Radio România Internațional

Tag: eoliene

  • Raportul privind starea uniunii energetice 2024

    Raportul privind starea uniunii energetice 2024

    Raportul din 2024 privind starea uniunii energetice, publicat de Comisia Europeană în prima jumătate a acestei luni, descrie modul în care Uniunea a gestionat provocări fără precedent în peisajul politicii energetice, prin instituirea unui cadru de reglementare pentru urmărirea tranziției către o energie curată și prin punerea bazelor unei creșteri economice și a unei competitivități reînnoite.

    De o importanță deosebită, se arată în document, este faptul că, în ultimii ani, UE a reușit să facă față riscurilor critice la adresa securității aprovizionării sale cu energie, să recâștige controlul asupra pieței și prețurilor energiei și să accelereze tranziția către neutralitatea climatică. Astfel, în prima jumătate a anului 2024, jumătate din producția de energie electrică a UE a provenit din surse regenerabile, ponderea gazelor rusești în importurile Uniunii a scăzut de la 45% în 2021 la 18% până în iunie 2024, în timp ce importurile de la parteneri de încredere precum Norvegia și SUA au crescut.

    În perioada august 2022 – mai 2024, cererea de gaze în UE s-a redus cu 138 de miliarde de metri cubi, iar prețurile la energie sunt mai stabile și rămân cu mult sub nivelurile de vârf ale crizei energetice din 2022. S-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește energia din surse regenerabile – energia eoliană a depășit gazele, devenind a doua cea mai mare sursă de energie electrică a UE după energia nucleară. În același timp, emisiile de gaze cu efect de seră ale Uniunii au scăzut cu 32,5% între 1990 și 2022, în timp ce economia UE a crescut cu aproximativ 67% în aceeași perioadă.

    Comisarul pentru energie la momentul prezentării raportului, Kadri Simpson:

    „Uniunea Europeană este acum bine dotată să-și îndeplinească obiectivele de neutralitate climatică, asigurându-se, în același timp, că industria este competitivă. Am convenit niște ținte mai mari pentru energii regenerabile și eficiență și avem piețe reformate și cele mai înalte standarde din lume pentru economia hidrogenului și pentru reducerea emisiilor de metan. După doi ani record în domeniul instalațiilor regenerabile, în prima jumătate a lui 2024 energia eoliană și solară au depășit pentru prima dată energiile fosile în mixul nostru energetic. Și asta ne dă credibilitate să conducem eforturile internaționale în domeniul regenerabilelor.”

    La nivel internațional, UE a condus inițiativa globală de a tripla capacitatea de energie din surse regenerabile și de a dubla îmbunătățirile în materie de eficiență energetică ca parte a tranziției de la combustibilii fosili, care a fost aprobată de toate părțile în cadrul COP28 de la Dubai. Raportul menționează și ceea ce este de făcut în continuare.

    În document se arată că eforturile în materie de eficiență energetică vor trebui intensificate în continuare pentru ca UE să atingă obiectivul de reducere cu 11,7% a consumului final de energie până în 2030.

    De asemenea, sunt necesare îmbunătățiri suplimentare, nu în ultimul rând în ceea ce privește electrificarea echipamentelor de încălzire la toate nivelurile și rata de renovare a clădirilor. Sunt necesare, în același timp, eforturi consolidate pentru a aborda problema prețurilor ridicate la energie, acest lucru fiind esențial pentru îmbunătățirea competitivității industriei UE și pentru accelerarea investițiilor în rețelele integrate de infrastructură ale Europei.

  • Comisia aprobă 3 miliarde EUR României pentru instalațiile eoliene onshore și solare fotovoltaice

    Comisia aprobă 3 miliarde EUR României pentru instalațiile eoliene onshore și solare fotovoltaice

    Comisia Europeană a aprobat acordarea de către România a unei scheme de ajutor în valoare de 3 miliarde EUR în sprijinul instalațiilor care produc energie eoliană onshore și solară fotovoltaică, în conformitate cu Planul industrial al Pactului verde. Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar de criză și de tranziție pentru măsuri de ajutor de stat, adoptat de Comisie la 9 martie 2023 și modificat la 20 noiembrie 2023, care a fost instituit cu scopul de a încuraja luarea de măsuri de sprijin în sectoarele esențiale pentru accelerarea tranziției verzi și reducerea dependenței de combustibili.

    Vor fi eligibile, în cadrul măsurii, proiectele de construcție și exploatare a unor instalații noi de producere de energie electrică din surse solare fotovoltaice și din surse eoliene onshore.

    Ajutorul va fi acordat prin proceduri de licitație competitivă și va lua forma unui contract bidirecțional pentru diferență. Prețul de exercitare va fi stabilit prin procedurile de ofertare, iar prețul de referință va fi calculat ca medie lunară ponderată în funcție de producție a prețului de piață al energiei electrice pe piețele pentru ziua următoare.

    Atunci când prețul de referință este mai mic decât cel de exercitare, beneficiarul va avea dreptul să primească plăți egale cu diferența dintre cele două prețuri. În schimb, atunci când prețul de referință este mai mare decât cel de exercitare, beneficiarul va trebui să plătească diferența autorităților române. Prin urmare, schema garantează beneficiarilor un nivel minim de rentabilitate și asigură în același timp faptul că beneficiarii nu sunt supracompensați pentru perioadele în care prețul de referință este mai mare decât prețul de exercitare.

    Ajutorul va fi acordat printr-o procedură de licitație competitivă, înainte de data de 31 decembrie 2025. În plus, ajutorul trebuie să îndeplinească o serie de condiții menite să limiteze denaturările nejustificate ale concurenței și face, de asemenea, obiectul unor garanții menite să asigure faptul că există suficienți participanți la procedura de licitație competitivă.

  • Bani europeni pentru centrale eoliene şi fotovoltaice

    Bani europeni pentru centrale eoliene şi fotovoltaice

    Comisia Europeană a aprobat miercuri acordarea de către România a unei scheme de ajutor în valoare de 3 miliarde de euro (15,22 miliarde lei) în sprijinul instalaţiilor care produc energie eoliană onshore şi solară fotovoltaică, în vederea promovării tranziţiei către o economie fără emisii poluante.

    Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar de criză şi de tranziţie pentru măsuri de ajutor de stat, anunță Comisia, care a fost instituit pentru a încuraja luarea de măsuri de sprijin pentru accelerarea tranziţiei verzi şi reducerea dependenţei de combustibili. Vor fi eligibile, în cadrul măsurii, proiectele de construcţie şi exploatare a unor instalaţii noi de producere de energie electrică din surse solare fotovoltaice şi din surse eoliene onshore. Ajutorul va fi acordat printr-o procedură de licitaţie competitivă, înainte de 31 decembrie 2025.

    Potrivit CE, schema garantează beneficiarilor un nivel minim de rentabilitate. În plus, mai precizează Comisia, schema notificată de România este necesară, adecvată şi proporţională pentru accelerarea tranziţiei verzi şi facilitarea dezvoltării anumitor activităţi economice.

    Tot pentru tranziția spre energie curată, la București, Senatul a adoptat, recent, un proiect iniţiat de Guvern care stabiliește cadrul legal pentru dezvoltarea investiţiilor în domeniul energiei eoliene offshore din Marea Neagră. Potrivit iniţiatorului, prin promovarea acestui proiect, România îşi va menţine şi consolida poziţia de producător important de energie în regiune şi va avea un rol activ şi însemnat în tranziţia spre energie curată la nivelul Uniunii Europene.

    Amintim că ministerul Energiei, referindu-se la estimările Băncii Mondiale, menționa recent că România dispune de un potențial impresionant pentru energia eoliană offshore, estimat la 76 GW de putere instalabilă, ceea ce indică un cadru favorabil pentru avansul acestui sector energetic regenerabil.

    La nivel european, o analiză a Institutului Fraunhofer arată că instalaţiile eoliene au fost responsabile anul trecut pentru 19% din toată electricitatea produsă în UE, ceea ce a ajutat blocul comunitar ca aproape jumătate din producţia totală de electricitate să fie din surse regenerabile.

    De asemenea, în octombrie 2023, CE a lansat un pachet de măsuri pentru impulsionarea sectorului energiei eoliene. Acesta include tot mai mult sprijin financiar pentru furnizorii din această industrie, prin intermediul Băncii Europene de Investiţii, dar şi modificări cu privire la licitaţiile pentru energii regenerabile.

    Potrivit Reuters, în raportul său anual, grupul de lobby WindEurope a descris 2023 ca anul ‘îmbunătăţirii semnificative’ în zonele cheie din sectorul energiei eoliene europene, care s-a confruntat cu dificultăţi în 2022, pe fondul inflaţiei ridicate, al majorării dobânzilor şi al volatilităţii de pe piaţa energiei, după ce Rusia a invadat Ucraina. Anul trecut, potrivit statisticilor oficiale, investiţiile în parcurile eoliene offshore din Europa au urcat la 30 miliarde de euro, faţă de doar 0,4 miliarde de euro în 2022.

  • Potențialul eolian al României

    Potențialul eolian al României

    Capacitatea eoliană onshore existentă în România ar putea permite generarea unei cantități de două ori mai mare de electricitate decât consumul actual. Chiar și cu constrângerile spațiale existente și având o abordare orientată către optimizarea eficienței financiare a proiectelor putem genera aproximativ 123 TWh doar valorificând potențialul a cinci județe. Datele sunt cuprinse într-un studiu recent, analizat de Ioana Csatlos – General Manager EfdeN – un ONG specializat în regenerare urbană, eficiență energetică și arhitectură verde.



    Mixul energetic pentru producția electricității în România arată destul de balansat, cu producția din hidro aprovizionând 32%, urmată de producția din nuclear (20%), hidrocarburi (17%), cărbune (15%), eolian (13%), solar (2%) și biomasă (1%). Aceste date oferite de compania Transelectrica indică o pondere încă destul de ridicată a producției pe bază de combustibili fosili, cărbunele și centralele pe hidrocarburi fiind responsabile de o contribuție totală de circa 32%.



    Totuși vedem și o pondere destul de importantă a energiei electrice provenite din surse eoliene. Acest fapt se datorează capacității eoliene existente în România și a obiectivelor stabilite de România pentru 2030 în privința generării electricității din eolian de 54%. Având în vedere acest context, e util să ne întrebăm cât de mult putem crește totuși generarea din surse eoliene și unde sunt aceste resurse.



    Un studiu publicat de Austrian Institute of Technology (AIT) în octombrie 2023 detaliază exact locurile unde amplasarea turbinelor eoliene nu doar ar permite valorificarea unui potențial energetic important, ci ar ține cont și de limitările spațiale (precum arii naturale protejate, medii construite, puncte cu acces la rețea etc).



    Ioana Csatlos: Discuția este despre cum facem acest lucru, cum producem fără a afecta mediul natural. Și aici aș vrea să discutăm poate despre trei aspecte: primul este cadrul legal predictibil și transparent, pentru că stabilirea unei legislații detaliate și de durată poate atrage, bineînțeles, investiții internaționale sau naționale, poate chiar locale. Și acest lucru ar puncta major în decizia de a investi în România în astfel de proiecte.



    În al doilea rând, bineînțeles, această protecție a biodiversității, care sigur că nu trebuie neglijată, dar trebuie realizată cu implicarea experților, a specialiștilor, pentru a putea să ne asigurăm că minimizăm acest impact negativ asupra naturii. Pentru că există în discuție coridoarele de migrații ale păsărilor, arealele de locuire ale acestora, care pot fi afectate dacă nu o facem cum trebuie, cu implicarea specialiștilor.



    Și în al treilea rând, ce ni se pare nouă foarte important ar fi implicarea comunităților locale, pentru că aici putem să vorbim de amprenta acestor proiecte, poate chiar amprenta vizuală, și cred că transmiterea beneficiilor și, nu știu, poate dezvoltarea unor scheme de coparticipare cu beneficii directe pentru comunitatea locală – economice, sociale – ar putea crește această participare. Pentru că oamenii ar înțelege mai bine despre ce este vorba. Și bineînțeles că pentru a lua decizii îmbrățișate de majoritate, toți actorii ar trebui să fie implicați și consultați și să înțeleagă atât constrângerile, cât și beneficiile. Dacă stăm împreună la aceeași masă, că să zic așa, cred că putem să găsim soluții care pe termen lung să ne permită să folosim tehnologia modernă fără să afectăm viitorul generațiilor. Vorbim despre sustenabilitate, până la urmă.



    Când discutăm de potențialul eolian trebuie să ținem cont de două aspecte tehnice importante: potențialul – cât de mult vânt bate și indicatorul Full Load Hours (FLH) – numărul total de ore de lucru/producție de energie întru-un an. Având acești indicatori la baza analizelor făcute, dar și mulți alții, cei de la AIT evidențiază cinci județe din România cu un potențial semnificativ pentru dezvoltarea proiectelor de acest tip. Aici, chiar și în scenariul cel mai pesimist în ceea ce privește potențialul de producție, acesta este de două ori mai mare decât consumul de energie electrică al întregii Românii în prezent. Or acest lucru indică faptul că putem discuta despre o valorificare a potențialului eolian terestru ce ține cont de toate aspectele importante (căile de migrație a păsărilor, arii naturale protejate, regenerarea agricolă) și totuși permite creșterea generării într-un mod substanțial.



    În plus, mai scrie Ioana Csatlos, simulările de preț arată că dacă vom prioritiza și valorifica potențialul eolian, energia electrică astfel obținută va fi mai ieftină. Toate aceste calcule se referă la eolienele onshore, fără a lua în calcul potențialul offshore din Marea Neagră. Recent guvernul de la București a făcut un pas important în direcţia promovării energiei regenerabile, prin aprobarea proiectului Legii privind energia eoliană offshore, care a şi fost trimis spre adoptare Parlamentului.




    “Adoptarea unui cadru legislativ pentru demararea exploatării resurselor eoliene offshore ale României este un demers vital în asigurarea independenţei şi rezilienţei energetice a țării, fiind, totodată, şi o asumare în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, se arată într-un comunicat al Ministerului Energiei. Potrivit sursei citate, datele Băncii Mondiale arată că România are un potenţial eolian offshore de 76 GW putere instalată, fiind un mediu propice dezvoltării acestui tip de energie regenerabilă.



    Prin intermediul acestui proiect, România face progrese în realizarea dezideratelor de tranziţie şi decarbonizare a sistemului energetic, precum şi în consolidarea statutului de lider regional în domeniul energiei. Vorbim de investiţii de miliarde de euro, spune ministrul energiei, Sebastian Burduja. El a precizat că, în elaborarea acestei legi, specialiştii români s-au consultat inclusiv cu Departamentul de Stat al SUA şi cu state europene, precum Olanda.


  • Jurnal românesc – 6.12.2013

    Jurnal românesc – 6.12.2013

    În anul şcolar 2012-2013, numărul copiilor români care învaţă în şcoli occidentale a crescut în medie cu 25%, însă în ce priveşte nivelul cunoştinţelor acumulate aceştia se plasează sub punctajul mediu al studiului PISA (Programul Internaţional pentru evaluarea elevilor), a anunţat într-o conferinţă de presă, coordonatorul proiectului World Education, Svetlan Danev. Conform studiului PISA, elevii români au avut rezultate mai bune la matematică, ţara urcând în clasament de pe poziţia 47 pe locul 45 şi fiind plasată alături de Italia, Spania, Polonia şi Estonia. Evaluarea include 65 de ţări, iar durata aplicării studiului este de trei ani, implicând un număr de 510 mii de elevi, cu vârsta de 15 ani. Svetlan Danev a anunţat, pe de altă parte, că reprezentanţii a 30 de şcoli private de elită şi colegii din Marea Britanie, Elveţia, Germania, Canada şi Austria participă, pe 7 şi 8 decembrie, la Bucureşti, la târgul specializat pentru învăţământul secundar de elită în străinătate.



    În România, o contribuţie importantă la absorbţia de fonduri europene înregistrată în luna octombrie a avut-o deblocarea rambursărilor de la Comisia Europeană în cadrul Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice. Decisă de Bruxelles la începutul lunii octombrie, măsura a condus la rambursări europene care au urcat rata de absorbţie în cadrul acestui program de la 6,77%, la finalul lui septembrie, la 14,45%. Cei mai mulţi bani a adus în tara, în octombrie, Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, unde rata de absorbţie a ajuns la sfârşitul lunii amintite la 25,21%.



    În ceea ce priveşte Programul Operaţional Regional, rata de absorbţie a crescut de la 40,06% la 42,39%. România mai poate să absoarbă banii europeni din cadrul financiar multianual 2007-2013 până la sfârşitul anului 2015.




    Străinii care vor să achiziţioneze terenuri agricole în România, după 1 ianuarie 2014, nu vor mai fi nevoiţi să se limiteze la doar 100 de hectare şi nici să aibă cunoştinţe în domeniul agricol sau o perioadă minimă de activitate în acest sector. Potrivit unor surse din Ministerul Agriculturii, aceste condiţii au fost scoase din noul proiect de Lege privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan de către persoane fizice. Într-un clasament al cumpărătorilor străini de teren în România, pe primele locuri se află Italia, cu 24,29%, urmată de Germania, cu 15,48%, şi de ţările arabe, cu 9,98%. România deţine 13,3 milioane hectare teren agricol, din care aproape 9 milioane hectare este suprafaţă arabilă. În prezent, preţul unui hectar de teren agricol se vinde între 2.000 şi 18.000 de euro, însă, dacă se va reface sistemul de irigaţii, se estimează că preţul va creşte considerabil.



    Compania chineză Goldwind va livra 20 de turbine eoliene în România până la sfârşitul acestui an. Acestea au o capacitate totală de 50 MW şi vor fi instalate în parcul Mireasa, din judeţul Constanţa. Sunt primele turbine de producţie chineză instalate în România şi în Europa de Est. Contractul, care a fost încheiat pentru 50 de turbine eoliene, a fost semnat anul trecut. Instalarea şi conectarea la reţea a celor 20 de turbine ar urma să aibă loc până în iunie 2014, se arată într-un comunicat al Goldwind – cel mai mare producător de turbine eoliene din China.