate inclusiv de Consiliu, care să nu permită astfel de
    sponsorizări pentru nici o președinție.

    O altă problemă importantă este
    problema ușilor rotative, ceea ce în limbaj european se numește revolving
    door. În acest caz avem nevoie de o atitudine mai fermă, pentru că există un
    raport foarte recent al unui ONG, Corporate Europe Observatory care arată că
    99% din solicitările angajaților Comisiei de a ocupa posturi în sectorul privat
    sunt aprobate. Iar aici trebuie să avem în vedere niște reguli de etică. Pentru
    că oamenii care lucrează în instituțiile europene, în funcție și de rolul pe
    care-l joacă, plecând de la cel mai înalt nivel, au niște informații foarte valoroase.
    Iar aceste informații trebuie să fie
    folosite în beneficiul cetățenilor și nu al marilor companii sau industrii.

    Trebuie să facem în așa fel încât normele de etică să fie foarte clar respectate
    în acest sens. Un alt element pe care l-am adresat, foarte important și pentru
    România, este cooperarea diferitelor instituții europene cu biroul Ombudsmanului,
    lucrurile se pot îmbunătăți în acest sens.(…) Avem exemple de Ombudsmani foarte
    curajoși, de Avocați ai Poporului ca Adam Bodnar în Polonia, care acum luptă
    pentru statul de drept. Însă avem și situații în care vedem că Avocatul Poporului
    nu își asumă de fapt rolul pe care ar trebui să și-l asume și e departe de a
    apăra drepturile oamenilor și de a reflecta interesele cetățenilor.