Radio România Internațional

Tag: energhie

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 14.07-20.07.2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 14.07-20.07.2024

    Recordu meteo tu Românie – nai ma lunga dalgâ di câñinâ
    România avu nai ma lungul cod aroșu di câñinâ dit istoria a misurâtorlor meteorologhiți. Gioi, s-bitisi ațea dit soni tâmbihi di ahtari turlie ți eara ti niscânti giudeți ditu notlu a vâsilillei, prit cari ș-capitala. Maximili termiți tricurâ di 40 di gradi Celsius, iara tu nopțâli tropicali temperaturli nu dipusirâ sum 25 di gradi. Disconfortul termic fu dip mari, iara indițili temperaturâ-nutie tricu praglu critic di 80 di unităț. A că tora di oarâ scadi, câldura multu mari zñipsi sânâtatea la mulțâ oamiñi, numirlu aților ți avurâ ananghi di intervenţii di urghenţâ tu tutâ vâsilia fu di dzăț di ñii și s-anregistrarâ și ndoi morțâ.
    Furnizarea cu apâ bunâ te-a beari fu unâ cripari ti suti di localităţ. Tu aesti dzâli, rezerva di apâ scâdzu, iara autoritățli dit suti di localităț deadirâ maș ti ndauâ sâhăț apâ tu dzuuâ i la ma multi dzâli. Tutnâoarâ, sistemlu energhetic fu zñipsit, iara aprinderli a vegetaţillei s-feațirâ dipriunâ ş-pi locuri mări.

    Prezidentul ali Românie, Klaus Iohannis, la andamusea CPE dit Marea Britanie
    Şeflu a statlui român, Klaus Iohannis, zburâ, gioi, ti lucurlu deadun tu dumenea ali energhie ş-ti andruparea ma largu ali Ucrainâ, tu patra andamusi a Comunitatillei Politicâ Evropeanâ. Evenimentul iu loarâ parti lideri dit cama di 40 di craturi s-feați tu Marea Britanie. Klaus Iohannis soasi tu migdani că acțiunili ti ânvârtușari a lucurlui deadun tu dumenea ali energhie ş-a conectivitatillei suntu scupadz di simasie ti fâțearea ma sânâtoasâ a rezilienţâllei naţionalâ ş-evropeanâ, tu unu contextu zñipsit di alâxerli climatiți, ama ș-di evoluţii cata cum suntu ațeali dit Ucraina, ți u spusirâ diznău ananghea ti acţiunea di ângrâdeari a dependenţilor strateghiți.
    Prezidentul Iohannis scoasi tu padi gairețli ali României ti andruparea aluștor dumenii, cata cum și rollu ali vâsilie la livel reghional, tamam prit unâ implicari cama activâ tu proiectili la Amarea Lai. Uidisit cu Administraţia Prezidenţialâ, Klaus Iohannis cundille simasia ânvârtușarillei a ligâturlor energhetiți la livel naţional şi reghional şi a dezvoltarillei ali infrastructurâ energheticâ, ți duc la independenţa energheticâ la livel european. Tutnâoarâ, tu marja a andamusillei, s-feați și adunarea a liderilor dit Românie, Marea Britanie, Polonie, Galie/Frânție şi Ghirmânie cu prezidentul ali Republicâ Moldova, Maia Sandu. Liderilli dit aesti vâsilii u dzâsirâ diznău apofasea ti andruparea a Chișinâul ti umplearea a scupadzlor tu ți mutreaști irinea, prucuchia ş-dimucraţia.

    Doi româñi tu cumândârsirea a PE
    Doi dit ațelli 14 vițeprezidențâ a năului Parlamentu Evropean suntu româñi. Easti zborlu di Victor Negrescu și Nicolae Ștefănuță, ți furâ alepțâ marțâ, tu prota şedinţâ a leghislaturillei. Victor Negrescu candidă ditu partea ali parei a suțial-dimocraţlor, iara Nicolae Ştefănuţă dit partea ali parei a Verdzâlor. Doilli s-hârsirâ di andruparea a majoritatillei parlamentarâ adratâ anvârliga di popularlli, suțial-dimucraţlli şi liberalli di Renew.
    Tu ilichii di 38 di añi, Victor Negrescu reprezentă România ti potisea di membru a Parlamentului Evropean anamisa di añilli 2014-2017 și dit 2020 pânâ tora. El avu ș-alti roluri administrativi tu leghislativlu evropean, cata cum ațea di chestor. Nicolae Ştefănuţă, eurodeputat ahurhindalui dit 2019, lo mandatlu di tora candidândalui ca independentu şi fați parti ditu pareia a Verdzâlor.

    Misuri ti alâxearea a numirlui di ursi dit Românie
    Tu sesiunea extraordinarâ ți s-feați, plenlu a Camerâllei a Deputaţlor di București apruche, luni, cu mari majoritati proiectul di nom anchisit di UDMR (partenerlu di ma ninti la guvernari al PSD şi PNL), ți alâxi leghislaţia tu ți mutreaști avinarea ti vâtâmarea a ursilor, documentu votat anu tu Senat. Proiectul pruveadi, ti añilli 2024 şi 2025, posibilitatea a vâtâmarillei cu tufechea a cama 400 di ursi cafilii. Acțiunea leghislativâ yini dupâ șcurtu chiro di la taxiratea ditu munțâlli Meridionali, cându unâ tinirâ featâ di 19 añi muri pi unâ cali di munti dupâ ți fu atacatâ di unâ ursâ.
    Premierlu Marcel Ciolacu dzâsi că prit alâxearea a nomlui nu va s-da libir la vâtâmarea a ursilor, ași cum adunâ gaile niscânti organizații guvernamentali, intervenţiili leghislativi minduescu s-agiutâ s-nu mata s-facâ canâ atacâ pi oamiñi şi niți zñii tu nicuchiratili a oamiñilor. Tu arada a lui, senatorlu UDMR Tánczos Barna, ațel ți anchisi proiectul, dzâsi că easti ananghi di unâ intervenţie preventivâ, aşa cum s-fați tu tuti craturli membri dit UE, iu ari un numir mari di ursi cafilii.

    Prezidentul ali Românie âlli apruche pi sportivilli ți llia parti la Agiocurli Olimpiți di Paris
    Prezidentul Klaus Iohannis âlli apruche, ñiercuri, la Pâlatea Cotroceni pi sportivilli ți va s-reprezintâ România la Agiocurli Olimpiți di Paris. Şeflu a cratlui âlli deadi hlambura a vâsilillei ali echipâ olimpicâ ți ari 107 sportivi. Klaus Iohannis dzâsi, cu furnia aesta, că performanţa di livel olimpic s-adarâ pritu multu lucru, cu multâ apofasi, disțiplinâ ş-mirachi. S-aduțem aminti că Nadia Comâneci easti tu unâ carti cu caduri ți zburaști di Agiocurli Olimpiți di Vearâ, tipusitâ cu ndauâ dzâli ninti di competiţia ți va s-ahurheascâ Paris.
    Cartea cu numa „Ațelli dit soni iroi. 100 di momenti a leghendilor olimpiți”, cartea easti unu semnu di tiñie ti sportivilli ti anami şi scoati tu padi momentili di niagârșari di la cathi olimpiadâ. Un episod ti mirachi scosu tu migdani tu carti easti prota notâ 10 datâ vârâoarâ la gimnasticâ, prit cari românca di 14 añi ciudusi Agiocurli di Montreal ditu 1976, tamam şi tabela di marcaj, ți nu eara adratâ ti un ahtari scor, ama aspusi nota unu. Nadia apruche tu câsâbălu Montreal şapti noti di 10, cu care amintă trei medalii di malmâ, unâ di asimi ş-unâ di bâcâri.

    Autor: Leyla Cheamil
    Apriduțearea: Tașcu Lala

  • Facturi compensati la energhie

    Facturi compensati la energhie


    Autoritățli români loară unu şingiru di meatri tra s’afirească populația di impactulu a creaștirillei ncontrolată a păhadzloru la energhie tru prag di iarnă. Camera-a Diputaţlor vulusi, ñercuri, tru harea di for decizional, ordonanţa di urgenţă a Guvernului cari pruveadi compensarea-a facturloru la electriţitate şi la gazili naturali. Actul normativ apufuseaşti ună schemă di agiutoru ti muştiradzlli casniţ, spitali, unităţ di nviţămintu, primării ică ONG-uri. Fu vultusită şi ună schemă di agiutoru tră IMM-uri, cari va s’păltească maş păhălu a energhiillei, fără taxili di distribuţie ică transportu. Misurli suntu tu planu ti s’hibă băgati tu practico di la 1 di brumaru până tru 31 di marţu anlu ţi yini.



    Ministurlu interimar ali energhie, Virgil Popescu, declară la postulu public di radio că aesti misuri va s’da izini ca ună mari parti a nicukiratiloru ditu România s’păltească idyili facturi la curentu și gazi cumu fu iarna tricută. El exighisi că tuţ consumatorlli casniţ va s’aibă plafonat păhălu la energhie electrică, la 1 leu / kilowatt şi la 37 di bani / kilowatt tră gazili naturale, cu tuti taxili incluse. Ma multu, aţelli cari consumă până tru 300 di kilowaţi tru mesu, cu ună marjă di 10% suplimentară la energhie electrică, şi până tru 200 di metri cubi di gaz natural, cu idyea marjă, va s’aibă şi ună compensare. Uidisitu cu isăkili, şasi miliuñi di nicukirati, ditu un total di optu miliuñ, va s’hărsească di compensari la electriţitati, la gazi hiinda zborlu ti dauă miliuñi di nicukirati ditu ateali cama di trei miliuñi existenti.



    Virgil Popescu nica spusi că, tră s’aibă aestu agiutoru, cetățeañilli nu lipseaşti s’adară ici ţiva vără altu lucru, facturli va s’hibă emisi directu cu ñicurărli hăbărisiti. El spusi că furnizorllii di energie ştiu cari suntu muştiradzlli casniţ și cari easti consumlu a aluştoru, va s’bagă tupractico automat discounturili respective și va ş’llia cama deapoa păradzlli di la Ministerlu a Lucurlui.



    Ari și ună schemă di finanţari tră ntreprinderi ñiţ şi di mesi, microntreprinderi, ntreprinderi familiali, ntreprinderi individuale, PFA-uri și tră profesiile liberale. Ditu păhălu a energhiillei electrice, tră tuți aeșţă suntu extrasi absolut tuti taxili: transportu, distribuţie, acciză, ţertificate verdz, bonuri di cogenearari, respectiv, la gaze naturale, taxa di injecţie şi di extracţie ditu depoziti. Practic, va s’păltească maş costul efectiv ali energhiei electrică şi a gazlui natural, cundille ministurlu ali energhie. El deadi asiguripseri că nu va s’aibă problemi bugetare ti băgarea tu lucru a nomlui. Tru cazlu a Centralelor Electriţi di Termoficari, Guvernul va s’ahărdzească a primăriilor ună subvenţie tra s’anvălească criştearea a păhălui la gigacalorie di giumitate ditu diferenţa rezultată anamisa di păhălu di achiziţie și atelu plafonat a gaziloru naturali.




    Autoru: Eugen Coroianu

    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Economie şi energhie

    Banca Mondială agiumsi pi isapea tru scâdeari murindalui ritmolu di crişteare care va s-hibâ înregistrat di economia mondială tru aestu an. Tu ţi mutreaşti România, u feaţi ma bunâ, ama, prognoza di creaştire, di la 2,5%, cât lugursea tru yinar, la 2,8%, a deapoa avansul economic s-hibâ ma mari anlu ţi yini, de 3,2%. Cifrili suntu idyealui tru cazlu a regiunil’ei Europa Centralâ şi di Estu. Aşi cum spuni un raportu a instituţiil’ei financiarâ internaţionalâ, câftarea externă ma vârtoasâ easti aţea cari va s-ducâ la unâ hâiri a catastisil’ei pi pâzarea a lucurlui dit România şi turnarea la hârgiueari.



    Tru idyiul chiro, inflaţia n’icşurata va s-da izini a Băncâlei Centralâ s-aibă unâ politică monetară di andrupari tra ndridzearea ali economie. Guvernul di Bucureşti şi Fondul Monetar Internaţional, a curi reprezentanţi suntu vinţt aesti dzali tru România ti una naua isapi a acordului stand-by vulusit anu toamna, ari la thimel’iu una crişteare a PIB în 2014 între 2,2% şi 2,5% şi de 2,5% anlu ti yini. Autorităţile române ahurhira, prota s-prota, s-candaseasca creditorl’I internaţionali că ari izvuri tra s-l’ia apofasea ti n’icsurarea a contribuţiilor de asigurări sociale – CAS – cu 5% dit giumitatea a anlui.



    Guvernul va, de altă parte, s-aminta nai cama ptanu 435 de milioane de euro tra 51% dit acţiunile Electrica, ti va li listeadza la bursă. Simfun cu programlu ti cari s-achicasira, până pe 26 cirisar lipseasti s-hiba bitisiti ndridzerli de listare la bursă, a deapoa pi 3 di alunar s-ahurheasca tranzacţionarea acţiunilor Electrica. Premierul Victor Ponta este încrezător în succesul acestei operaţiuni şi spune că sumele obţinute vor fi direcţionate către investiţii:



    Escu candasitu, câ va s+aibâ unâ listare di succes, aşi cum fu şi la Romgaz, şi la Transelectrica, şi la Transgaz şi tut capitalu privat ti lu amintăm va s+hibâ ţânut tră investiţii tru infrastructura di energie.”



    Ministurlu delegat tră energie, Răzvan Nicolescu, spusi că easte yborlu ti nai marli proces de listari pi piaţa di capital dit România, iara pâhălu a unei acţiuni va s-hibâ anamisa di 11 şi 13,5 lei. 85% dit numirlu a acţiunilor va s-hibâ acupărate di mărlâii investitori, iara 15% la si cad a nţiţlor investitori. Ma s+aiba un interes criscut di partea a aiştor dit soni, ahârdyearea va s+creascâ di la 15% la 22% şi, tră tuţ, va s-poata s+aiba nâscânti discounturi. Răzvan Nicolescu cundilâe, di altă parte, că di la 1 di alunar producătorlâii di gaze naturale va s-hib borgea ti dari loari unâ parti dit producţia propriişiş pi bursă, iara dit 2015 aestă misură va s+baga tru lucru şi ti furnizorlţi di gazi naturali.



    Armanipsearea: Taşcu Lala