Radio România Internațional

Tag: epidemie de rujeola

  • Retrospectiva săptămânii 03.12 – 09.12 2023

    Retrospectiva săptămânii 03.12 – 09.12 2023


    Epidemie de rujeolă


    Pentru a doua oară în 7 ani, în România a fost declarată epidemie de rujeolă, decizie luată de specialişti după ce s-au înregistrat aproximativ 2.000 de cazuri de la începutul anului. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a precizat că această măsură de sănătate publică face posibilă accelerarea campaniei de vaccinare, inclusiv la o vârstă mai mică, 9-11 luni, a copiilor. Cum s-a ajuns aici? Transmiterea susţinută în comunitate a infecţiei cu virusul rujeolic este cauzată de acumularea unei mase receptive de copii care nu au fost vaccinaţi, a explicat minstrul Rafila. În prezent, acoperirea vaccinală este redusă, 78% pentru prima doză, 62% pentru doza a doua.


    Şeful de la Sănătate a anunţat declanşarea unei campanii prin mass-media şi prin intermediul direcţiilor de sănătate publică şi a medicilor de familie, prin care să se explice părinţilor importanţa vaccinării. Rafila a avertizat că, în situaţia în care nu mai există acoperire vaccinală, pot reapărea şi alte boli infecţioase contagioase, considerate eradicate. Prima epidemie de rujeolă a scos la lumină un puternic curent antivaccinist, care s-a manifestat şi în timpul pandemiei de coronavirus. Rujeola este o boală a copilăriei ce produce o mortalitate care variază între 1 şi 3 la mie.




    Fost premier şi lider de partid, urmărit penal


    Fostul premier şi lider al PNL Florin Cîţu a fost pus sub urmărire penală de Direcţia Naţională Anticorupţie pentru complicitate la abuz în serviciu şi audiat, săptămâna aceasta, în dosarul achiziţiei de vaccinuri în pandemie. În prezent senator, Florin Cîţu îşi pierduse, săptămâna trecută, imunitatea parlamentară. Anchetatorii îi reproşează celui care a condus Executivul în al doilea an al pandemiei că, în prima jumătate a lui 2021, a aprobat două memorandumuri care au generat achiziţii suplimentare de vaccinuri anti-COVID. Aceasta, în condiţiile în care, potrivit DNA, la vremea respectivă fuseseră cumpărate de miniştrii de la Sănătate zeci de milioane de doze şi nu existau studii şi date care să susţină achiziţia de noi loturi de vaccin. Prejudiciul este estimat la peste un miliard de euro. Dupa audieri, Florin Cîţu a afirmat că şi-a îndeplinit atribuţiile cu respectarea legislaţiei. Dosarul vaccinurilor îi vizează şi pe foştii miniştri ai Sănătăţii, Vlad Voiculescu şi Oana Mihăilă, care au reprezentat USR în guvern.




    Actualul premier, în vizită la Washington


    Actualul premier şi foarte probabil prezidenţiabilul PSD de anul viitor, Marcel Ciolacu, a făcut o vizită de lucru la Washington. Una cu un program dens, care a inclus, în principal, întrevederi cu secretarii de Stat, al Apărării şi Energiei, cu membri ai Congresului american şi reprezentanţi ai diasporei, precum şi o vizita la Memorialul Holocaustului.


    Parteneriatul Strategic al României cu Statele Unite este şi va rămâne unul din pilonii politicii externe şi de securitate a Bucureştiului, a subliniat Marcel Ciolacu la Washington. El a susţinut necesitatea consolidării posturii NATO în regiunea Mării Negre, pledând, totodată, în favoarea unei prezenţe sporite a militarilor americani în România. Premierul s-a întâlnit şi cu reprezentanţi ai industriei de apărare din Statele Unite, respectiv compania Lockheed Martin, ocazie cu care a subliniat importanţa colaborării în evaluarea şi dezvoltarea capabilităţilor din industria naţională de apărare.


    Pe palierul economic, şeful Executivului a mărturisit că îşi doreşte ca Statele Unite să fie principalul partener non-UE al României. Atâta timp cât Statele Unite au dislocat peste 2.000 de soldaţi americani şi logistică militară de ultimă generaţie pe teritoriul României, cred că putem şi pe zona economică să creăm un hub al companiilor americane, care duce normal şi la dezvoltarea României, consideră Marcel Ciolacu.


    În privinţa includerii ţării în programul Visa Waiver, poate chiar din 2025, premierul român a spus că există susţinere politică la Washington şi că mai este de îndeplinit doar un criteriu tehnic, respectiv un număr mic de cereri de viză respinse.




    România la summitul climatic din Dubai


    România a fost reprezentată la Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice, care a fost gazduită, timp de trei zile, în Dubai, de preşedintele Klaus Iohannis şi de ministrul Energiei, Sebastian Burduja.


    Într-una din intervenţii, şeful statului a declarat că România are unele dintre cele mai scăzute emisii de gaze cu efect de seră pe cap de locuitor din Uniunea Europeană şi este ferm angajată să accelereze măsurile de atenuare a schimbărilor climatice. Bucureştiul îşi propune să reducă până în 2030 emisiile cu aproximativ 80% faţă de nivelul din 1990 şi să se îndrepte în ritm rapid către neutralitate climatică. Până cel târziu în 2050, mixul energetic naţional al României va fi format în proporţie de 86% din energie regenerabilă, completat de energie cu emisii reduse de carbon, cum ar fi energia nucleară.


    Cu prilejul summitului climatic, România s-a alăturat Alianţei Solare Internaţionale, gest care, potrivit lui Iohannis, va contribui la creşterea securităţii energetice naţionale şi confirmă angajamentul ferm al ţării de a deveni neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon, inclusiv prin utilizarea surselor regenerabile de energie. Până în 2030, România îşi propune să instaleze o capacitate de energie solară de peste 8 gigawaţi, reprezentând 24% din consumul final brut de energie electrică din surse regenerabile. România are cel mai mare potenţial solar din sud-estul Europei, studiile arătând că ar putea exploata până la 18-20 de gigawaţi de putere solară, susţine ministrul Energiei, Sebastian Burduja.


    În Dubai a fost lansată şi Declaraţia privind triplarea capacităţii de energie nucleară la nivel mondial. România se angajează să finalizeze două noi unităţi CANDU la Centrala de la Cernavodă şi să construiască şi să implementeze reactoare modulare mici.






  • SOS vaccinurile!

    SOS vaccinurile!

    Cu aproximativ 2.000 de cazuri de rujeolă raportate de la începutul
    anului, dintre care 10% doar în ultima săptămână din noiembrie, Ministerul
    Sănătăţii a declarat, la începutul acestei luni, epidemie în România. Rujeola
    este o boală infecţioasă care se transmite cu uşurinţă, mai ales la copiii
    nevaccinaţi, explică medicii, iar uneori evoluţia este gravă şi pot apărea
    complicaţii. Iar datele arată că, de mai bine de zece ani, se înregistrează o
    tendinţă de scădere a vaccinării împotriva rujeolei în România.


    În prezent, la
    nivel naţional doar 78% din copiii eligibili au făcut prima doză. Chiar mai
    puţini, 62%, au primit şi cea de-a doua doză. Ce aduce cu sine declararea
    epidemiei? Face posibilă vaccinarea copiilor cu vârste cuprinse între 9 şi 11
    luni, precum şi recuperarea celor nevaccinaţi sau cu schema incompletă, explică
    ministrul Sănătății, profesor doctor Alexandru Rafila:


    Există o procedură care permite autorităţilor de sănătate
    publică, împreună cu medicii de familie, să eficientizeze activitatea de
    vaccinare. Mai mult, este posibilă administrarea unei doze suplimentare la o
    vârstă mai mică decât cea obişnuită pentru protecţia copiilor care sunt la risc
    în această perioadă.

    Acoperirea vaccinală în România a scăzut nu numai pentru
    vaccinul rujeolic, pentru toate vaccinurile incluse în Programul Naţional de
    Vaccinare, însă apariţia acestor cazuri de rujeolă este îngrijorătoare pentru
    că, cu cât populaţia receptivă este mai mare, adică numărul de copii
    nevaccinaţi sau vaccinaţi incomplet este mai mare, cu atâta riscul de
    răspândire a infecţiei, mai ales în comunităţi, este, de asemenea, mai mare. Iar
    consecinţa, dincolo de suferinţa fiecărui copil care se infectează, este şi un
    risc de deces, care poate să fie imediat, dar poate să fie şi peste câţiva ani,
    pentru că această boală, rujeola, dă o complicaţie, panencefalita sclerozantă
    subacută, care se manifestă după câţiva ani de la îmbolnăvire şi este mortală.
    Or, nu cred că suntem în situaţia să acceptăm aşa ceva, pentru că e o boală
    prevenibilă prin vaccinare, la care există un program, un vaccin.


    Ministerul aminteşte de recenta adoptare a strategiei
    naţionale de vaccinare în vederea tocmai a eliminarii acestor riscuri pentru
    sănătatea publică produse de bolile care pot fi prevenite prin vaccinare.


    De altfel, au fost făcuți pași
    importanți pentru creșterea accesului la vaccinare prin compensarea
    vaccinurilor. Prin implementarea strategiei se urmărește creșterea
    cererii/acceptanței pentru vaccinare a populației, o acoperire vaccinală peste
    90% la toate vaccinurile incluse în programul național de vaccinare, dar și o
    acoperire vaccinală de 70% pentru vaccinarea de-a lungul vieții la grupele la
    risc pentru bolile prevenibile prin vaccinare.



  • Vaccinarea, în atenţia eurodeputaţilor

    Vaccinarea, în atenţia eurodeputaţilor

    La începutul lunii aprilie, în România, numărul total de
    cazuri de rujeolă se apropia de 12 mii    . Doar în ultima săptămână a lunii
    martie, de pildă, au fost înregistrate 215 cazuri noi de rujeolă, potrivit unei
    informări a Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor
    Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică. Numărul
    persoanelor care au murit din cauza rujeolei trecuse deja, zilele trecute, de
    45.


    Nici gripa nu s-a lăsat mai prejos. În sezonul de iarnă, numărul
    deceselor provocate de gripă, în România, a trecut deja de 100, fiind de patru
    ori mai multe decât în sezonul trecut.


    Ţara noastră nu este singura afectată. În Germania, de pildă,
    au murit, în acest sezon, din cauza gripei, în jur de o mie de oameni, după cum a anunţat Institutul
    Robert Koch    , citat de agenţia DPA.


    Gripa poate afecta mortal mai ales pacienţii cu diabet, cu boli
    de plămâni, cu cardiopatie ischemică sau hipertensiune arterială, cu obezitate
    sau pe cei care au suferit anterior accidente vasculare. Nu în ultimul rând, femeile
    gravide au şanse reale să dezvolte forme severe de boală.


    În condiţiile în care, după cum se vede, bolile
    transmisibile fac adevărate ravagii, revine
    în actualitate problema vaccinării, la nivelul întregii Uniuni Europene. Motiv
    pentru care eurodeputaţii s-au aplecat serios asupra problemei, iar Comisia pentru
    Mediu, sănătate public şi siguranţă alimentară a Parlamentului European (ENVI) a
    adoptat o rezoluţie, la sfârşitul lunii trecute, privind ezitarea faţă de
    vaccinare şi scăderea ratelor de vaccinare în Europa.


    Eurodeputata Renate Sommer, din Germania, membră a Grupului
    Partidului Popular European, unul dintre coautorii textului, a declarat, pentru
    Euranet Plus: Problema
    este că vaccinările au avut atât de mult success de-a lungul ultimelor decenii astfel
    încât, în mod evident, multă lume a uitat că datorită vaccinărilor am scăpat de
    cele mai multe boli infecţioase grave. Şi trebuie să reamintim oamenilor ca
    vaccinarea este încă necesară.



    În documentul Comisiei pentru Mediu, sănătate publică şi
    siguranţă alimentară a Parlamentului European privind vaccinarea se solicită
    Comisiei Europene şi statelor membre ale Uniunii să lucreze împreună la un plan
    de acţiune împotriva bolilor care pot fi prevenite prin imunizare. Renate
    Sommer: Este
    responsabilitatea statelor membre să devină active şi cerem statelor membre să
    informeze mai bine populaţia, pentru a creşte gradul de conştientizare.
    Totodată, ar fi bine să avem o platformă europeană pentru schimbul de
    experienţă şi de bune practici, pentru că situaţia este diferită în ţările
    membre. De ce? Pentru că sistemele de sănătate sunt diferite. Avem state membre
    sărace şi state membre bogate. Vrem să atingem acelaşi nivel de vaccinare în
    întreaga Europă şi pentru a atinge acest scop avem nevoie de coordonarea
    Comisiei Europene.


  • Raport naţional privind vaccinurile

    Raport naţional privind vaccinurile

    Cele 8 mii de
    îmbolnăviri şi peste 30 de decese cauzate de rujeolă au făcut ca Organizaţia
    Mondială a Sănătăţii să includă România între cele cinci ţări care, la un loc,
    totalizează peste 80% din numărul de cazuri la nivel global.

    Potrivit
    Guvernului de la Bucureşti, la ora actuală, peste 220.000 de copii sunt
    nevaccinaţi împotriva rujeolei. Această situaţie l-a determinat pe premierul
    Mihai Tudose să îi ceară ministrului Sănătăţii un raport amănunţit despre
    vaccinare, care s-a soldat,
    deja, cu victime colaterale: a
    fost făcută propunerea ca şefii Direcţiilor de Sănătate Publică din
    cinci judeţe şi adjuncţii acestora să fie schimbaţi din funcţie din cauza
    proastei gestionări a campaniei de vaccinare împotriva rujeolei. Mai precis, în
    cele cinci judeţe, rata vaccinării este sub 50%, în timp ce obiectivul asumat
    de România este de 95 de procente. Apoi, în viziunea primului-ministru, şi atitudinea unor părinţi
    lasă de dorit. Temându-se de
    eventualele efecte secundare pe care le-ar putea avea vaccinurile, ei refuză să
    îşi imunizeze copiii.

    În opinia lui Mihai Tudose, instituţiile statului,
    inclusiv Protecţia Copilului, ar trebui să aibă un cuvânt de spus în această
    situaţie: Din
    punctul meu de vedere personal, vă spun că acel părinte care refuză vaccinarea
    pune în pericol viaţa copilului. Decide el asupra copilului, care face sau nu
    poliomielită, face sau nu rujeolă, moare sau nu … Iertaţi-mă, alţi părinţi
    sunt decăzuţi din drepturi pentru fapte mult mai puţin grave. Când un părinte
    îşi condamnă, practic, copilul la moarte, nu ştiu în ce măsură se mai poate
    vorbi despre drepturi părinteşti.

    Potrivit raportului ministerului
    Sănătăţii, epidemia de rujeolă cu care se confruntă România, cu o mortalitate
    ridicată de patru la o mie de cazuri, dublu faţă de cea cunoscută în literatura
    de specialitate, care este de cel mult două la o mie de cazuri, a fost generată
    de scăderea continuă a imunizării populaţiei din ultimii zece ani. Pe lângă
    faptul că părinţii nu şi-au adus copiii la medicul de familie, de vină a fost
    şi lipsa periodică a vaccinului.

    Medicul Sandra Alexiu, vicepreşedintele
    Societăţii Naţionale a Medicilor de Familie, subliniază că o rată ridicată a
    imunizării presupune asigurarea stocurilor de vaccin. Şi nu e vorba doar de cel
    împotriva rujeolei! Sandra Alexiu: Sigur, în momentul ăsta, e vaccin. Dar
    nu avem alte vaccinuri – lipseşte vaccinul tetravalent, nu avem cu ce vaccina
    copiii de 14 ani, nu avem cu ce vaccina gravidele, nu avem cu ce vaccina plăgi.
    Dacă am avea această continuitate, ar fi mult mai simplu pentru noi să putem
    desfăşura activitatea de vaccinare curentă. La ora actuală, noi trebuie să
    gândim schemă de recuperare pentru fiecare caz în parte, o schemă
    personalizată, pentru că o vreme a lipsit un vaccin, o vreme a lipsit altul …

    În tot acest context, o lege a vaccinării a devenit necesară în România. Un
    proiect de act normativ este dezbătut de Guvern, pentru a fi, apoi, trimis spre
    dezbatere în Parlament. O responsabilizare atât a autorităţilor şi medicilor,
    cât şi a părinţilor este necesară.

  • Jurnal românesc – 20.07.2017

    Jurnal românesc – 20.07.2017

    Secretarul de
    stat pentru afaceri bilaterale şi strategice în spaţiul euroatlantic, George
    Ciamba, a avut miercuri, la Bucureşti, o întrevedere cu Enrique Mora, director
    politic în cadrul MAE spaniol. Ciamba a salutat eforturile autorităţilor
    spaniole de a sprijini comunitatea de români care lucrează, studiază şi
    trăieşte în Spania, subliniind, totodată, necesitatea menţinerii actualului
    cadru social european, ca factor favorizant al integrării şi menţinerii
    drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor europeni, în mod
    nediscriminatoriu. Discuţiile au prilejuit reafirmarea nivelului excelent al
    relaţiilor bilaterale, precum şi reiterarea angajamentului ambelor părți pentru
    consolidarea cooperării în plan sectorial, în domenii de interes comun.


    Proiectul
    ‘Provocare şi oportunitatea dezvoltării turismului în teritoriul nostru comun’,
    finanţat în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia, a
    fost lansat miercuri, oficial, la Reşiţa. Localităţile implicate sunt Veliko Gradişte şi Moldova Nouă. Durata
    proiectului este de 14 luni, iar obiectivul principal îl reprezintă
    îmbunătăţirea standardelor de calitate a vieţii prin promovarea turismului
    tematic. Printre rezultatele aşteptate ale proiectului se regăsesc organizarea
    unor târguri gastronomice la Reşiţa, Veliko Gradişte şi Moldova Nouă,
    realizarea unui film despre turismul medical şi religios şi a unor CD-uri care
    descriu obiectivele turistice româneşti şi sârbe. Mai mult decât atât, prin
    acest proiect se doreşte crearea unui brand prin organizarea unei Zile a
    Dunării şi a ‘Zilei Turismului’ la Moldova Nouă, Veliko Gradişte şi Reşiţa,
    care vizează promovarea teritoriului comun ca destinaţie turistică atractivă.


    Până pe 22
    iulie, Universitatea din Craiova este gazda celui de-al 41-lea congres anual al
    Academiei Româno-Americane de Ştiinţe şi Arte (ARA), din SUA, cel mai important
    centru academic al oamenilor de ştiinţă din diaspora română. Evenimentul are ca
    temă Ştiinţa şi arta în epoca modernă şi oferă posibilitatea tinerilor din
    ţară şi străinătate să susţină lucrări ştiinţifice în cadrul mai multor
    secţiuni. Printre membrii Academiei s-au aflat profesorul şi filozoful Mircea
    Eliade, scriitorul şi dramaturgul Eugen Ionescu, profesorul George Emil Palade.
    În anul 2015, Congresul ARA a avut loc la Roma (Italia), iar în 2016 la
    Montreal (Canada). El promovează la nivel internaţional realizările oamenilor
    de ştiinţă din diaspora română şi nu numai.


    Ministerul Sănătăţii
    de la Bucureşti a început o campanie de prezentare a riscurilor nevaccinării
    copiilor, în condiţiile în care epidemia de rujeolă care s-a declanşat în
    România la sfârşitul anului trecut a făcut până acum peste treizeci de victime.
    Potrivit Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor
    Transmisibile, numărul îmbolnăvirilor cu rujeolă confirmate în România a
    depăşit pragul de opt mii, cele mai multe cazuri înregistrându-se în judeţe din
    vest şi sud-vest. Trei sferturi din totalul de îmbolnăviri au apărut la copii
    cu vârste sub 10 ani, cea mai afectată grupă fiind cea de 1-4 ani. Şi Radio
    România realizează o campanie de informare, în care sunt trecute în revistă
    riscurile la care sunt expuşi cei nevaccinaţi, efectele secundare, motivele pentru
    care unii părinţi nu vor să îşi vaccineze copiii şi necesitatea adoptării unei
    noi legislaţii în privinţa vaccinării.

  • Dezbateri privind Legea vaccinării

    Dezbateri privind Legea vaccinării

    Ministerul Sănătăţii de la
    Bucureşti a pus în dezbatere publică, marţi, proiectul Legii vaccinării. Acesta
    prevede că, la înscrierea copiilor într-o instituţie de învăţământ, părintele
    trebuie să prezinte o adeverinţă care să ateste că vaccinurile obligatorii au
    fost făcute. În caz contrar, părintele are obligaţia să prezinte, în termen de
    60 de zile, calendarul de recuperare pentru vaccinările obligatorii sau
    adeverinţa contraindicaţiilor medicale pentru anumite vaccinuri.

    La rându-le,
    unităţile de învăţământ trebuie să solicite adeverinţa de vaccinare a copilului
    de la medicul de familie şi să suspende participarea la cursuri a copiilor care
    nu sunt vaccinaţi, în perioada unei epidemii confirmate de Direcţia de Sănatate
    Publică. De asemenea, la nivelul fiecarui judeţ se va înfiinţa o comisie de
    vaccinare, care va avea ca atribuţii luarea în evidenţă a copiilor nevaccinaţi,
    consilierea părinţilor şi stabilirea unui plan de recuperare. În cazul copiilor
    de trei ani care nu au primit vaccinurile obligatorii corespunzătoare,
    comisiile vor sesiza instituţiile abilitate pentru constatarea infracţiunii de
    rele tratamente aplicate minorului de către părinţi.

    Chiar dacă în forma
    propusă Legea vaccinarii nu are un capitol cu sancţiuni pentru părinţi, acest
    lucru se va schimba, susţine ministrul Sănătăţii, Florian Bodog: Proiectul
    de lege supus dezbaterii publice nu conţine un capitol de sancţiuni, dar, aşa
    cum ştim, orice lege care dorim să fie aplicată, şi care dorim să aibă un
    rezultat final, are nevoie de acest capitol de sancţiuni. Aceste sancţiuni vor
    apărea în lege urmare a dezbaterilor
    publice şi urmare a dezbaterilor care vor avea loc la nivelul Comisiilor de
    Sănătate din Senatului şi Camera Deputaţilor    .

    Legea vaccinării este binevenită, mai ales
    pe fondul epidemiei de rujeolă, instalată încă din toamna trecută. Peste 4.000
    de îmbolnăviri au fost confirmate, iar peste 20 de persoane şi-au pierdut
    viaţa. Consilierul ministrului Sănătăţii, Alexandru Rafila, subliniază cât de
    importantă este vaccinarea copiilor împotriva rujeolei: De ce se
    îmbolnăvesc aceste persoane? Pentru că virusul rujeolic circulă la copiii de
    vârstă, să spunem, între 1 şi 5 ani care nu au fost vaccinaţi. Si atunci,
    există riscul să se îmbonăvească cei cu vârstă mai mică de un an, care nu sunt
    protejaţi încă de vaccin.

    Pentru a creşte procentul de vaccinare a
    populaţiei, specialiştii recomandă măsuri precum aprovizionarea fără sincope cu
    toate tipurile de vaccinuri, sancţionarea celor care se fac vinovaţi de
    întârzieri nejustificate la livrare şi organizarea de campanii de informare.

  • Riscuri pentru copiii nevaccinaţi

    Riscuri pentru copiii nevaccinaţi

    Valul de îmbolnăviri cu rujeolă ar putea creşte, au anunţat, miercuri, medicii de la Spitalul de Boli Infecţioase ”Victor Babeş” din Timişoara, cel mai afectat dintre judeţe, unde în primele trei zile din 2017 au fost deja internaţi 30 de pacienţi, cel mai mic având doar şase săptămâni. În luna decembrie a anului trecut fuseseră internaţi alţi 124 de copii.



    Epidemia de rujeolă izbucnită toamna trecută în România a determinat Ministerul Sănătăţii ca, împreună cu reprezentanţi ai Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, UNICEF şi Institutul de Sănătate Publică, să propună o serie de măsuri pentru combaterea extinderii virusului. Printre măsuri se numără scăderea vârstei de vaccinare a copiilor la 9 luni, deoarece, spun specialiştii, o caracteristică a acestei epidemii este că afectează micuţii cu vârste sub un an, dar şi vaccinarea copiilor cu vârste între 5 şi 9 ani cărora nu li s-a administrat cea de-a doua doză. Până acum au fost confirmate 10 decese şi peste 2.000 de cazuri de rujeolă în ţară.



    Ministerul Sănătăţii susţine că motivul pentru care cazurile de rujeolă s-au înmulţit este refuzul oamenilor de a-şi vaccina copiii. Specialiştii spun că este important să se respecte regulile epidemiologice, de prevenţie specifică, că de exemplu vaccinarea, pentru că este metoda cea mai eficientă de a preveni astfel de boli, pentru că, chiar dacă în urma vaccinului nu ai imunitate completă, faci o formă uşoară. Medicii avertizează că printre complicaţiile care pot apărea în urma infectării cu virusul rujeolei se numără afecţiuni severe precum bronşita şi otita supurate, pneumonia virală şi encefalita.


    Epidemia de rujeolă a readus în discuţie o problemă controversată în România. În ultimii ani campania de vaccinare a divizat societatea românească.Tot mai mulţi părinţi au întrerupt imunizarea copiilor după
    ce aceştia au avut reacţii adverse. Potrivit statisticilor oficiale, în
    România, rata vaccinării a scăzut dramatic, chiar şi cu 20 de procente, sub
    nivelul de siguranţă de 95% recomandat de OMS. În plus, România se confruntă cu
    cele mai multe cazuri de rubeolă, tuberculoză şi hepatită B din Europa. Deşi
    aceste afecţiuni grave ar putea fi prevenite prin vaccinare, în România
    imunizarea populaţiei se desfăşoară cu dificultate. Cauzele sunt lipsa
    vaccinurilor şi neîncrederea românilor în această procedură medicală.


    Pe de altă parte, doctorii se plâng că Programul Naţional de Imunizare se blochează tot mai des, pentru că nu există, niciodată, suficiente doze de vaccin. În România există o schemă de vaccinuri recomandate de Ministerul Sănătăţii, pe care însă părinţii o pot refuza integral sau parţial fără a suporta nicio consecinţă.




  • Jurnal românesc – 23.09.2016 UPDATE

    Jurnal românesc – 23.09.2016 UPDATE

    România
    continuă să susţină ideea combaterii migraţiei ilegale printr-un
    control riguros la frontierele externe ale UE, a declarat premierul Dacian
    Cioloş, la finalul vizitei pe care a făcut-o la New York, cu ocazia Adunarii
    Generale a ONU. În interviul acordat AGERPRES, el a mai spus că, în cadrul
    Adunării Generale, Bucureştiul nu şi-a luat noi angajamente, în afara celor
    care sunt asumate, deja, la nivel european. Pe de altă parte, Cioloş a
    apreciat că principala modalitate prin care Europa poate pune capăt valului de
    refugiaţi este implicarea în stingerea conflictelor din Orientul Mijlociu şi
    din nordul Africii. România este
    pregătită să contribuie, cu contactele pe care le are, la identificarea unor
    soluţii pentru încetarea conflictelor, a mai declarat Cioloş, în interviul
    pentru AGERPRES.




    Reprezentanţii Ligii Studenţilor Români
    din Străinătate s-au întâlnit cu ministrul Apărării Naţionale, Mihnea Motoc,
    pentru a încheia un acord strategic de colaborare, ce reprezintă un pas
    important pentru implementarea propunerilor Ligii de încurajare a întoarcerii
    spre ţară a tinerilor cu studii peste hotare. LSRS şi MApN vor avea iniţiative
    comune prin care vor oferi stagii de practică celor interesaţi, facilitând,
    totodată, schimburi de bune practici între instituţiile academice româneşti şi
    cele din străinătate. Potrivit unui comunicat de presa, incă de la înfiinţare,
    Liga Studenţilor Români din Străinătate a avut printre obiectivele sale
    principale facilitarea întoarcerii în şi spre România a tinerilor români cu
    pregătire academică în străinătate. Acordul cu MApN întăreşte speranţa că
    propunerile de atragere a ‘creierelor’ româneşti de peste hotare vor deveni
    realitate şi vor fi parte a unei strategii naţionale care să recunoască
    importanţa strategică a studenţilor şi absolvenţilor români de la cele mai
    prestigioase universităţi ale lumii, se mai menţionează în comunicat.






    Peste 70 de instituţii de învăţământ din întreaga lume îşi vor prezenta, la
    acest sfârşit de săptămână, oferta de studii către tinerii români care doresc
    să studieze în afara ţării, la cel mai important târg educaţional din România,
    organizat la Bucureşti. În cadrul World
    Education Fair, tinerii vor putea să discute cu reprezentanţii universităţilor,
    colegiilor şi liceelor internaţionale de prestigiu, din Europa şi America de
    Nord. Topul ţărilor în care tinerii români au ales să plece pentru a-şi face
    studiile liceale este format din Marea Britanie, Elveţia şi Germania. În cadrul târgului vor fi prezentate peste 300 programe de tabere în
    străinătate. De asemenea, cei interesaţi de burse de studii şi împrumuturi
    studenţeşti, vor găsi la târg toate informaţiile necesare.




    Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu, vineri, în cazul
    epidemiei de rujeolă şi solicită Ministerului Sănătăţii să comunice motivele
    pentru care, din aprilie, proiectul actului normativ privind vaccinarea
    obligatorie a copiilor nu a parcurs nicio etapă prevăzută de lege. La
    rându-i, tot vineri, Ministerul a anunţat că legea vaccinării se
    află în proces de avizare şi a criticat în termeni duri campaniile împotriva
    vaccinării copiilor. Trei minori au murit din cauza rujeolei, iar medicii spun
    că imunizarea ar fi putut împiedica declanşarea epidemiei care afecteaza
    aproape jumătate din ţară. Medicii de familie atrag
    atenţia că scăderea acoperirii vaccinale împotriva rujeolei s-a produs din
    cauza refuzului părinţilor.