Tag: energia

  • Managementul apei şi schimbările climatice

    Managementul apei şi schimbările climatice

    Hrana, apa și energia sunt valorile supreme într-o lume dominată de poluare, suprapopulare, tensiuni și chiar războaie. Riscurile la adresa aprovizionării cu apă sunt multiple, de la poluare, la secetă și, deloc neimportant, la risipă. România are 30 de râuri cu o lungime de circa 9.400 de kilometri cel mai mare curs de apă fiind Dunărea, urmat de Tisa, Mureș, Prut și Olt.



    Dan Horea de la Radio România Cluj a discutat cu cu europarlamentarul Eugen Tomac, cu inginerul Ioan Curt, directorul Administrației Bazinale de Apă Someș-Tisa şi cu Mihai Goţiu, fost parlamentar şi activist de mediu despre o bună gstionare a apelor din România.




  • Europa-Asia: Romania, ruolo importante su nuova Via della Seta

    Europa-Asia: Romania, ruolo importante su nuova Via della Seta

    La Romania può svolgere un ruolo estremamente importante sull’antica Via della Seta, che collega l’Europa all’Asia. E’ quanto emerso alla Conferenza Bucharest Forum, che ha riunito nella capitale romena leader politici e personalità del mondo imprenditoriale internazionale.



    L’idea principale emersa dal Forum di Bucarest è stata quella che i soldi e la sicurezza vanno di pari passo, nel senso che i progetti economici e il commercio portano un livello ragionevole di benessere, che può risolvere o almeno calmare i conflitti.



    Seguendo questa idea, si delinea un possibile ruolo estremamente importante della Romania, da un lato come porta tra l’Europa e l’Asia, ma anche come fattore di stabilità, sia politica che militare, in veste di membro dell’UE e della NATO.



    L’ex ambasciatore americano a Bucarest, Nicholas Taubman, ha detto che la Romania potrà divenatre un centro di potere, in certe condizioni.



    “Sono ottimista sul futuro economico della Romania. Se la Romania vorrà essere un centro di potere, non solo nell’est europeo, ma di avere anche un’influenza maggiore nell’UE, allora dovrà riunire tre requisiti: il primo riguarda la gente, e la Romania è il settimo Paese nell’UE come popolazione, e i romeni sono operosi e istruiti bene. Il secondo, che la Romania non ha in questo momento e che è essenziale, è un’economia forte. Sviluppata come si deve, l’energia può costituire la base di una simile economia forte. In terzo luogo, la Romania deve avere un esercito forte”, ha dichiarato Nicholas Taubman.



    Il Bucharest Forum è stato organizzato dal 2 al 4 ottobre dall’Istituto Aspen Romania e German Marshall Fund degli USA, in partenariato con il Ministero degli Esteri di Bucarest e la Banca Centrale di Romania.

  • Energia regenerabilă, domeniu prioritar în Baia Mare (reluare)

    Energia regenerabilă, domeniu prioritar în Baia Mare (reluare)

    Municipiul Baia Mare a fost desemnat câştigătorul competiţiei “Liga Campionilor Surselor Regenerabile de Energie din România”, la categoria 100.000 de locuitori. Manifestarea a fost coordonată pe plan naţional de Universitatea Vasile Alecsandri din Bacău şi face parte din proiectul european Intelligent Energy Europe. In cadrul competiţiei s-au înscris majoritatea municipiilor din ţară cu preocupări în domeniul energiilor regenerabile. Aşadar, eforturile depuse de primarul Cătălin Cherecheș și de echipa sa pentru a transforma municipiul Baia Mare în “Capitala verde” a României nu rămân fără rezultate: Dorința noastră este, în primul rând, să generăm eficiență energetică și să-i ajutăm pe cetățeni să economisească bani prin toate proiectele noastre de reabilitare energetică a blocurilor de pe raza municipiului Baia Mare. Avem în proiect, în acest moment, reabilitarea a peste 70 de blocuri de locuit și vom continua și în perioada 2015-2020 când vom ajunge la câteva sute de blocuri de pe raza municipiului Baia Mare. Am început cu școlile unde la majoritatea lor, mai ales pentru sălile de sport, am montat, de acum doi ani, panouri solare pentru a genera căldură, respectiv apa caldă, mai ales că în astfel de spații consumul energetic era unul mare și costurile ridicate. Apoi ne-am orientat foarte mult pentru a sprijini dezvoltarea de către mediul privat a unor hidrocentrale în zone care să nu afecteze mediul înconjurător. Astfel, pe raza municipiului Baia Mare avem câteva investiții noi, în acest domeniu, și bineînțeles dorim acum să generăm pe baza unor fonduri europene și investiții ale municipiului în producerea de energie folosind capacitatea hidrografică a municipiului Baia Mare. Avem câteva râuri cu potențial pentru așa ceva..



    Să amintim că orașul Baia Mare face parte din Asociația Orașe-Energie România, prima asociație care are preocupari în domeniul eficienței energetice și energiilor regenerabile și este membru fondator al Agenției de management Energetic Maramureș. In plus, municipiul Baia Mare a aderat în anul 2008 la inițiativa europeană “Convenția Primarilor”, inițiativă care își propune măsuri concrete împotriva încălzirii globale și schimbărilor climatice. Primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș: Dorim să transformăm o mare zonă din vecinătatea municipiului Baia Mare, o zonă împădurită, în parc natural. In acest fel, municipiul Baia Mare ar fi unul dintre puținele orașe din Europa care ar avea în jurul său un parc de aproximativ 15 000 de hectare. Un parc natural cu zone protejate, cu tot ceea ce înseamnă situri Natura 2000 care vor fi înglobate în acest parc natural. Mai dorim, în zona urbană a municipiului, să dezvoltăm, și avem deja în execuţie, câteva proiecte care țin de tot ceea ce înseamnă Baia Mare ca și oraș verde. Aici mă refer la parcurile pe care noi le reabilităm sau le creem. Avem un proiect pentru un parc nou de 5 hectare în Baia Mare, apoi vom reabilita cele două parcuri mai vechi ale municipiului pentru a genera oaze de verdeață mult mai ample în oraș dar si pentru a crea o viață mai bună și mai sănătoasă pentru cetăţeni. Un alt proiect va fi acela de a introduce toate clădirile care aparțin Primăriei municipiului Baia Mare într-un proiect de eficientizare energetică de la sistemele de încălzire până la izolare termică pentru a reduce costurile pe care municipiul le are cu consumurile de energie şi pentru a genera un model și pentru celelalte societăți comerciale sau pentru persoane private.”



    Alte investiţii, din ultimii ani, derulate în Baia Mare se referă la modernizarea parcului auto cu mijloace de transport moderne şi nepoluante, modernizarea sistemului de iluminat sau dezvoltarea unei instalaţii de valorificare a deşeurilor biodegradabile: “Avem pe raza municipiului Baia Mare un contract de concesiune pentru serviciul public de salubrizare. Avem o rampă de deşeuri cu câteva linii de sortare care vor funcționa până în 2017 apoi, în parteneriat cu Consiliul Judejean, vom construi și, chiar din acest an, intrăm pe un proiect de finanțare europeană pentru a construi o nouă rampă de deșeuri, un depozit zonal care să poată îngloba deșeurile de pe jumătate din judetul Maramureș. Este o chestiune care ține de un sistem de management integrat al deșeurilor cu stații de sortare cu tot ceea ce înseamnă sisteme de colectare de la cetățeni.”



    In cadrul Ligii Campionilor Surselor Regenerabile de Energie din România, alte trei administraţii locale din ţară au fost premiate, în funcţie de numărul de locuitori, respectiv Primăria Taşca (judeţul Neamţ, la categoria sub 5.000 de locuitori), Primăria Mizil, judeţul Prahova (între 5.000 şi 20.000 de locuitori) şi Primăria Alba Iulia la categoria 20.000-100.000 de locuitori

  • Energia regenerabilă, domeniu prioritar în Baia Mare

    Energia regenerabilă, domeniu prioritar în Baia Mare

    Municipiul Baia Mare a fost desemnat câştigătorul competiţiei “Liga Campionilor Surselor Regenerabile de Energie din România”, la categoria 100.000 de locuitori. Manifestarea a fost coordonată pe plan naţional de Universitatea Vasile Alecsandri din Bacău şi face parte din proiectul european Intelligent Energy Europe. In cadrul competiţiei s-au înscris majoritatea municipiilor din ţară cu preocupări în domeniul energiilor regenerabile. Aşadar, eforturile depuse de primarul Cătălin Cherecheș și de echipa sa pentru a transforma municipiul Baia Mare în “Capitala verde” a României nu rămân fără rezultate: Dorința noastră este, în primul rând, să generăm eficiență energetică și să-i ajutăm pe cetățeni să economisească bani prin toate proiectele noastre de reabilitare energetică a blocurilor de pe raza municipiului Baia Mare. Avem în proiect, în acest moment, reabilitarea a peste 70 de blocuri de locuit și vom continua și în perioada 2015-2020 când vom ajunge la câteva sute de blocuri de pe raza municipiului Baia Mare. Am început cu școlile unde la majoritatea lor, mai ales pentru sălile de sport, am montat, de acum doi ani, panouri solare pentru a genera căldură, respectiv apa caldă, mai ales că în astfel de spații consumul energetic era unul mare și costurile ridicate. Apoi ne-am orientat foarte mult pentru a sprijini dezvoltarea de către mediul privat a unor hidrocentrale în zone care să nu afecteze mediul înconjurător. Astfel, pe raza municipiului Baia Mare avem câteva investiții noi, în acest domeniu, și bineînțeles dorim acum să generăm pe baza unor fonduri europene și investiții ale municipiului în producerea de energie folosind capacitatea hidrografică a municipiului Baia Mare. Avem câteva râuri cu potențial pentru așa ceva..



    Să amintim că orașul Baia Mare face parte din Asociația Orașe-Energie România, prima asociație care are preocupari în domeniul eficienței energetice și energiilor regenerabile și este membru fondator al Agenției de management Energetic Maramureș. In plus, municipiul Baia Mare a aderat în anul 2008 la inițiativa europeană “Convenția Primarilor”, inițiativă care își propune măsuri concrete împotriva încălzirii globale și schimbărilor climatice. Primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș: Dorim să transformăm o mare zonă din vecinătatea municipiului Baia Mare, o zonă împădurită, în parc natural. In acest fel, municipiul Baia Mare ar fi unul dintre puținele orașe din Europa care ar avea în jurul său un parc de aproximativ 15 000 de hectare. Un parc natural cu zone protejate, cu tot ceea ce înseamnă situri Natura 2000 care vor fi înglobate în acest parc natural. Mai dorim, în zona urbană a municipiului, să dezvoltăm, și avem deja în execuţie, câteva proiecte care țin de tot ceea ce înseamnă Baia Mare ca și oraș verde. Aici mă refer la parcurile pe care noi le reabilităm sau le creem. Avem un proiect pentru un parc nou de 5 hectare în Baia Mare, apoi vom reabilita cele două parcuri mai vechi ale municipiului pentru a genera oaze de verdeață mult mai ample în oraș dar si pentru a crea o viață mai bună și mai sănătoasă pentru cetăţeni. Un alt proiect va fi acela de a introduce toate clădirile care aparțin Primăriei municipiului Baia Mare într-un proiect de eficientizare energetică de la sistemele de încălzire până la izolare termică pentru a reduce costurile pe care municipiul le are cu consumurile de energie şi pentru a genera un model și pentru celelalte societăți comerciale sau pentru persoane private.”



    Alte investiţii, din ultimii ani, derulate în Baia Mare se referă la modernizarea parcului auto cu mijloace de transport moderne şi nepoluante, modernizarea sistemului de iluminat sau dezvoltarea unei instalaţii de valorificare a deşeurilor biodegradabile: “Avem pe raza municipiului Baia Mare un contract de concesiune pentru serviciul public de salubrizare. Avem o rampă de deşeuri cu câteva linii de sortare care vor funcționa până în 2017 apoi, în parteneriat cu Consiliul Judejean, vom construi și, chiar din acest an, intrăm pe un proiect de finanțare europeană pentru a construi o nouă rampă de deșeuri, un depozit zonal care să poată îngloba deșeurile de pe jumătate din judetul Maramureș. Este o chestiune care ține de un sistem de management integrat al deșeurilor cu stații de sortare cu tot ceea ce înseamnă sisteme de colectare de la cetățeni.”



    In cadrul Ligii Campionilor Surselor Regenerabile de Energie din România, alte trei administraţii locale din ţară au fost premiate, în funcţie de numărul de locuitori, respectiv Primăria Taşca (judeţul Neamţ, la categoria sub 5.000 de locuitori), Primăria Mizil, judeţul Prahova (între 5.000 şi 20.000 de locuitori) şi Primăria Alba Iulia la categoria 20.000-100.000 de locuitori