Tag: ENVI

  • Un sistem de calcul pentru emisii

    Un sistem de calcul pentru emisii

    În Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European (ENVI) se lucrează intens la o propunere pentru un sistem de calcul pentru emisii. Acest regulament este propus pentru a calcula emisiile de către companiile obligate să o facă prin regulament sau cele care vor să o facă benevol.

     

    Ce presupune acest lucru? Europarlamentarul Marian Jean Marinescu explică:

     

    “Lucrăm în această perioadă în Parlamentul European la un dosar care se cheamă Count Emissions EU, adică un sistem de calcul pentru emisii, un dosar care probabil se va opri în această legislatură.

    În Parlament, în acest moment, există companii care calculează emisiile, în special pe cele de dioxid de carbon, pentru a îndeplini cerințele unor regulamente, așa cum este schema de certificate pentru emisii de CO2 -ETS. Pentru că știți că sunt societăți, în special cele producătoare de energie electrică, care trebuie să cumpere certificate echivalente cu cantitatea de emisiile de CO2 pe care le produc.

    Acum a ieșit această propunere de regulament de la Comisie pentru a se calcula emisiile de către companiile obligate de regulament sau cele care vor să facă acest lucru benevol. Această propunere va crea o presiune uriașă birocratică asupra companiilor, în special a companiilor mici, a întreprinderilor mici și mijlocii, și va mări prețurile, bineînțeles, în toate domeniile, și va avea o consecință, după opinia multora, economică, negativă.

    De ce? Pentru că sunt foarte multe lucruri de făcut cu un final nu foarte concludent. Pentru că, în primul rând, nu se aplică la companiile la ETS, de exemplu, nu se aplică, pentru că se spune că acolo sunt emisii doar de CO2 și global pe un an întreg, dincoace este pe o bucată de transport.

    Deci toate companiile care efectuează servicii de transport pe mare, pe uscat, pe cale ferată, pe drum, aerian trebuie să facă acest calcul în conformitate cu un standard internațional. Și acum încep marile probleme. Standardul internațional este bazat pe regula well-to-whell, adică de la puț la roată, nu pe întregul ciclu de viață al vehiculului. Însă rezultatele vor fi foarte contradictorii, pentru că trebuie să existe o bază de date sau mai multe baze de date referitoare la intensitate a emisiilor, la factori. Un regulament extrem de complicat.”

     

     

  • PE propune statelor membre o îmbunătățire a cadrul Uniunii de prevenire și control al bolilor

    PE propune statelor membre o îmbunătățire a cadrul Uniunii de prevenire și control al bolilor

    Politica comunitară în domeniul își
    propune să ofere protecție împotriva amenințărilor la adresa sănătăţii și să
    armonizeze strategiile între statele membre. În
    noiembrie 2020 Comisia Europeană a propus un nou cadru de securitate
    sanitară, bazat pe experiența dobândită în combaterea coronavirusului.

    Cadrul contine un pachet legislativ format din trei iniţiative, printre care extinderea
    mandatelor Agenţiei Europene a Medicamentului (EMA), adoptat in iulie,
    respectiv a Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor( ECDC) şi
    regulamentul privind cooperarea transfrontalieră. Ultimele două iniţiative au
    fost aprobate în septembrie deeurodeputaţi.

    Cu detalii Dana Popp, ofiţer de presă în cadul
    Parlamentului European: Acest pachet conţine 3 propuneri: consolidarea
    mandatelor celor două agenţii europene care s-au regăsit în prima linie pe
    durata pandemiei şi anume Agenţia Europeană a Medicamentului(EMA) şi Centrul
    European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC).

    Cea de a treia propunere
    priveşte consolidarea cooperării transfrontaliere şi în special în ceea ce
    priveşte regiunile de frontieră. Parlamentul
    European şi-a stabilit deja în luna iulie poziţia pentru negocierile
    interinstituţionale privind EMA, iar în septembrie, au urmat celelalte două
    iniţiative. In ceea ce priveşte extinderea mandatului ECDC, PE solicită,
    printre altele şi introducerea bolilor netransmisibile grave, cum ar fi bolile
    cardiovasculare, respiratorii, cancerul sau diabetul. Deputaţii europeni
    doresc, de asemenea, ca statele membre să furnizeze date de calitate,
    comparabile şi comunicate în timp util.

    Criza provocată de pandemia de
    COVID-19 a arătat că la nivelul UE trebuie să se facă mai mult pentru a susține
    cooperarea dintre statele membre, mai ales dintre regiunile de frontieră. In
    septembrie, eurodeputaţii au
    adoptat o propunere legislativă menită
    să îmbunătățească prevenirea, pregătirea și răspunsul Uniunii în caz de criză
    în fața unor viitoare amenințări transfrontaliere grave pentru sănătate.

    Cu
    alte detalii, Dana Popp, ofiţer de presă în cadrul PE: Parlamentul
    European doreşte de asemenea consolidarea capacităţii de prevenire, pregătire
    şi răspuns la adresa ameninţărilor viitoare privind sănătatea publică. In acest
    sens, în propunerea de regulament privind cooperarea transfrontalieră,
    parlamentarii solicită proceduri clare şi mai multa transparenţă în achiziţiile
    publice comune. Ameninţările la adresa sănătaţii trebuie privite în ansamblul
    politicilor europene deoarece s-a dovedit că pot avea un impact puternic asupra
    tuturor sectoarelor economiei. Chiar dacă protejarea sănătăţii rămâne o
    competenţă naţională de bază, aceste propuenri sunt menite să îmbunătăţească
    cooperarea, schimbul de informaţii, expertiza şi bune practici. UE este cu
    siguranţă mai puternică atunci când vorbeşte cu un singur glas, cum ar fi în
    cadrul negocierilor cu sectorul producători de medicamente sau echipamente
    medicale. Pentru toate cele trei iniţiative negocierile cu statele membre au
    început, deja, finalizarea acestora este aşteptată până la finele acestui an,
    sub preşedinţia slovena a Consiliului.




  • Vaccinarea, în atenţia eurodeputaţilor

    Vaccinarea, în atenţia eurodeputaţilor

    La începutul lunii aprilie, în România, numărul total de
    cazuri de rujeolă se apropia de 12 mii
    . Doar în ultima săptămână a lunii
    martie, de pildă, au fost înregistrate 215 cazuri noi de rujeolă, potrivit unei
    informări a Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor
    Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică. Numărul
    persoanelor care au murit din cauza rujeolei trecuse deja, zilele trecute, de
    45.


    Nici gripa nu s-a lăsat mai prejos. În sezonul de iarnă, numărul
    deceselor provocate de gripă, în România, a trecut deja de 100, fiind de patru
    ori mai multe decât în sezonul trecut.


    Ţara noastră nu este singura afectată. În Germania, de pildă,
    au murit, în acest sezon, din cauza gripei, în jur de o mie de oameni, după cum a anunţat Institutul
    Robert Koch
    , citat de agenţia DPA.


    Gripa poate afecta mortal mai ales pacienţii cu diabet, cu boli
    de plămâni, cu cardiopatie ischemică sau hipertensiune arterială, cu obezitate
    sau pe cei care au suferit anterior accidente vasculare. Nu în ultimul rând, femeile
    gravide au şanse reale să dezvolte forme severe de boală.


    În condiţiile în care, după cum se vede, bolile
    transmisibile fac adevărate ravagii, revine
    în actualitate problema vaccinării, la nivelul întregii Uniuni Europene. Motiv
    pentru care eurodeputaţii s-au aplecat serios asupra problemei, iar Comisia pentru
    Mediu, sănătate public şi siguranţă alimentară a Parlamentului European (ENVI) a
    adoptat o rezoluţie, la sfârşitul lunii trecute, privind ezitarea faţă de
    vaccinare şi scăderea ratelor de vaccinare în Europa.


    Eurodeputata Renate Sommer, din Germania, membră a Grupului
    Partidului Popular European, unul dintre coautorii textului, a declarat, pentru
    Euranet Plus: Problema
    este că vaccinările au avut atât de mult success de-a lungul ultimelor decenii astfel
    încât, în mod evident, multă lume a uitat că datorită vaccinărilor am scăpat de
    cele mai multe boli infecţioase grave. Şi trebuie să reamintim oamenilor ca
    vaccinarea este încă necesară.



    În documentul Comisiei pentru Mediu, sănătate publică şi
    siguranţă alimentară a Parlamentului European privind vaccinarea se solicită
    Comisiei Europene şi statelor membre ale Uniunii să lucreze împreună la un plan
    de acţiune împotriva bolilor care pot fi prevenite prin imunizare. Renate
    Sommer: Este
    responsabilitatea statelor membre să devină active şi cerem statelor membre să
    informeze mai bine populaţia, pentru a creşte gradul de conştientizare.
    Totodată, ar fi bine să avem o platformă europeană pentru schimbul de
    experienţă şi de bune practici, pentru că situaţia este diferită în ţările
    membre. De ce? Pentru că sistemele de sănătate sunt diferite. Avem state membre
    sărace şi state membre bogate. Vrem să atingem acelaşi nivel de vaccinare în
    întreaga Europă şi pentru a atinge acest scop avem nevoie de coordonarea
    Comisiei Europene.