Tag: enoturism

  • Drumul vinului în Dobrogea

    Drumul vinului în Dobrogea

    Vă invităm astăzi să descoperiţi o zonă viticolă ce beneficiază deopotrivă de doi factori favorizanţi: solul nisipos și briza mării. Mergem, aşadar, în Dobrogea, pe un drum al vinului, presărat cu istorie, trasee de escaladă în cei mai vechi munţi ai ţării, drumeţie şi oameni pe cât de diverşi, pe atât de primitori.

    Alexandra Gălbează, preşedintele Asociaţiei de enoturism, ne-a prezentat zona ca fiind una dintre destinaţiile cele mai ofertante: “Să nu uităm Dobrogea, care este uitată puțin și e un teritoriu care trebuie redescoperit și pus puțin pe harta vinului din România și enoturismului. De ce? Pentru că vorbim despre o zonă foarte bogată din punct de vedere istoric, dar totodată și din punct de vedere peisagistic. Vorbim despre Delta Dunării, plimbări prin Delta Dunării, bineînțeles, peisajele către Marea Neagră, dar există și crame care sunt foarte, foarte entuziasmate, în ultima perioadă, în primi turiști.”

     

    Podgoriile dobrogene găzduiesc atât soiuri autohtone, cât și soiuri internaționale, iar la o degustare, acestea sunt asociate și cu preparate locale, ne-a mai spus interlocutoarea noastră şi a adăugat.

    “Sunt seri tematice care se fac, sunt foarte mulți turiști încântați. Chiar și eu am fost cu un grup de prieteni, am observat un apus spre o Dunăre extraordinară, am degustat un rose deosebit și, bineînțeles, acestea au fost asociate cu preparatele locale, cu plăcinta dobrogeană. Nu mai vorbim că putem umple timpul și putem să mergem către mănăstiri, către cetatea Histria și cetatea Capidava. Putem realiza chiar pachete de degustare, sesiuni de  degustare în natură. Putem merge în Dobrogea, nu numai în timpul verii, putem prelungi sezonul estival și în luna septembrie și în luna octombrie, tocmai pentru a ne bucura mai mult și la o temperatură mai plăcută de aceste vinuri.”

     

    Din punct de vedere gastronomic oferta Dobrogei abundă în peşte, dar şi în plăcinte dobrogene specifice, plăcinte cu brânză, cu praz sau cu foi de ştevie, care completează perfect oferta variată de vinuri.

    Cât despre drumeţie, un alt loc ce merită vizitat sunt Cheile Dobrogei, un monument natural extraordinar, din vremea Cretacicului. Este o zonă de o deosebită frumuseţe, a cărei promovare a început din 2011, zonă ce impresionează prin peisajul sălbatic, cu stânci din calcar, cu forme care mai de care mai ciudate. Tot aici există  14 peşteri, care pot fi descoperite. Dintre acestea, cea mai spectaculoasă este Peştera Liliecilor, cu două niveluri şi două galerii.

     

     

  • Povestea vinului transilvănean

    Povestea vinului transilvănean

    Enoturismul sau turismul viticol poate fi modalitatea perfectă de a descoperi diferite colțuri din România. Alături de castele, tradiții, monumente naturale, în fiecare viță de vie, la fiecare cramă puteți descoperi o adevărată poveste a locului, cu și despre oameni. Azi, ne oprim în Transilvania, unul dintre locurile în care putem descoperi o parte din sufletul Transilvaniei. Darius Pripon, director de producție și enolog:



    Ne aflăm, practic, în piemontul munților Călimani, la baza lor, în satul Jelna. A fost o așezare romană în trecut. Există și un limes. Apoi, de prin secolul al XI-lea a apărut satul Jelna, ridicat de către coloniștii sași. Azi ne aflăm în Jelna, în județul Bistrița Năsăud, o zonă deluroasă, cu climat rece, din punct de vedere al clasificării viței de vie. E recunoscută ca o viță de vie europeană, montană, datorită proximității față de munte și a altitudinii de 700 de metri a viei. Se remarcă pământul nealterat, sustenabil, Transilvania fiind printre ultimele locuri care mai beneficiază de sustenabilitate naturală, neexistând prea multe intervenții antropice după revoluția industrială.”



    De exemplu, una dintre ofertele propuse este o degustare de trei până la cinci vinuri gama Amprenta Transilvaniei, alături de un platou rece ce consistă din brânzeturi locale, legume locale de sezon și mezeluri artizanale locale. Însă cum se procedează pentru o vizită? Darius Pripon, director de producție și enolog la Crama Jelna: Cineva care ajunge aici este rugat să-și facă rezervare, ca să ne și putem ocupa de persoana respectivă. Aici poți vedea crama, locul în care facem vinul, vița de vie, întrucât păstorim 26 de hectare de viță de vie. Poate merge la pensiunea cramei noastre, unde servim vinurile noastre și preparatele. Încercăm ca acestea să fie locale. Satul este foarte bogat și chiar și pe vremea sașilor era unul dintre cele mai bogate sate din Transilvania. Și astăzi veți întâlni aici o bucătărie artizanală. Sunt producători de carne de porc, de carne de vită, astfel încât avem de unde alege. Avem mezeluri și brânzeturi artizanale. Ca atare, turistul se poate bucura de loc, în Jelna, în Transilvania, așa cum se face în Toscana, Burgundia, Bordeaux sau orice alt loc important al turismului enologic de pe planetă.”




    Oaspeții ajung aici din toate colțurile pământului. Darius Pripon: Avem turiști străini mereu, de la coreeni, la americani, germani, austrieci. Toate vinurile le-au plăcut foarte mult, însă depinde de unde vin. Sunt unii care vibrează mai mult la vinurile noastre naționale: Fetească Albă, Fetească Regală. Alții sunt mai încântați de expresii mai aromate cum oferă un Sauvignon Blanc. Alții se bucură de catifelarea unui Pinot Noir, sunt cei care au un bagaj mai elevat de cunoștințe din lumea vinului.”



    Vinul cultural. Iată un concept pe care vi-l propune Darius Pripon, enolog: Ceea ce facem noi este un demers în direcția culturii. Nu este un vin comercial, fiecare venind de pe o parcelă din via noastră. Vinul este făcut dinspre vie înspre consumator și nu invers. Nu este un demers comercial în care se face un studiu de piață și se face vinul în conformitate cu acesta. Se ia zona, se caută sufletul și esența ei, iar totul este metamorfozat, transmutată natural prin vița de vie. Vița de vie este capabilă să exprime cel mai bine aspectele care ne alcătuiesc și care ne definesc: de la zonă, la cultură, climă, artă, felul în care se mănâncă, aerul din zonă. Fiecare detaliu e imprimat în vița de vie și, ulterior, în vin.”



    În speranța că v-am convins, vă așteptăm și data viitoare cu o nouă destinație. Până atunci, drum bun și vreme frumoasă!