Tag: emisii de carbon

  • 1,5 grade Celsius – un prag care face diferența

    1,5 grade Celsius – un prag care face diferența

    2024 va rămâne drept primul an din istoria măsurătorilor în care temperaturile medii ale planetei au depășit limita încălzirii globale agreată la nivel internațional de 1,5 grade Celsius în comparaţie cu epoca preindustrială, înainte ca oamenii să înceapă să ardă pe scară largă combustibili fosili care emit CO2. Confirmarea vine de la Serviciul Copernicus pentru schimbări climatice al UE și trebuie privită ca un semnal de alarmă pentru că depășirea constantă a acestui prag timp de 10-20 de ani ar putea face diferența între o planetă pe care se poate locui sau nu. 2024 a fost, în același timp, cel mai călduros an din istorie.

    Mircea Duțu, profesor universitar doctor, președintele Universității Ecologice din București

    “Fiecare lună, din ianuarie până în iunie 2024 a fost mai caldă decât cele corespunzătoare anterior și un nou record de temperatură medie zilnică a fost atins la 22 iulie 2024, cu 17,16°C. Probă că dereglarea climatică e fără de răgaz, ultimii zece ani au fost cu toții cei mai calzi înregistrați. Principalul motor al supraîncălzirii rezidă în accentuarea concentrației de gaze cu efect de seră în atmosferă, care au atins la rându-le, anul trecut, 422 părți la un milion din cauza utilizării combustibililor fosili.

    Așadar, bara simbolică de 1,5 grade Celsius prevăzută de Acordul de la Paris a fost trecută. Cu o temperatură medie de 15,1 grade C, înseamnă o diferență de 1,6°C faţă de perioada de referinţă 1850-1900, cu precizarea, totuși, că referința vizează o tendință pe termen lung. O atare medie spre a deveni fermă ar trebui să fie observată pe o perioadă de cel puțin 20 de ani.”

    196 de state sunt semnatare ale Acordului de la Paris, care prevede și că, până în 2030, țările trebuie să înjumătățească emisiile de carbon pentru a atinge ținta din 2050, adică nivel zero. Deocamdată, căldura a continuat să contribuie la intensificarea cicloanelor, a valurilor de caniculă şi a altor fenomene meteo extreme din toată lumea. Căldura a făcut victime în timpul pelerinajului musulman de la Mecca, în iunie, dar şi în Mexic, Thailanda, India şi Grecia.

    Patru milioane de persoane din Africa de Vest şi Centrală au avut nevoie de ajutor umanitar după inundaţiile istorice, soldate cu peste 1.500 de morţi, în timp ce Europa, în special Spania, s-a confruntat şi ea cu viituri devastatoare. Uragane majore au lovit regiunea Mării Caraibelor, iar taifunurile au provocat ravagii în Asia, mai ales în Filipine. Seceta a afectat sever regiuni extinse din cele două Americi, cauzând incendii masive chiar şi în zone umede din Amazonia. Iar în sudul Africii, 26 de milioane de oameni sunt ameninţaţi de foamete, potrivit programului alimentar mondial.

    Reţeaua ştiinţifică de referinţă în domeniu susţine că aproape toate marile catastrofe naturale din 2024 au fost intensificate de consecinţele emisiilor de gaze cu efect de seră produse de omenire. Temperaturile au fost intensificate şi de fenomenul El Niño, un model climatic care aduce temperaturi mai ridicate şi care, apoi, lasă loc echivalentului său ceva mai răcoros și mai umed, La Niña. Consecințele nu au întârziat să apară. Costuri excepțional de ridicate s-au înregistrat anul trecut ca urmare a catastrofelor naturale agravate de schimbarea climatică. Vorbim de pagube de 140 de miliarde de dolari.

    Din nou, Mircea Duțu: “Terra cunoaște un puseu de febră ce pare de neoprit și surprinzător prin consistența sa. După stingerea lui El Niño în iunie și în așteptarea lui La Niña în toamnă era previzibilă o diminuare a temperaturilor. Dar acest fapt nu s-a întâmplat și nici nu este de prevăzut că se va întâmpla în condițiile de evoluție preconizate. La Niña a întârziat să intervină și, în orice caz, este de remarcat că ne aflăm pe un teren necunoscut.

    De milioane de ani planeta nu a mai înregistrat o atare cantitate de dioxid de carbon în atmosferă, așa încât cel puțin de 2000 de ani viteza încălzirii climei nu e așa de rapidă. Puseul de febră suplimentară de doi ani încoace e surprinzător. Chiar într-un context general al încălzirii climei, fie și după trecerea unui El Niño intens, temperatura rămâne anormal de ridicată.”

    Pe măsură ce temperatura medie globală creşte, depăşirea pragului de 1,5°C într-un singur an devine un semnal critic care indică un viitor în care astfel de valori ar putea fi tot mai frecvente.

    La ce să ne așteptăm în 2025? Profesorul universitar doctor Mircea Duțu:

    “Răspunsul va veni cu precădere din partea stării oceanului planetar. 2025 ar trebui să se plaseze în topul 3 al anilor cei mai calzi, fără îndoială mai răcoros decât 2023 și 2024. În decembrie trecut, s-a observat, deja, o diminuare a temperaturii la suprafața mării. În lunile următoare ea va rămâne probabil în condiții neutre, cu anomalii calde și reci minime în Pacificul ecuatorial.”

    Dincolo de pierderile materiale, cercetătorii estimează că, dacă nu se iau măsuri dramatice şi imediate pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, schimbările climatice ar putea cauza în mod direct până la sfârşitul secolului peste 2,3 milioane de decese suplimentare legate de căldură în 854 de oraşe europene.

  • STEP, Vot în plenul Parlamentului European

    STEP, Vot în plenul Parlamentului European

    Recent, în plenul Parlamentului European, a fost
    votată platforma pentru tehnologii sustenabile (
    #STEP), adică tehnologii care generează emisii de carbon
    foarte reduse.


    Propunerea Comisiei implică și un buget, cu fonduri noi, de 10 miliarde
    euro. Obiectivul platformei este de a mobiliza instrumente
    existente, dar și resurse noi către tehnologiile-cheie ale viitorului:
    tehnologiile digitale, tehnologiile curate (precum energia din resurse
    regenerabile) și biotehnologiile (precum biomoleculele și tehnologiile
    medicale).

    Europarlamentarul Marian Jean Marinescu a susținut acordarea unui procent de 75% pentru țările sărace și 25% pentru
    restul. La votul final, rezultatul a fost însă 50%.




    Am votat în plenul Parlamentului European platforma pentru
    tehnologii sustenabile, adică tehnologii care generează emisii de CO2 foarte
    reduse. A fost o propunere de la Comisie în această direcție. Este o propunere care
    aduce și niște bani noi, foarte puțini, 10 miliarde, foarte puțini pentru ceea
    ce ar trebui să acopere ca finanțare, însă e un pas înainte să vedem dacă
    acești bani vor fi păstrați după negocierile cu Consiliul.

    Raportul pe care
    l-am votat creează o conexiune cu actul pentru industria care să aibă net zero
    emisii , prin faptul că finanțează tehnologii care sunt listate în celălalt
    regulament. Asta a fost ideea Parlamentului European, să vedem dacă va fi
    acceptată de Consiliu. Va fi o negociere destul de complicată. Cele două piese
    legislative trebuie negociate în paralel în același timp, astfel încât să se
    poată ajunge la un numitor comun.

    Ce este în
    acest STEP este o cifră de 5 miliarde care se atașează la fondul de inovare
    pentru a finanța astfel de tehnologii și de producție pe baza acestor
    tehnologii. Propunerea Comisiei a fost cab anii aceștia să ducă în statele care
    au un PIB sub media europeană.




  • Schimbările climatice şi oportunităţi de joburi

    Schimbările climatice şi oportunităţi de joburi

    Tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon și eficientă din punct de vedere al resurselor produce o serie de modificări pe piața muncii din Uniunea Europeană.



    Apar schimbări importante în procesele de producție și noi modele de afaceri. Se creează noi locuri de muncă, numite de unii și locuri de muncă verzi, în care sunt solicitate alte abilități decât în industriile tradiționale.



    Am dezbătut aceste probleme cu eurodeputatul Dragoș Pîslaru, președintele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din Parlamentul European, cu Raul Pop, specialist în reciclarea deșeurilor, manager de programe la asociația Ecoteca” și membru co-fondator al Coaliției pentru Economia Circulară și cu Borbély László, consilier de stat și coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din Guvernul României.



  • Standardul european de obligațiuni verzi

    Standardul european de obligațiuni verzi


    Uniunea Europeană va avea un standard pentru obligațiunile verzi, un demers unic la nivel global, după cum informează Parlamentul European. Obligațiunile verzi nu vor mai permite companiilor sau altor entități să se prezinte mai ecologice decât sunt în realitate, așa-numitul greenwashing.



    Dar ce sunt obligațiunile verzi? Create pentru a sprijini proiecte legate de climă sau de mediu, obligațiunile verzi pot finanța investiții, proiecte, cheltuieli sau active care adresează probleme ecologice. Obligațiunile sunt folosite de guverne și companii pentru a finanța tranziția către o economie mai durabilă, implicit pentru reducerea emisiilor de carbon.



    Piața de obligațiuni verzi, în creștere



    Tranzacțiile de obligațiuni verzi au crescut cu aproximativ 50% la nivel mondial, inclusiv în blocul comunitar, în perioada 2015-2020. Totuși, ele au reprezentat mai puțin de 4% din totalul obligațiunilor emise. Obiectivele din Pactul verde european, dar și cele asumate prin Acordul de la Paris au nevoie de o creștere rapidă a pieței de astfel de obligațiuni.



    Pentru a mări cota de piață a acestora este nevoie și de un standard omogen ce poate fi aplicat în toate țările membre ale UE. Totodată, prin noul standard se va obține mai multă transparență în ceea ce privește investițiile, ceea ce va împiedica entitățile comerciale să mai apeleze la greenwashing.



    Toți banii strânși prin obligațiuni emise conform standardului european de obligațiuni verzi trebuie investiți în activități care respectă taxonomia UE pentru activitate durabilă, comunică forul legislativ european



    Odată ce entitățile vor emite obligațiuni verzi, ele vor fi obligate prin acest nou standard să ofere informații despre modul în care vor fi utilizate fondurile obținute și cum vor ajuta aceste investiții la atingerea obiectivelor din planul de tranziție către practici mai ecologice.

    Eurodeputatul Bilijana Borzan, despre produse sustenabile și greenwashing / Sursa: Parlemntul European (YouTube) – subtitrare în limba română



    Etichetele înșelătoare, vizate de propunerile Comisiei Europene



    Fenomenul greenwashing este foarte răspândit în practicile companiilor, după cum arată un studiul al Comisiei Europene din 2020. Astfel, peste jumătate dintre declarațiile de mediu examinate în cadrul studiului s-au dovedit a fi vagi, înșelătoare sau nefondate (53,3%), în timp ce 40 % nu au fost susținute cu dovezi.



    Lipsa unor reguli comune pentru companiile care adoptă declarații de mediu voluntare generează dezinformare și creează un inechitate pe piața comună, ceea ce afectează companiile cu adevărat sustenabilitate. Drept urmare, Executivul european a venit în luna martie cu o propunere pentru criterii comune pentru combaterea dezinformării ecologice și a declarațiilor de mediu înșelătoare.



    Livrare cu compensare a emisiilor de CO₂, acest articol conține 30% din plastic reciclat sau produse de protecție solară care protejează oceanele. Declarațiile de acest tip vor fi vizate de propunerea, la fel ca toate cele care fac referire șa impactul asupra mediului, la aspectele sau performanța de mediu a unui produs, serviciu sau chiar comerciant.



    Totodată, declarațiile de mediu comunicate către consumatori vor fi verificate în mod independent și trebuie susținute cu dovezi științifice.

    Măsurile UE de combatere a practicilor de tip greenwashing / Sursa: Comisia Europeană (YouTube) – video în limba engleză





  • Planul industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete

    Planul industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete

    Până în 2030, Uniunea Europeană
    intenționeză să reducă emisiile de carbon cu 55%. Acest lucru a fost stabilit
    în urmă cu trei ani, prin Pactul verde european. Atunci s-a lansat o foaie de
    parcurs foarte detaliată, care cuprinde pachetele Fit for 55 şi Next Generation
    EU. Această perioadă este însă foarte dificilă pentru cetățenii europeni,
    pentru familii și afaceri. Europa se confruntă la graniţe cu un război şi este
    sub presiunea tensiunilor geopolitice, a rivalităților comerciale și a
    schimbărilor climatice. Uniunea Europeană trebuie să facă față acestor
    provocări și să continue punerea în aplicare a foii de parcurs pentru reducerea
    emisiilor cu 55%, până în 2030 și zero emisii, până în 2050. Pe 1 februarie
    2023, Comisia Europeană a prezentat Planul industrial al Pactului verde pentru
    era cu zero emisii nete. Ce cuprinde acest plan, aflăm de la Mairead
    McGuinness, membru al Comisiei Europene.


    Planul industrial al
    Pactului verde este construit pe patru piloni: mediul de reglementare,
    finanțare, competențe și comerț. În primul rând, în mediul de reglementare,
    este vorba despre viteză și acces. Trebuie să permitem industriei tehnologice
    curate să se extindă rapid. Companiile se plâng, în prezent, că procesul este
    prea lent și că există prea multe bariere în calea introducerii inovațiilor pe
    piață. În al doilea rând, finanțarea – banii. Trebuie să accelerăm investițiile
    în producția de tehnologie curată. Vom adopta regulamente privind ajutorul de
    stat pentru a accelera și simplifica procesele pentru decarbonizarea
    industriilor și pentru sectoarele în care trebuie să ajungem la zero emisii. A
    treia parte a planului industrial Green Deal este cea legată de competențe. Nu
    putem face nimic fără oamenii potriviţi. Avem nevoie de oameni care să conducă
    revoluția clean-tech. În al patrulea rând, și în cele din urmă, ne concentrăm
    pe comerț deoarece dorim să oferim zero emisii la nivel global. Avem nevoie de
    lanțuri de aprovizionare puternice și rezistente pentru a accesa materiile
    prime şi pentru a deschide piețele pentru produsele noastre.





  • Ajutor de stat pentru întreprinderile mari consumatoare de energie din România

    Ajutor de stat pentru întreprinderile mari consumatoare de energie din România

    Comisia Europeană a aprobat, săptămâna aceasta, o schemă de ajutoare a României menită să acorde o compensație parțială întreprinderilor mariconsumatoare de energie confruntate cu o creștere a prețurilor la energie electrică.

    Această schemă de ajutor, în valoare de 1,5 miliarde EUR sprijină obiectivul României de a reduce riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon pentru industriile sale mari consumatoare de energie, afirmă Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței.

    Banii vor acoperi o parte din prețurile ridicate la energie electrică rezultate din impactul prețurilor carbonului asupra costurilor de producere a energiei suportate în perioada 2021-2030.

    Comisia a constatat că schema este necesară și adecvată pentru a sprijini întreprinderile mari consumatoare de energie să facă față creșterii prețurilor la energie electrică.

    De această măsură vor beneficia întreprinderile mari consumatoare de energie, care își desfășoară activitatea în sectoarele expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. Astfel se evită riscul ca aceste întreprinderi să se mute în țări din afara UE cu politici climatice mai puțin ambițioase, ceea ce ar duce la o creștere a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel mondial.

    Compensația va fi acordată întreprinderilor eligibile sub forma unei rambursări parțiale a costurilor indirecte ale emisiilor suportate în anul precedent, plata finală urmând să fie efectuată în 2031.

    Valoarea maximă a ajutorului va fi egală cu 75 % din costurile indirecte ale emisiilor suportate.

    Pentru a putea primi compensația, beneficiarii trebuie să îndeplinească una din următoarele obligații:
    – să pună în aplicare recomandări formulate în urma auditului energetic;
    – să acopere cel puțin 30 % din consumul lor de energie electrică din surse care nu produc emisii de dioxid de carbon;
    – să investească cel puțin 50 % din valoarea ajutorului în proiecte care conduc la reduceri substanțiale ale emisiilor de gaze cu efect de seră.

    Măsura se înscrie în obiectivele Pactului verde european, prin care Comisia își propune ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050.


  • Gesturi mici cu impact mare – Dați termostatul în jos!

    Gesturi mici cu impact mare – Dați termostatul în jos!

    Uniunea Europeană a stabilit ca, până în 2050, să ajungă la neutralitate climatică, adică zero emisii nete, obiectiv care trebuie îndeplinit cu ajutorul Pactului verde European. Tot mai mulţi oameni sunt interesaţi de problemele de mediu și solicită acțiuni din partea persoanelor responsabile, însă, dincolo de aceste acţiuni, fiecare poate contribui prin gesturi mici la reducerea emisiilor de carbon.



    Am discutat despre acest subiect cu europarlamentara Maria Grapini şi cu Ada Lungu, preşedinta Asociaţiei Volens, o organizaţie non-guvernamentală care dezvoltă programe de protejare a mediului.




  • Reducerea emisiilor de la avioane și vapoare, în perspectiva neutralităţii până în 2050

    Reducerea emisiilor de la avioane și vapoare, în perspectiva neutralităţii până în 2050

    Pachetul legislativ intitulat Pregătiți pentru 55, care are ca obiectiv îndeplinirea ţintelor Pactului Verde al Uniunii Europene, include propuneri de reducere a emisiilor atât în aviaţie, cât şi în transportul maritim.

    Uniunea Europeană a luat măsuri pentru a reduce emisiile din aviaţie prin sistemul său de comercializare a certificatelor de emisii. Ea aplică așa-numitele reguli de plafonare și tranzacționare în sectorul aviației, prin care companiile aeriene sunt obligate să cedeze respectivele certificate pentru a-și acoperi emisiile. Totuşi, pentru a nu dezavanta companiile din Uniune, sistemul se aplică, în prezent, doar zborurilor din Spațiul Economic European – care acoperă toate țările comunitare plus Islanda, Lichtenstein și Norvegia -, iar majoritatea certificatelor sunt distribuite companiilor aeriene gratuit. Parlamentul vrea să elimine, treptat, în trei ani, alocările gratuite pentru aviație şi să folosească 75% din veniturile generate de licitarea certificatelor pentru a sprijini inovația și noile tehnologii.

    Până acum, Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii a fost suspendat pentru zborurile care pleacă sau sosesc în afara Spațiului Economic European, în ideea de a acorda timp pentru dezvoltarea unui sistem internațional similar și de a evita conflictele cu partenerii internaționali. Concomitent, Uniunea Europeană colaborează cu Organizația Internațională a Aviației Civile pentru a aplica o măsură globală bazată pe piață, prin care companiile aeriene își pot compensa emisiile investind în proiecte ecologice, de pildă, prin plantarea de copaci.

    Şi transportul maritim a fost inclus, în acest an, în Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii al Uniunii Europene. Totodată, companiile maritime vor trebui să-și reducă emisiile de dioxid de carbon cu cel puțin 40% până în 2030. Eurodeputații vor să aplice o serie de măsuri pentru a ajuta acest sector să devină mai curat și mai eficient în tranziția către o Europă neutră din punct de vedere climatic. Este vorba de eliminarea treptată a păcurii și altor uleiuri grele cu compensare prin scutiri de taxe pentru combustibilii alternativi; decarbonizarea, digitalizarea și automatizarea porturilor europene; accesul reglementat în porturile Uniunii Europene pentru navele poluante; îmbunătățiri tehnice, precum optimizarea vitezei navelor, inovații în hidrodinamica navelor și noi sisteme de propulsie.


  • Arhitectura verde a UE, pact și impact

    Arhitectura verde a UE, pact și impact

    Comisia Europeană și-a stabilit ca până în 2050 să devină verde, adică zero emisii de carbon,iar până în 2030, să le reducă la jumătate, mai precis la 55%. Pentru implementarea acestor ținte toate statele membre trebuie să conlucreze și sa ajungă la un acord. Astfel, Comisia, Consiliul si Parlamentul au discutat cum trebuie să reglementeze modul prin care țintele stabilite prin ,Pactul verde european vor putea fi atinse.

    (Invitati: Mihail Dumitru, director general adjunct, DG AGRI Comisia Europeană, Alina Crețu, director executiv, Asociația producătorilor de porumb din România- APPR)


  • Amprente ale omului asupra planetei

    Amprente ale omului asupra planetei

    Agenţia Internaţională a Energiei a lansat un avertisment dur către industria energetică, subliniind că investitorii nu ar trebui să finanţeze noi proiecte în petrol, gaze naturale şi cărbune, dacă lumea vrea să ajungă la zero emisii de carbon până în 2050. Se estimează că emisiile de carbon la nivel global vor crește periculos anul acesta, pe măsură ce economia mondială își revine din criza provocată de pandemia de coronavirus. Recuperarea economică din criza COVID nu este în prezent deloc sustenabilă pentru climă, iar dacă guvernele din întreaga lume nu se mișcă rapid pentru a începe reducerea emisiilor este probabil să ne confruntăm cu o situație și mai gravă în 2022, adaugă Agenţia.



    La rândul său, secretarul general al ONU, Antonio Guterres a cerut țărilor dezvoltate să elimine treptat utilizarea cărbunelui până în 2030 și să pună capăt construcției de noi centrale pe cărbune. Toate acestea în condițiile în care se preconizează că cererea de energie electrică va avea cea mai rapidă creștere din ultimii zece ani. Există, însă, și vești bune, precum creșterea producției de energie solară și eoliană în China. Sau că executivul de la Berlin a adoptat un plan de accelerare a implementării obiectivelor climatice, astfel încât Germania să atingă neutralitatea emisiilor de CO2 până în anul 2045.



    De altfel, statele dezvoltate şi-au asumat în ultimele luni angajamente ambiţioase pentru reducerea emisiilor poluante, iar aceste promisiuni trebuie respectate. La rândul său, preşedintele francez Emmanuel Macron a apreciat că statele africane nu trebuie să rămână închise în energiile fosile şi trebuie să poată avansa odată cu restul lumii, prin atragerea de investiţii masive în energiile regenerabile. Aceste apeluri marchează, de fapt, esenţa problemei din punct de vedere al producerii şi al economiei. Este vorba de o schimbare fundamentală în societate şi în economie, a apreciat la Radio România, profesorul universitar doctor Mircea Duțu:



    “În ultimii aproape 200 de ani, întreaga societate şi economie a planetei s-au desfăşurat pe un model energetic având la bază combustibili fosili: petrol, cărbune şi gaz metan. În aceste condiţii, pentru a compatibiliza din punct din vedere economic ceea ce se întâmplă la nivelul climatic, s-a optat pentru schimbarea acestui mod fundamental de a produce energie şi a trece de la energiile fosile la cele regenerabile, eventual şi nucleare, şi oricum la surse de energie cu emisii slabe de gaze cu efect de seră. Principalul obiectiv al acţiunii globale în vederea atenuării şi adaptării la schimbările climatice îl reprezintă, din punct de vedere climatic propriu-zis, limitarea creşterii temperaturii medii globale sub 2 grade Celsius, şi dacă este posibil, la 1,5 grade Celsius în raport cu nivelurile preexistente epocii moderne, deci, în perioada preindustrială și, în mod complementar, dar absolut conjugat, atingerea neutralităţii climatice la mijlocul acestui secol, ca o componentă a acţiunii umane de atingere a obiectivului de limitare a creşterii temperaturii medii globale.”



    În ce măsură au fost accelerate schimbările climatice în ultima perioadă de activităţile umane? În cea mai mare parte şi putem spune acest lucru cu precizie chiar mai mare decât o puteam spune acum 10 ani, explică Roxana Bojariu, expert climatolog. Creşterea temperaturii medii globale observate mai ales începând cu a doua jumătate a secolului XX este cauzată în cea mai mare parte – cu o probabilitate de 95% – de activităţile umane, se afirmă în ultimul raport al Grupului interguvernamental pentru studiul schimbării climei și avem dovezi ştiinţifice, mai spune Roxana Bojariu:



    Sunt experimente numerice, analogul perfect al experimentelor din laboratorul de fizică, care ne arată că, dacă nu luăm în calcul creşterea concentraţiei gazelor cu efect de seră, nu obţinem această tendinţă de creştere a temperaturii medii globale. Deci, factorii naturali practic nu au un efect asupra creării tendinţei de creştere a temperaturii medii globale. Nici activitatea soarelui, nici activitatea vulcanică, nu pot explica această creştere impresionantă, vedeţi că avem recorduri pe an, pe lună ce trece. Ultimii şase ani au fost cei mai călduroşi şase ani din toate înregistrările, începând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Ultimul deceniu a fost cel mai călduros din toate deceniile pe care le avem în înregistrări. Dar aceste recorduri sunt însoţite şi de fenomene extreme, recorduri ale manifestărilor unor fenomene extreme. Anul trecut am avut cel mai activ sezon al uraganelor în Atlantic. În acelaşi timp, avem o topire accelerată a învelişului de gheaţă din Groenlanda, dar şi din vestul Antarcticii. Din păcate, astfel de lucruri se vor amplifica în viitor. Vom avea incendii cum au fost cele din Australia, dar şi din Amazon, cum au fost incendii şi în sudul Europei. Experimentele numerice arată chiar că şi în România incendiile de vegetaţie din păcate vor avea un impact din ce în ce mai mare pe măsură ce creşterea temperaturii medii globale continuă, pe măsură ce schimbarea actuală se amplifică.”



    Avem nevoie de această neutralitate climatică în 2050, asta înseamnă că toate activitățile noastre care până la urmă ajung să ducă la emisii în atmosferă trebuie să aibă o contrapondere, în așa fel încât per total să avem emisii nete zero și amprenta noastră, a activităților noastre în mediu, să nu mai existe, spune Roxana Bojariu.





  • Noi orientări privind ajutoarele de stat în sistemul de comercializare a certificatelor de emisii

    Noi orientări privind ajutoarele de stat în sistemul de comercializare a certificatelor de emisii

    În decembrie 2019, Comisia Europeană prezenta Pactul verde european, o foaie de parcurs menită să asigure că economia europeană va deveni total nepoluantă până în anul 2050, continuând în acelaşi timp să se dezvolte. În anul 2005 apărea Schema Uniunii Europene de comercializare a certificatelor de emisii, una dintre componentele esențiale ale politicii europene de combatere a schimbărilor climatice. Prin stabilirea unui preț pentru emisiile de carbon, se generează rezultate concrete pentru mediu. Practic, această Schemă a fost prima piață majoră a carbonului la nivel mondial și rămâne cea mai mare piață de acest tip. Sistemul funcționează în toate cele 27 de țări ale UE, precum și în Islanda, Liechtenstein și Norvegia.

    Versiunea revizuită a Orientărilor privind acordarea ajutoarelor de stat din cadrul sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii va intra în vigoare la 1 ianuarie 2021 și va înlocui orientările anterioare, adoptate în 2012.

    Controlul Uniunii în materie de ajutoare de stat este important pentru a ne asigura că Europa își îndeplinește obiectivele prevăzute în Pactul verde, dar şi de faptul că ajutoarele de stat nu elimină cheltuielile private ale companiilor și nu afectează nici concurenţa echitabilă pe piața unică.

    Aceste orientări vizează reducerea riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, atunci când întreprinderile își mută producția în țări terţe cu politici de mediu mai relaxate, ceea ce duce la o activitate economică mai scăzută în Uniune și nu permite reducerea emisiilor la nivel mondial.

    În acest context, Orientările revizuite adoptate de Comisie prevăd:

    – direcționarea ajutoarelor de stat numai către sectoarele cu risc de relocare a emisiilor de dioxid de carbon din cauza costurilor indirecte ridicate ale emisiilor și a expunerii semnificative a acestora la comerțul internațional; sunt eligibile 10 sectoare și 20 de subsectoare (comparativ cu 14 sectoare și 7 subsectoare, prevăzute în orientărilor anterioare);

    – asigurarea unei rate de compensare stabilă de 75 % și excluderea compensațiilor pentru tehnologiile ineficiente;

    – condiţionarea compensaţiilor de depunerea – de către întreprinderile în cauză – a unor eforturi suplimentare de decarbonizare, cum ar fi respectarea recomandărilor în urma auditului privind eficiența lor energetică.

    Întreprinderile mici și mijlocii vor fi exceptate de la noua cerință privind condiționalitatea, în vederea limitării sarcinii lor administrative.


  • Piața internațională de carbon

    Piața internațională de carbon

    Prevenirea schimbărilor climatice periculoase este o prioritate
    esențială pentru Uniune. Europa depune eforturi susținute pentru a-și reduce
    substanțial emisiile de gaze cu efect de seră și încurajează totodată și alte
    națiuni și regiuni să facă același lucru. Pentru a împiedica schimbările climatice periculoase, Uniunea s-a
    angajat în cadrul Acordului de la Paris să reducă emisiile de gaze cu efect de
    seră cu cel puțin 40% până în 2030 prin comparație cu nivelul din 1990. Potrivit
    experților, trecerea la o economie eficientă din punct de vedere energetic, cu
    emisii scăzute de dioxid de carbon, va stimula economia, va crea locuri de
    muncă și va consolida competitivitatea Europei.

    O
    conferința la nivel înalt privind piețele internaționale de carbon a avut loc
    recent la Bruxelles. Evenimentul a oferit o nouă oportunitate de discuție cu
    privire la rolul piețelor de profil în asigurarea integrității ecologice și a
    ambițiilor climatice. Au fost prezenți specialiști din piețele de carbon din
    statele membre ale UE, din țările din afara Uniunii, organizațiile
    internaționale, mediul academic, mediul de afaceri, cercetare și societatea
    civilă. Conferința și-a
    propus să contribuie la obținerea unui rezultat pozitiv în cadrul negocierilor
    din cadrul Convenției Cadru
    a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice, analizând în
    același timp în mod mai larg modul în care cei care participă la instrumentele
    de piață pot asigura utilizarea piețelor internaționale de carbon.

    Prezent la
    eveniment, comisarul european pentru politici climatice și energie, Miguel
    Arias Cañete, a oferit mai multe
    amănunte: Nu cred că trebuie să vă mai explic importanţa sau urgența luării
    unor măsuri de combatere a schimbărilor climatice. Nu întâmplător subiectul
    principal pe agenda noastră de dezbateri îl reprezintă piețele internaționale
    de carbon. Cu atât mai mult cu cât se poartă discuţii în acest sens şi la
    nivelul Organizaţiei Naţiunilor Unite, inclusiv la Organizația Internațională a
    Aviației Civile, o agenţie de a sa. După cum mulţi ştiţi, în aceste clădiri
    au avut loc multe dezbateri despre piețele de carbon.


    Aici, în ultimii aproape
    20 de ani, am discutat, am implementat și am îmbunătățit piața europeană a
    carbonului – mă refer mai ales la sistemul european de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră (EU Emissions Trading System sau EU ETS). Azi nu mai e
    nevoie să fim convinşi de importanţa pieţelor de carbon. Dacă acestea sunt bine
    reglementate, putem vorbi despre ambiţii şi integritate sporite. În acelaşi
    timp, ne dăm seama că asigurarea unor standarde înalte merge mână în mână cu o
    voinţă pe măsură în plan politic şi cu o capacitate adecvată de înţelegere în
    plan tehnic. Ambele aspecte contează mult pentru a putea obţine rezulatele
    necesare. Dar deja am trecut prin multe şi am acumulat multă experienţă. Orice
    efort presupune şi riscuri care trebuie luate în seamă. Iar dacă facem greşeli,
    provocarea pentru noi este să nu le mai repetăm.

    Comercializarea emisiilor de carbon reprezinta, de fapt,
    tranzactiile efectuate cu certificatele de emisii de gaze cu efect de seră, așa
    numitele certificate de carbon.
    Prin comercializarea lor, tările semnatare ale Protocolului de la Kyoto își îndeplinesc obligatiile pe
    care și le-au asumat în ceea ce privește reducerea încălzirii globale.




  • Reducerea emisiilor de CO2 produse de maşini

    Reducerea emisiilor de CO2 produse de maşini

    În lupta cu schimbările climatice, Parlamentul European a avizat două noi rapoarte privind îmbunătăţirea performanţelor autovehiculelor, astfel încât acestea să producă tot mai puţine emisii de dioxid de carbon, ţinta finală fiind zero emisii de gaze cu efect de seră.

    Confruntată, în ultimii ani, cu scandaluri succesive privind trucarea indicatorilor de emisii poluante, industria europeană de autovehiculelor trebuie să investească serios în tehnologii noi şi curate, în inovare şi dezvoltare, dacă vrea să-şi menţină poziţia de lider mondial. Uniunea Europeană este dispusă să stimuleze, în continuare, producţia de autovehicule cu emisii zero, iar acele întrepinderi care vor urma această cale vor avea numai de câştigat.

    Dacă în domeniul transporturilor feroviare şi aeriene s-au făcut paşi importanţi în reducerea poluării, acum accentul se pune pe realizarea unui transport rutier curat. Parlamentul European a adoptat două rapoarte privind reducerea emisiilor de dioxid de carbon: primul se referă la autovehiculele de mici dimensiuni : de la automobile până la camionete, iar cel de-al doilea, la camioanele grele. Eurodeputata din Malta, Miriam Dalli, raportor :

    Am obţinut un rezultat pragmatic, în comisia pentru mediu. Un rezultat care stabileşte un echilibru între diversele interese, pe care le atinge acest gen de legislaţie destinată protejării mediului. Cei care îşi desfăşoară activitatea în domeniul transporturilor trebuie să se angajeze în efortul comun de reducere a emisiilor de dioxid de carbon, şi o pot face prin stimularea inovării. Nu ne propunem să privilegiem un tip de tehnologie în detrimentul alteia, ci dorim ca emisiile de doxid de carbon să fie cât mai reduse. Avem nevoie de un ansamblu de tehnologii: maşini electrice, hibride, pe baterii cu ioni de litiu, cu biocarburant – avem nevoie un nou mod de alimentare a vehiculelor noastre. Inovarea înseamnă noi investiţii, mai multă competitivitate în industrie, dar şi noi locuri de muncă în Uniunea Europeană, în beneficiul cetăţenilor noştri.


    Viitorul înseamnă tot mai multe maşini electrice sau hibride, în paralel cu dispariţia motoarelor diesel, considerate cele mai poluante. Vor fi susţinute cercetarea şi inovarea în producţia de baterii cât mai performante şi fiabile, din punct de vedere al greutăţii, dimensiunii, durabilităţii, capacităţii de reciclare și a reducerii costurilor.

    Întrucât autobuzele cu emisii zero sunt deja disponibile pe piață și beneficiază de stimulente, a fost stabilit ca obiectiv pentru producătorii europeni ca, pe termen mediu, să ajungă să producă 100 % autobuze cu emisii de dioxid de carbon zero.

    Cât priveşte camionele grele – întrucât aici nu avem vehicule electrice – gazul natural lichefiat (GNL) este un combustibil alternativ cu emisii de CO2 mai mici decât cele ale motoarelor pe motorină. O altă măsură ar putea fi crearea unor camioane mai mici sau de alte catergorii, care să polueze mai puţin.

    Obiectivele Uniunii Europene sunt de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, până în 2030, cu cel puțin 30 % sub nivelurile din 2005, şi cu cel puțin 60% până în 2050.


  • Aplicarea politicilor de mediu în UE adoptate de Parlamentul European

    Aplicarea politicilor de mediu în UE adoptate de Parlamentul European

    Legislatia de mediu a UE are un impact pozitiv in domenii precum eficienta utilizarii resurselor, insa in alte zone implementarea sa e foarte importantă. Emisiile constant ridicate provenite de la transportul rutier obliga milioane de oameni sa respire aer poluat.

    Nevoia adaptarii politicilor agricole la obiectivele de mediu, sunt esentiale atât pentru protejarea mediului, cât si pentru securitatea viitoare a resurselor alimentare.

    Desi s-au inregistrat progrese in unele domenii, totusi se mentine un decalaj mare intre planuri si rezultate, in ce priveste politicile de mediu ale Uniunii Europene, a subliniat Daciana Sârbu in plenul Parlamentului European, cu prilejul dezbaterii raportului sau despre implementarea celui de-al 7-lea Program de Actiune pentru Mediu al Uniunii Europene, adoptat cu majoritate de voturi.

    Eurodeputata a cerut Comisiei Europene sa propuna un nou program post-2020, cu obiective mai clar definite, dublate de mai multa transparenta, responsabilitate si ambitie, pentru o mai buna protejare a sanatatii oamenilor si a mediului.

    Daciana Sârbu: Raportul meu a fost adoptat cu majoritate clara in plen ceea ce arată ca toți ne dorim progrese in acest domeniu și cu aceasta ocazie am atras atenția ca UE nu este in grafic cu îndeplinirea obiectelor pe mediu pe care și le a fixat pentru 2020. Avem obiective ambițioase dar nu sunt puse in practica. Exista și bani irosiți pe proiecte care de fapt nu duc la rezultate. Cred ca avem și in Romania suficiente exemple. Evident ca exista și exemple pozitive și le-am enunțat in plenul Parlamentului cum ar fi economia cu emisii scăzute de carbon, eficientă utilizării resurselor și îmbunătățirea calității apei potabile in unele zone. La exemple negative din păcate sunt mai multe din păcate se simt și se văd in viața noastră de zi de cu zi. In general am vorbit despre proiectul Natura 2000 care din păcate nu a mers așa cum se aștepta, deasemea sectorul transporturilor care are mari dificultăți in reducerea emisiilor de carbon și un subiect care ma preocupa foarte mult, reducerea risipei alimentare unde in țara noastră sunt foarte multe lucruri de făcut la acest capitol.



    Daca s-ar aplica pe deplin, Programul de Actiune pentru Mediu al UE ar aduce imbunatatiri considerabile la nivelul mediului, sanatatii si calitatii vietii, insa exista o prapastie uriasa intre asteptarile de la acest Program si rezultatele concrete pe care le produce a mai spus Daciana Sârbu.