Tag: emisii de gaze cu efect de sera

  • Reguli comune pentru piaţa internă de gaze naturale

    Reguli comune pentru piaţa internă de gaze naturale

    Eurodeputaţii au votat, în cadrul Comisiei Industrie, Cercetare şi Energie, un proiect de lege menit să oblige furnizorii de gaze naturale din ţările non-europene să respecte normele Uniunii Europene privind piaţa gazelor naturale. Este vorba de Rusia, inclusiv pentru North Stream 2, Norvegia, Algeria, Libia, Tunisia şi Maroc.



    Uniunea Europeană trebuie să își reducă cheltuielile pentru importurile de energie. Acestea se ridică la aproximativ 350 de miliarde de euro în fiecare an, făcând din Uniune cel mai mare importator de energie din lume. În acelaşi timp, multe state membre se bazează în mare măsură pe un număr limitat de furnizori. Acest lucru le face vulnerabile la perturbările care apar în aprovizionarea cu energie.



    Mai mult decât atât, Uniunea Europeană trebuie să îndeplinească obiectivele cadrului privind clima și energia pentru 2030, care vizează combustibilii fosili și emisiile de gaze cu efect de seră. Şi, nu în ultimul rând, Uniunea trebuie să modernizeze infrastructura energetică învechită, să își integreze pe deplin piețele energiei și să asigure coordonarea prețurilor la energie de la nivel național.



    Crearea unei uniuni energetice pe deplin funcționale va oferi mai multe posibilități de alegere și prețuri mai mici pentru consumatorii și întreprinderile din blocul comunitar. Obiectivul pachetului privind uniunea energetică este de a asigura o energie la prețuri accesibile, sigură și durabilă atât pentru Europa, cât și pentru cetățenii săi. Cinci domenii-cheie, inclusiv securitatea energetică, eficiența energetică și decarbonizarea, fac obiectul unor măsuri specifice. Propus de Comisia Europeană în 2015, pachetul privind uniunea energetică se sprijină pe trei piloni: o strategie-cadru care detaliază obiectivele și măsurile concrete pentru uniunea energetică; viziunea Uniunii pentru Acordul global de la Paris privind schimbările climatice şi un plan pentru realizarea obiectivului de interconectare electrică de 10% până în 2020.



    Ştim că este necesar să introducem această soluţie legală şi certă cât mai curând posibil, întrucât suntem în întârziere cu 9 ani — a argumentat în Parlamentul European raportorul Jerzy Buzek. Eurodeputatul polonez a explicat că este vorba, de fapt, de cel de-al treilea pachet energetic care trebuie să fie introdus pe întregul teritoriu al Uniunii Europene:



    “Avem interese diferite, puncte de vedere diferite, însă hai să le evaluăm pe toate şi să creăm o lege pentru piaţa internă de energie care să ajute deopotrivă cetăţenii şi companiile noatre energetice, dar şi pe furnizorii noştri din afara blocului comunitar. Deoarece avem nevoie de ei, 65-70% din necesarul nostru de gaze naturale trebuie să fie importat din ţări care nu sunt member ale Uniunii Europene. Aşa că suntem foarte deschişi faţă de toată lumea, însă dorim să punem capăt unui lucru foarte periculos — acela de a folosi deciziile privind energia ca pe o armă politică. Este foarte important!”



    Energia Uniunii Europene în cifre nu arată prea bine: șase state membre depind de un furnizor extern unic pentru toate importurile lor de gaze, 75% din locuințele Uniunii sunt ineficiente din punct de vedere energetic, 94% din transporturi se bazează pe produse petroliere, dintre care 90% sunt importate, iar prețurile angro ale energiei electrice și ale gazelor sunt cu 30% și, respectiv, cu peste 100% mai mari decât în Statele Unite.



  • Calitatea aerului şi a apei din Europa

    Calitatea aerului şi a apei din Europa

    Cifrele arată că respirăm, bem, trăim mult mai sănătos decât acum 30 de ani. Potrivit Agenţiei Europene de Mediu, emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut cu 19% faţă de 1990, chiar dacă activitatea economică a crescut cu 45%. Utilizarea combustibililor fosili a scăzut şi ea, ca şi emisiile unor poluanţi proveniţi din transport şi industrie.

    Normele stabilite de Uniunea Europeană privind nivelurile maxime de poluanți din aer există de peste două decenii – și, totuși, câteva zeci de orașe europene nu reușesc să atingă standardele actuale privind calitatea aerului. Printre ele se află şi trei de la noi: Bucureşti, Iaşi şi Braşov, pentru care România a primit avertizări. Probleme sunt la depăşirea frecventă a limitelor de emisii de particule fine, numite tehnic PM10, şi dioxid de azot.

    La solicitarea Comisiei, Ministerul Meidului a trimis la Bruxelles un plan consistent de măsuri de reducere a poluării, după cum a declarat pentru Radio România Actualităţi, directoarea pentru evaluare, impact şi controlul poluării, Dorina Mocanu: Măsurile se pot împărţi pe 3 categorii: acţiuni care se reflectă în managementul traficului, inclusiv programul de stimulare a înnoirii parcului auto, numit Rabla, programul naţional pentru crearea de infrastucturi pentru maşini electrice, modernizarea transportului public, inclusiv prin trecerea la transportul publci electric. A doua categorie de măsuri se referă la încălzirea rezidenţială: măsuri de creştere a eficienţei energetice prin reabilitarea termică a clădirilor, prin modernizarea sistemelor de termoficare, instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire cu sisteme moderne. Cele mai multe dintre aceste măsuri sunt deja finanţabile sau finanţate din programele fondului pentru mediu. Al treilea set de măsuri se referă la realizarea de spaţii verzi.

    În fiecare an, peste 400 de mii de europeni mor prematur din cauza noxelor din aer și mult mai mulți suferă de boli respiratorii și cardiovasculare, cauzate de poluarea atmosferică. În România, cel puţin 25 de mii de decese sunt puse pe seama aerului pe care îl respirăm. În termeni economici, costurile determinate de calitatea proastă a aerului depășesc, la nivel european, cu mult 20 de miliarde de euro pe an, din cauza creșterii cheltuielilor medicale și a reducerii productivității lucrătorilor. Comisia dorește să coopereze cu statele membre pentru a le ajuta să se încadreze în limitele de emisii pe care au convenit să le respecte și care garantează sănătatea cetățenilor.


  • Strategia UE pentru o mobilitate cu emisii scăzute

    Strategia UE pentru o mobilitate cu emisii scăzute

    Poluarea
    aerului reprezintă una dintre cele mai mari probleme ale marilor oraşe
    europene. O mare cantitate de emisii
    nocive este produsă, în fiecare an, de către sectorul transporturilor. Astfel,
    Uniunea Europeană îşi propune, conform Agendei 2030 şi Acordului de la Paris,
    să reducă gazele cu efect de seră provenite din mobilitate. Obiectivul
    principal al aceste strategii este ca emisiile să se reducă până în 2050 cu
    până la 60%, comparativ cu nivelul atins în 1990. Karmenu Vella, comisarul
    european pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit: Strategia pentru emisii scăzute va aduce beneficii semnificative, vizând amprenta pe care
    transporturile o lasă asupra mediului înconjurător, într-o manieră
    cuprinzătoare şi integrată. Sectorul transporturilor trebuie să contribuie la
    reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, nu există nicio îndoială cu
    privire la acest lucru. Procesul strategiei pentru emisii scăzute va contribui,
    de asemenea, la o industrie mai puternică şi competitivă şi ne va ajuta să
    curăţăm mediul înconjurător pentru cetăţenii europeni, îmbunătăţindu-le astfel calitatea
    vieţii prin creşterea calităţii aerului din marile oraşe şi prin reducerea
    aglomeraţiei din trafic. Am propus deja o serie de iniţiative menite să
    sprijine trecerea la un transport cu emisii scăzute. Statele membre şi
    autorităţile locale, instituţiile de educaţie şi institutele de cercetare, dar
    şi producătorii şi investitorii îşi pot aduce contribuţia în acest proces. În
    Directiva Uniunii Europene privind utilizarea combustibililor alternativi, până
    la finele anului 2018, Comisia va prezenta un plan de acţiune cu scopul creării
    unei infrastructuri pentru emisii scăzute. Acest plan a fost prezentat în luna
    noiembrie a acestui an.


    Datorită noilor tehnologii, infrastructurile de
    mobilitate se află într-o permanentă schimbare. Măsurile pe care Comisia
    Europeană le propune în noul plan pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect
    de seră au rolul de a stimula trecerea la mijloace de transport alternative.
    Acestea includ căile navigabile interioare, transportul maritim pe distanţe
    scurte şi transportul pe căile ferate. Pentru a converti transportul public din
    interiorul oraşelor, Comisia pregăteşte dezvoltarea serviciilor naţionale de
    transport cu autobuzul şi autocarul. În cazul aviaţiei, biocombustibilii
    avansaţi vor reprezenta o opţiune importantă. De asemenea, pentru deceniul
    2020-2030, Uniunea Europeană va sprijini conversia la autovehicule cu emisii
    scăzute şi cu emisii zero.