Radio România Internațional

Tag: energie eoliana

  • Planul de acțiune pentru energia eoliană europeană

    Planul de acțiune pentru energia eoliană europeană

    Uniunea
    Europeană și-a propus să atingă un nivel de cel puțin 42,5% de energie
    regenerabilă până în 2030. În acest sens, capacitatea energiei eoliene va crește
    de la 204 GW în 2022 la mai mult de 500 de GW în 2030.


    Comisia Europeană a
    prezentat planul de acțiune pentru energia eoliană europeană pentru a se
    asigura că tranziția către o energie curată va merge mână în mână cu
    competitivitatea industrială. Planul de acțiune caută să mențină un lanț
    sănătos și competitiv de producere a energiei.


    Executivul comunitar încurajează
    statele membre ca împreună cu instituțiile europene și producătorii să treacă
    la acțiune prin punerea în aplicare a politicilor actuale și a legislației.
    Șase principale arii de acține au fost stabilite: accelerarea dezvoltării
    printr-o creștere a predictibilității, achiziționarea de echipamente, acces la
    finanțare, un mediu internațional corect și competitiv, încurajarea
    parteneriatelor pentru energie regenerabilă, angajarea industriei eoliene și a
    statelor membre.


    Maroš
    Šefčovič, vicepreședinte al Comisiei Europene, a remarcat câștigurile aduse
    până acum de sectorul energiei eoliene din Uniunea Europeană.

    Vrem ca puterea eoliană să
    continue să fie o poveste europeană de succes, atât din punctul de vedere al
    energiei, cât și al industriei de profil. Aceasta pentru că este, într-adevăr,
    o poveste europeană de succes.

    Permiteți-mi să vă ofer câteva cifre. În 2022,
    puterea eoliană a furnizat, în medie, 16% din electricitatea consumată în Uniunea
    Europeană și, în multe zile, mai mult de o treime, deci mai mult de 30%.
    Ecosistemul nostru competitiv integrat de aproape 250 de fabrici, construit ca un
    lanț de valoare în aproape toate statele membre, are o capacitate suficientă să
    acopere cea mai mare parte a cererii curente.

    Principalii producători europeni
    contează pentru aproape 85% din piața europeană de energie eoliană. Sectorul
    eolian a cunoscut o importantă creștere și a devenit creator important de
    slujbe pentru Europa. El contribuie cu 36 până la 42 miliarde euro la PIB-ul
    european și a creat 300.000 de slujbe de bună calitate.



  • Acțiuni imediate pentru sprijinirea industriei europene a energiei eoliene

    Acțiuni imediate pentru sprijinirea industriei europene a energiei eoliene

    Pentru a atinge obiectivul Uniunii Europene de a obține cel puțin 42,5% energie din surse regenerabile până în 2030 este necesară o dezvoltare importantă a capacității eoliene instalate.

    Ținta de creștere este de la 204 GW în 2022 la peste 500 de GW până în 2030.

    Sunt multe probleme care trebuie depășite, de aceea Comisia Europeană a prezentat un plan de acțiune privind energia eoliană europeană.

    În primul rând, se va pune accentul pe un proces de autorizare mai rapid.

    Instalațiile eoliene adăugate în 2022 au adus o capacitate record, de 16 GW, dar nu suficientă pentru atingerea obiectivului UE privind energia din surse regenerabile. Prin noul plan de acțiune se pune accent pe digitalizarea proceselor de autorizare și pe asistența tehnică acordată statelor membre. Comisia va sprijini construirea de rețele electrice prin intermediul unui plan de acțiune în cursul acestui an.

    În al doilea rând, licitațiile privind energia eoliana vor avea criterii mai bine concepute și obiective care recompensează echipamentele cu o valoare adăugată mai mare. Planul de acțiune prevede, de asemenea, o evaluare a riscurilor în materie de securitate cibernetică.

    Apoi, va crește accesul la finanțare. Comisia Europeană se angajează să faciliteze accesul la finanțare, în special prin Fondul pentru Inovare, în timp ce Banca Europeană de Investiții va pune la dispoziție garanții de diminuare a riscurilor în ceea ce privește producția de energie eoliană în Europa. Pe de altă parte, Comisia încurajează statele membre să ofere ajutoare de stat pentru a sprijini producția.

    Pentru a asigura concurența echitabilă, Comisia monitorizează posibilele practici comerciale neloiale care îi avantajează pe producătorii străini de energie eoliană și va continua să utilizeze acordurile comerciale pentru a facilita accesul la piețele străine.

    Și un aspect extrem de important: vor fi lansate academiile europene de competențe, dedicate și sectorului energiei eoliene. Acestea sunt concepute pentru perfecționarea și recalificarea lucrătorilor. Academiile au ca obiectiv formarea a 100 000 de cursanți în termen de trei ani de la înființare.


  • Nou set de acţiuni propuse de Comisie pentru asigurarea accesului la materiile prime critice

    Nou set de acţiuni propuse de Comisie pentru asigurarea accesului la materiile prime critice

    Lista actualizată a Comisiei Europene privind materiile prime critice cuprinde 30 de elemente rare, esenţiale în producerea articolelor electronice, în industria aerospaţială şi de apărare, în industria auto, dar şi în obţinerea energiei din surse regenerabile. Litiul, bauxita, titanul, cobaltul, cauciucul natural, grafitul sau metalele din grupa platinei nu pot fi extrase în mod fiabil în UE, o mare parte dintre ele trebuind importate din ţări terţe precum China, India sau din ţări din America Latină sau din Africa. Pentru a menține stocul de materii prime critice, autoritățile locale și regionale ar trebui să joace un rol important în intensificarea extracției acestora în Uniune și în îmbunătățirea reciclării lor, atrage atenţia Comisia Europeană. Se preconizează că cererea de materii prime rare va crește drastic, iar cum Europa se bazează în mare măsură pe importuri, adesea de la furnizori din țări terțe cu un statut monopolist.

    Uniunea Europeană trebuie să atenueze riscurile pentru lanțurile de aprovizionare şi să evite deficite precum cele apărute în urma pandemiei de COVID-19, a sublinat comisarul european pentru Comerţ, Valdis Dombrovskis:

    Obiectivul nostru principal este să devenim lideri în industriile verzi ale viitorului. Pentru a face posibil acest lucru, avem nevoie de materiile prime critice, iar necesităţile noastre sunt foarte clare şi vor creşte de câteva ori în următoarea decadă. Ca să vă dau câteva exemple, pentru ţintele noastre privind producerea de energie eoliană, cererea de metale rare este aşteptată să crească de 5-6 ori până în 2030 şi de 6-7 ori până în 2050. În producerea de baterii pentru autovehiculele electrice, cererea de litiu este estimată să crească de 12 ori până în 2030 şi de 21 de ori până în 2050. Oricum, noi nu suntem un continent bogat în resurse şi putem asigura doar o fracţiune din aceste necesităţi. Pentru multe dintre aceste materii prime rare depindem de un nucleu mic de parteneri, în unele situaţii chiar de o singură ţară, iar acesta nu este un mod stabil şi predictibil de a construi o industrie a viitorului. Aşadar, avem nevoie urgentă de a ne diversifica sursele de aprovizionare.


  • Strategii pentru integrarea sistemelor energetice și pentru hidrogenul curat

    Strategii pentru integrarea sistemelor energetice și pentru hidrogenul curat

    Pentru a deveni neutră climatic până în 2050, Europa trebuie să își transforme sistemul energetic, care generează 75% din emisiile de gaze cu efect de seră ale Uniunii. Cele două strategii stabilesc o nouă agendă de investiții în energia curată, în conformitate cu pachetul de măsuri al Comisiei privind redresarea economică și cu Pactul verde european.

    Strategia privind integrarea sistemului energetic va crea cadrul pentru tranziția către o energie verde într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor. Să ne imaginăm un sistem în care electricitatea pentru autoturisme ar proveni din panourile solare de pe acoperișuri, în timp ce căldura pentru clădiri va fi obţinută de la o fabrică alimentată cu hidrogen curat, obținut din energie eoliană. Această strategie are trei piloni principali. În primul rând, crearea unui sistem energetic mai circular, având în centru eficiența energetică. În al doilea rând, se va folosi tot mai mult electricitatea, pentru că este cel mai uşor de obţinut din surse regenerabile. Se urmăreşte, de exemplu, crearea unei reţele de un milion de puncte de încărcare a vehiculelor electrice, alături de mărirea producţiei de energie solară și eoliană. În al treilea rând, pentru sectoarele în care electrificarea este dificilă, vor fi folosiţi combustibili mai puțin poluanți, inclusiv biocombustibili durabili, biogaz şi hidrogen regenerabil.

    Strategia privind hidrogenul: într-un sistem energetic integrat, hidrogenul poate fi utilizat ca materie primă, combustibil sau purtător de energie și pentru stocarea energiei, având multe aplicații în industrie, transporturi, energie și construcţii. Hidrogenul nu emite la utilizare bioxid de carbon și aproape nicio altă formă de poluare atmosferică. Prioritatea este dezvoltarea hidrogenului regenerabil, în principal din energia eoliană și solară. Această tranziție se va realiza de asemenea în etape, cu mărirea graduală a producţiei de hidrogen regenerabil şi desfăşurarea la scară largă a tehnologiilor de folosire a acestuia.

    Pentru a contribui la realizarea acestei strategii, Comisia a lansat Alianța europeană pentru hidrogen curat, formată din lideri ai industriei, miniștri naționali și regionali și reprezentanți ai societății civile și ai Băncii Europene de Investiții.

    Pentru a direcționa sprijinul către cele mai curate tehnologii disponibile, Comisia va introduce standarde, terminologie și certificare comune.


  • Fonduri europene pentru o nouă linie electrica Cernavodă și Stâlpu

    Fonduri europene pentru o nouă linie electrica Cernavodă și Stâlpu

    Europa vorbeşte
    de mai multă vreme despre modernizarea economiei, prin Mecanismul pentru
    Interconectare    , de care amintea recent şi vicepreședintele Comisiei Europene, Maros
    Sefcovic    , responsabil pentru Uniunea Energiei.




    Realizarea liniei de înaltă tensiune, între localitățile Cernavodă și Stâlpu din România,
    proiect dezvoltat de compania naţională Transelectrica, este o dovadă în acest sens.




    Când va fi gata, linia electrică va duce la o
    aprovizionare mai sigură
    cu energie a consumatorilor din România şi la integrarea energiei
    eoliene din zona Dobrogea    , a declarat directorul general executiv al Transelectrica,
    Corina Popescu: Am obţinut
    un grant de 27 de milioane de euro. Pentru noi este un pas important în consolidarea zonei
    Dobrogea. Practic, realizarea liniei aduce beneficii în creşterea gradului de
    siguranţă în alimentarea consumatorilor din această regiune, dar nu numai, ci
    din toată ţara, scad congestiile în reţea, astfel reducându-se costurile şi
    pentru consumatorii finali.





    Desigur, asta nu înseamnă că, de mâine, românii vor plăti
    mai puţin pentru energia electrică consumată sau că vor uita de penele de
    curent, dar, cu siguranţă, banii europeni vor fi folosiţi pentru un consum mai
    eficient de energie şi pentru mai puţine pierderi pe reţea.




    Corina Popescu, Director General Executiv
    Transelectrica: Zona Dobrogea se caracterizeazăprintr-o producţie foarte mare (n.r. de energie electrică), producţie eoliană şi producţia celor două
    unităţi de la Cernavodă. Linia aceasta, practic, sprijină posibilitatea de a
    evacua această producţie de energie electrică
    din această zonă către regiunile din ţară, unde există consum, dar nu avem unităţi
    de producţie a energiei electrice.





    Noua linie de înaltă tensiune Cernavodă -Stâlpu va avea o
    lungime de 160 de kilometri şi va fi gata în anul 2020.





    Proiectul
    este primul dintre cele şase obiective de investiţii
    derulate de Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica,
    obiective care se regăsesc pe lista proiectelor de interes comun privind
    infrastructura energetică, adoptată anul trecut de Comisia Europeană.


  • Investiţiile în noi proiecte eoliene în Uniunea Europeană au scăzut cu 19%

    Investiţiile în noi proiecte eoliene în Uniunea Europeană au scăzut cu 19%

    În România, reducerea numărului de certificate verzi acordate pentru
    producerea de energie eoliană i-a descurajat pe investitori. În localitatea
    Poarta Albă, jud. Constanţa, un investitor german a început un proiect
    pentru producerea de energie eoliană însă nu l-a finalizat.

    Conform unui raport recent, investiţiile în noi proiecte eoliene în Uniunea
    Europeană au scăzut anul trecut cu 19% şi au ajuns la cel mai scăzut nivel din
    ultimii trei ani. În prezent, Uniunea Europeană dispune de capacităţi totale
    instalate de producţie a energiei eoliene de 169 GW iar energia eoliană este
    responsabilă pentru 18% din capacitatea totală instalată în Uniunea Europeană.
    În anul 2013, România se afla pe locul 10 în Uniunea Europeană din punctul de
    vedere al producţiei de energie eoliană iar, în aprilie 2017, parcul eolian din
    Constanţa     a atins recordul la capitolul energie verde, înregistrând peste 12
    GWh de energie verde. Cu toate acestea, reducerea numărului de certificate
    verzi acordate pentru producerea de energie eoliană i-a descurajat pe
    investitori şi multe dintre proiectele începute sunt şi acum nefinalizate.
    Astăzi vorbim despre un astfel de proiect de înfiinţare a unui parc eolian în
    localitatea Poarta Albă, judeţul Constanţa, proiect început şi nefinalizat.

    Cu
    explicaţii primarul Vasile Delicoti:
    Proiectul a mers până la final. S-a
    luat autorizaţia de construire, s-a început chiar şi amenajarea drumurilor pe
    care ar fi trebuit să meargă ulterior utilajele pentru a monta echipamentele,
    dar datorită faptului că s-au redus inclusiv certificatele verzi acordate de
    către stat acest proiect nu a mai ajuns la maturiate şi era un proiect destul
    de frumos cu 27 de turbine de 2,5 MegaWh, undeva la 67 de MegaWh, destul de
    mare. Investitorul german decisese să facă inclusiv revizii la linia de
    transport de medie tensiune. Prin aceste parcuri se putea diminua odată
    poluarea şi în al doilea rând se putea da o energie mult mai ieftină către
    cetăţean şi către agricultură, pentru că Dobrogea ar fi putut să aducă cel
    puţin 1 miliard la bugetul naţional numai prin aceste parcuri eoliene, din TVA
    şi acciza care se aplică pe energia electrică.



    Curtea de Conturi Europeană desfășoară în această perioadă un audit prin
    care urmărește să determine eficacitatea sprijinului pus la dispoziție de
    Uniunea Europeană și de statele membre pentru producția de energie electrică
    din energie eoliană și energie solară fotovoltaică.