Radio România Internațional

Tag: emisii

  • Un sistem de calcul pentru emisii

    Un sistem de calcul pentru emisii

    În Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European (ENVI) se lucrează intens la o propunere pentru un sistem de calcul pentru emisii. Acest regulament este propus pentru a calcula emisiile de către companiile obligate să o facă prin regulament sau cele care vor să o facă benevol.

     

    Ce presupune acest lucru? Europarlamentarul Marian Jean Marinescu explică:

     

    “Lucrăm în această perioadă în Parlamentul European la un dosar care se cheamă Count Emissions EU, adică un sistem de calcul pentru emisii, un dosar care probabil se va opri în această legislatură.

    În Parlament, în acest moment, există companii care calculează emisiile, în special pe cele de dioxid de carbon, pentru a îndeplini cerințele unor regulamente, așa cum este schema de certificate pentru emisii de CO2 -ETS. Pentru că știți că sunt societăți, în special cele producătoare de energie electrică, care trebuie să cumpere certificate echivalente cu cantitatea de emisiile de CO2 pe care le produc.

    Acum a ieșit această propunere de regulament de la Comisie pentru a se calcula emisiile de către companiile obligate de regulament sau cele care vor să facă acest lucru benevol. Această propunere va crea o presiune uriașă birocratică asupra companiilor, în special a companiilor mici, a întreprinderilor mici și mijlocii, și va mări prețurile, bineînțeles, în toate domeniile, și va avea o consecință, după opinia multora, economică, negativă.

    De ce? Pentru că sunt foarte multe lucruri de făcut cu un final nu foarte concludent. Pentru că, în primul rând, nu se aplică la companiile la ETS, de exemplu, nu se aplică, pentru că se spune că acolo sunt emisii doar de CO2 și global pe un an întreg, dincoace este pe o bucată de transport.

    Deci toate companiile care efectuează servicii de transport pe mare, pe uscat, pe cale ferată, pe drum, aerian trebuie să facă acest calcul în conformitate cu un standard internațional. Și acum încep marile probleme. Standardul internațional este bazat pe regula well-to-whell, adică de la puț la roată, nu pe întregul ciclu de viață al vehiculului. Însă rezultatele vor fi foarte contradictorii, pentru că trebuie să existe o bază de date sau mai multe baze de date referitoare la intensitate a emisiilor, la factori. Un regulament extrem de complicat.”

     

     

  • Disensiuni privind noile reglementări ale emisiilor autovehiculelor

    Disensiuni privind noile reglementări ale emisiilor autovehiculelor

    Opt state membre, printre care și România, au solicitat ca Uniunea Europeană să renunțe la noile reguli privind emisiile de gaze și noxe ale autovehiculelor, doeoarece acestea deviază atenția de la obiectivul interzicerii vehiculelor cu motoare pe combustie, informează Bloomberg, citat de Agerpres.



    Franța, Italia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, România și Slovacia își argumentează opoziția față de noile reglementări referitoare la emisiile de gaze și noxe incluse în normele Euro 7, prin faptul că aceste norme ar putea afecta investițiile cruciale necesare pentru decarbonizarea sectorului auto. Cele opt țări au mai menționat că regulile propuse pentru vehiculele de mare tonaj sunt prea restrictive și solicită amânarea datei de intrare în vigoare a noilor reglementări.



    Normele Euro 7 au scopul de a impune cerințe mai stricte în ceea ce privește poluanții, alții decât doxidul de carbon, cum ar fi oxidul de azot și monoxidul de carbon. Totodată, normele Euro 7 abordează și particulele poluante provenite de la frâne și anvelope.

    grafic-emisii-masini-noi-sursa-pe.jpg



    Bruxelles-ul își propune ca normele Euro 7 să intre în vigoare la 1 iulie 2025, dar statele mai sus menționate consideră că perioada este prea scurtă și susțin necesitatea unei perioade de tranziție de cel puțin șase ani după adoptarea pachetului. Atât Parlamentul European, cât și statele membre se află în prezent în procesul de negociere, bazându-se pe propriile lor poziții, înainte de a începe discuțiile între cele două părți.



    Automobilele, utilitarele, autobuzele și camioanele sunt principala sursă de poluare cu dioxid de azot și se situează pe a treia poziție a emisiilor de particule fine. Potrivit datelor Uniunii Europene, aproximativ 70.000 de persoane mor prematur în fiecare an din cauza poluării aerului generată de transportul rutier.



    Totodată, sectorul transporturilor este singurul în care emisiile de gaze cu efect de seră au crescut în ultimele trei decenii, creșterea fiind de 33,5% între 1990 și 2019, menționează Parlamentul European. Predicțiile momentului estimează scăderea din sectorul transporturilor până în 2050 la doar 22%, mult sub obiectivele blocului comunitar.


    emisii-transport-ue-2019-sursa-pe.jpg


    Transportul rutier reprezintă aproximativ o cincime din emisiile la nivelul UE. Cantitatea de emisii de CO2 provenite din transportul de pasageri variază semnificativ în funcție de mijlocul de transport. Mașinile particulare poluează cel mai mult, emițând 60,6% din totalul de emisii de CO2 provenite din transportul rutier european.



    De asemenea, toate autovehiculele puse în vânzare începând cu 2035 trebuie să aibă emisii zero și să nu emită CO2. Măsura va ajuta la obiectivul UE ce presupune ca sectorul transporturilor să deveni neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2050.





  • Euro 7: CE propune un nou standard de reducere a poluării aerului de către autovehiculele noi

    Euro 7: CE propune un nou standard de reducere a poluării aerului de către autovehiculele noi

    Transportul rutier este cea mai mare sursă de poluare a aerului din orașe. Prin noile standarde Euro 7 ne vom asigura că mașinile, camionetele, camioanele și autobuzele vor fi mult mai verzi decât până acum, atât prin micşorarea capacităţii de poluare, cât şi prin multiplicarea numărului de substanţe poluante care vor fi luate în considerare. De exemplu, propunerea Comisiei reglementează atât emisiile de la țevile de eșapament, cât şi cele de la frâne și anvelope. Ştiaţi că şi vehiculele electrice cu baterie provoacă poluare de la frâne și microplasticele din anvelope?

    Regulile Euro 7 vor reduce toate aceste emisii și vor menține vehiculele la prețuri accesibile consumatorilor.
    Iată câteva din noile cerințe care vor fi introduse de standardele Euro 7:

    – în primul rând, vor fi reguli comune ale limitelor de emisie pentru toate tipurile de autovehicule; nu va mai conta ce combustibil folosiţi sau ce tehnologie are vehiculul ;
    – testele de emisii pe şosea vor reflecta mai bine gama de condiții pe care le pot experimenta vehiculele în Europa, inclusiv temperaturi de până la 45°C sau călătorii scurte tipice navetelor zilnice;
    – vor fi modificate limitele pentru emisiile de poluanți – pentru camioane și autobuze acestea vor fi înăsprite, în timp ce în cazul maşinilor mici şi camionetelor, cele mai mici limite existente se vor aplica indiferent de combustibilul folosit. Sunt stabilite, de asemenea, limite de emisii pentru poluanții nereglementaţi până acum, precum protoxidul de azot de la vehiculele grele ;
    – pentru prima dată la nivel mondial, standardele Euro 7 vor trece dincolo de reglementarea emisiilor din conductele de eșapament și vor stabili limite pentru emisiile de particule de la frâne și cele de microplastic din anvelope. Aceste reguli se vor aplica tuturor vehiculelor, inclusiv celor electrice.
    – normele Euro 7 dublează cerinţele fostului standard Euro 6 în ceea ce priveşte perioada de conformitate a vehiculelor. Conformitatea pentru mașini și autoutilitare va fi verificată până când aceste vehicule vor atinge 200.000 de kilometri și împlinesc 10 ani. Creșteri similare vor avea loc pentru autobuze și camioane ;
    – va fi reglementată durabilitatea bateriilor instalate în mașini pentru a crește încrederea consumatorilor în vehiculele electrice ;
    – nu în ultimul rând, emisiile vor putea fi controlate de autorități mai uşor, pentru că vehiculele vor fi dotate cu senzori care vor măsura nivelurile de poluare pe toată durata de viață a unui vehicul.

    Propunerea Comisiei va fi înaintată Parlamentului European și Consiliului în vederea adoptării acesteia de către colegislatori.


  • Poate politica să salveze planeta?

    Poate politica să salveze planeta?

    Schimbarea este o trăsătură constantă a planetei noastre. Suprafața terestră, oceanele, atmosfera, clima și viața de pe Pământ s-au modificat mereu de-a lungul timpului. Însă schimbările actuale diferă de cele din trecut prin ritmul și amploarea lor fără precedent, precum și prin factorii și agenții care le cauzează. Cele mai recente date furnizate de oameni de știință de renume arată schimbări fără precedent în climatul mondial. Răspunsul UE la schimbările climatice: obiective și legislație.



    UE a adoptat o legislație ambițioasă în mai multe domenii de politici, pentru a-și pune în aplicare angajamentele internaționale privind schimbările climatice. Țările UE au stabilit obiective obligatorii privind emisiile pentru sectoarele-cheie ale economiei, în vederea reducerii substanțiale a emisiilor de gaze cu efect de seră.



    În acest context, provocările cu care se confruntă politicienii sunt multiple. Ei trebuie să un echilibru între protejarea mediului şi continuarea dezvoltării societății.



  • România şi dosarul energiei

    România şi dosarul energiei

    Suntem foarte impresionaţi de rezultatele excelente înregistrate de România în procesul de atingere a ţintelor Strategiei Europa 2020, care vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, precum şi creşterea eficienţei energetice şi a ponderii surselor regenerabile. Declaraţia a fost făcută de vicepreşedintele Comisiei Europene, responsabil pentru Uniunea Energetică, Maros Sefcovic. El şi-a exprimat aprecierea pentru modul în care România contribuie la conectivitatea reţelelor de gaze în Europa Centrală şi de Est.



    Pe de altă parte, autorităţile de la Bucureşti au anunţat că ar putea să obţină fonduri europene pentru a pune la punct infrastructura de transport a gazelor naturale de la ţărmul Mării Negre către vestul ţării. Ministrul energiei, Andrei Gerea, a precizat, la Radio România, că, la nivelul UE, se pune accent pe multiplicarea rezervelor şi a surselor de aprovizionare şi a explicat că Bucureştiul poate deveni, astfel, clientul cel mai important al companiilor care exploatează gazele naturale din Marea Neagră.



    Andrei Gerea: ‘Noi trebuie să ne finalizăm investiţiile la care ne-am angajat şi anume trebuie finalizată infrastructura de transport a gazelor naturale de la ţărmul Mării Negre către interiorul ţării. Acest lucru este favorizat şi de recentele decizii la nivelul Comisiei Europene de includere pe lista proiectelor de interes comun a magistralei care va face legătura dintre ţărmul Mării Negre şi vestul ţării’.



    Ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm, a declarat, într-o întâlnire cu oficialul român, că Statele Unite urmăresc cu interes acţiunile întreprinse de România pe linia independenţei energetice. El a arătat că realizările Bucureştiului în ceea ce priveşte creşterea economică şi îmbunătăţirea mediului de afaceri trebuie să fie mai vizibile pe plan internaţional printr-o informare adecvată celor potenţial interesaţi. Ministrul Energiei i-a solicitat ambasadorului american să sprijine oportunităţile de investiţii existente în domeniul energetic din România.



    Gerea a prezentat priorităţile în domeniul energetic şi a amintit de principalele proiecte în domeniul gazelor naturale, atât în ce priveşte producţia, cât şi infrastructura de transport, precum şi de proiectele din domeniul energiei electrice. El a vorbit şi despre stadiul pregătirii Strategiei naţionale în domeniul energiei, şi a anunţat că noile capitole vor fi supuse dezbaterii publice în perioada următoare.



    Proiectul Strategiei Energetice a României pentru următorii 20 de ani, publicat pe site-ul ministerului de resort, relevă faptul că România are cele mai mari rezerve de gaze naturale din Europa Centrală şi de Est. Aceste rezerve ar urma să se epuizeze în aproximativ 14 ani, dacă se menţin parametrii actuali de producţie şi consum, se mai precizează în Strategia energetică naţională.

  • Industria auto şi cazul Volkswagen

    Industria auto şi cazul Volkswagen

    Scandalul
    răsunător generat de gigantul Volkswagen are efect de domino. După declanşarea
    lui, vinerea trecută, în Statele Unite ale Americii, Comisia Europeană şi-a
    manifestat dorinţa, la acest sfârşit de săptămână, ca toate statele membre ale
    Uniunii să investigheze câte maşini cu motoare diesel folosesc mecanisme ce
    păcălesc testele de emisii poluante. Aceasta în contextul în care compania
    germană a recunoscut că a instalat pe milioane de automobile livrate în Statele
    Unite un soft prin care autorităţile erau induse în eroare în privinţa
    emisiilor de gaze.

    Ultimele date arată că astfel de maşini au fost vândute şi în
    Uniunea Europeană. Or, la Bruxelles, toleranţa este ‘zero’ privind
    frauda şi aplicarea normelor comunitare în materie de mediu. De aceea, Comisia a invitat autorităţile
    naţionale să analizeze standardele de fabricaţie ale maşinilor produse de
    Volkswagen şi vândute în Europa şi să se asigure că nivelurile de
    emisie de poluanţi atmosferici ale Uniunii Europene sunt scrupulos respectate.
    Apoi, în zilele următoare, această problemă va fi discutată în detaliu cu
    autorităţile naţionale de omologare.

    Pentru moment, România nu a primit nicio
    solicitare de teste suplimentare pentru autovehiculele Volkswagen- a declarat, joi, pentru Radio România,
    directorul tehnic al Registrului Auto Român, Cristian Bucur. El a explicat cum
    de a fost posibilă apariţia testelor falsificate în Statele Unite, dar şi în ce
    condiţii se vor face verificări în ţara noastră. Cristian Bucur: Deocamdată, nu vor exista. Numai dacă vom fi solicitaţi de către
    autoritatea din Germania, care a acordat omologarea iniţială pentru aceste
    vehicule. În Statele Unite este un principiu al autocertificării. Asta înseamnă
    că este suficient ca un anumit producător să dea o declaraţie, conform căreia
    vehiculul, produsul lui, respectă toate cerinţele aplicabile, inclusiv cele de
    poluare şi, pe baza acestei declaraţii, el primeşte permisiunea de
    comercializare.

    Deocamdată, nici măcar reprezentanţii grupului Volkswagen
    din România nu pot spune cu exactitate în cazul câtor maşini au fost instalate
    programe pentru a părea cât mai puţin poluante. Chiar şi aşa, românii nu
    renunţă prea uşor la pasiunea lor pentru maşinile germane.

    Potrivit
    statisticilor oficiale, în România sunt înmatriculate aproape 700.000 de
    autoturisme Volkswagen, iar două din trei au motoare pe motorină. Românii au
    cumpărat, anul trecut, peste 6.500 de automobile noi produse sub această marcă
    şi de 10 ori mai multe maşini la mâna a doua. De altfel, cea mai vândută maşină
    la mâna a doua este Volkswagen Golf, cu motor diesel.

    Între timp, în Germania,
    scandalul trucării emisiilor zguduie scena politică şi mediul de afaceri.
    Această cea mai gravă criză din istoria de 78 de ani a companiei – avertizează
    analiştii – ar putea deveni cea mai mare ameninţare pentru principala economie
    europeană. Mai mare chiar decât criza datoriilor din Grecia!