Tag: Episcopia Ortodoxa Romana

  • Jurnal Românesc – 30.04.2018

    Jurnal Românesc – 30.04.2018

    Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord
    organizează, pe 1 și 2 mai, Simpozionul cu tema: Centenarul Marii Uniri. Locul
    românilor în Europa. Evenimentul se înscrie în cadrul manifestărilor
    organizate cu prilejul aniversării a zece ani de la înființatarea Episcopiei
    din Europa de Nord, dar și a manifestărilor tematice organizate în Patriarhia
    Română cu prilejul Anului Omagial al unității de credință și de neam și Anului
    comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918. La manifestarea cultural-științifică
    participă academicianul Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române și
    Rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj, Adrian-Gabriel Davidoiu,
    Ambasadorul României în Norvegia, precum și o serie de profesori, istorici și
    cercetători științifici din România și Țările Scandinave. Participanţii vor
    discuta despre implicarea Bisericii Ortodoxe Române în evenimentul Unirii de la
    1918 și rolul Bisericii în formarea și menținerea conștiinței naționale.


    La inițiativa
    Ambasadei României din Spania se reia campania de informare pe teme legate de
    piața muncii pentru românii aflați în această ţară, adresată în special
    persoanelor aflate în șomaj. Campania este realizată în colaborare de Agenția
    Națională de Ocupare a Forței de Muncă și Serviciul Public de Ocupare spaniol
    SEPE. Primele ateliere de informare au fost organizate la Madrid, în iunie
    2017, având ca temă căutarea unui loc de muncă în Spania și UE, pregatirea unui
    CV și a unui interviu, antreprenoriatul, prestațiile sociale, drepturi și obligații
    avute de șomeri și prezentarea oportunităților oferite de România persoanelor
    care doresc să se întoarcă în țară. In 2018 astfel de ateliere vor avea loc, pe
    8 mai, în Valladolid – Comunitatea Castilla și Leon, iar în luna iunie, la
    Castellón de la Plana şi Murcia.


    Casa
    de Cultură Belgo-Română a organizat,duminică, cea de-a 13-a ediţie a celui mai
    mare festival al comunităţii române din Belgia, Primăvara românească la
    Bruxelles. Potrivit Arthis, pe scena festivalului au concertat artişti
    celebri din mai multe regiuni ale României: Cătălin Maximiuc, Liliana Oncioiu,
    Mariana Stănescu, Brînduşa Covalciuc Ciobanu, Ioan Cristian Ţăran, Gheorghe
    Sorea şi Ioana State, alături de grupul folcloric Zestrea românaşului,
    ansamblul folcloric Plaiurile Jibertului şi Ionela Bran, ansamblul folcloric
    Moineşteanca, Corala de copii de la Arthis şi ansamblul folcloric Zamfira. Au
    susţinut un recital Ilinca şi Alex Florea, cei care au reprezentat România la
    Eurovision în 2017.Spectatorii au avut ocazia să guste din delicioasele specialităţi
    tradiţionale româneşti, dar şi din produsele specific braşovene. De asemenea,
    au fost organizate standuri cu produse
    şi obiecte artizanale, costume populare, ţesături, mobilă pictată, obiecte din
    lemn, confecţii şi creaţii vestimentare, podoabe şi bijuterii tradiţionale. ,


    Plenul Euroregiunii ‘Prutul de Sus’, întrunit
    recent la Boian, în regiunea Cernăuţi, a votat în unanimitate o rezoluţie
    propusă de preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, privind
    realizarea drumului rapid Gdansk – Varşovia – Lviv – Cernăuţi – Suceava -
    Bucureşti – Sofia. Potrivit preşedintelui CJ Suceava, documentul este adresat,
    în numele Consiliului Euroregiunii ”Prutul de Sus”, guvernelor României,
    Ucrainei şi Republicii Moldova şi are în vedere susţinerea realizării unui drum
    rapid Nord-Sud, la est de Carpaţi, care să treacă prin România şi Ucraina,
    coridor care să lege Marea Baltică de Marea Neagră, precum şi necesitatea
    introducerii în reţeaua TEN-T a unor trasee rutiere pe teritoriul celor trei
    ţări, care să realizeze conexiuni la acest coridor. Euroregiunea ‘Prutul de
    Sus’ a fost constituită în anul 2000 şi are, în prezent, în componenţă judeţele
    Botoşani şi Suceava din România, municipiul Bălţi şi raioanele Briceni, Edineţ,
    Făleşti, Glodeni, Ocniţa, Sângerei şi Râşcani din Republica Moldova, regiunile
    Cernăuţi şi Ivano-Frankivsk din Ucraina.

  • Jurnal românesc – 10.11.2017

    Jurnal românesc – 10.11.2017

    Ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac, s-a
    întâlnit, la Bruxelles, cu membrii comunităţii româneşti din regiune,
    reprezentanţi ai mediului asociativ, precum şi ai mass-media de limba română.
    Potrivit unui comunicat, agenda discuţiilor a cuprins oportunităţile de
    finanţare oferite de către ministerul de resort pentru proiecte şi activităţi,
    precum şi modificările legislative propuse pe legile care vizează sprijinirea
    românilor din afara graniţelor. Ministrul a prezentat şi măsurile adoptate în
    vederea facilitării întoarcerii în ţară, între care şi programul aflat deja în
    derulare Diaspora Start-up, prin care românii pot primi până la 40.000 de
    euro finanţare nerambursabilă. În contextul aproprierii Centenarului, oficialul
    român a prezentat pe larg proiectul MRP dedicat celebrării a 100 de ani de la
    Marea Unire intitulat ‘Centenar prin Înfrăţiri’. Acesta îşi propune dezvoltarea
    de reţele asociative create pe baza legăturilor de înfrăţire între localităţi,
    asigurând o cooperare structurată, intensă şi multilaterală între unităţi
    administrativ-teritoriale din România şi din comunităţile istorice şi emergente.
    Totodată, în marja deplasării, Andreea Păstîrnac a luat parte la dezbaterea Diaspora românească în Uniunea Europeană, organizată marţi la Parlamentul
    European.


    La Helsinki a avut loc un seminar româno-finlandez privind
    drepturile copilului, sesiunea de consultări bilaterale înscriindu-se în
    demersurile autorităţilor române în cooperare cu cele finlandeze în vederea
    soluţionării cazului minorilor Maria şi Mihai, copiii Cameliei Smicală. În
    cadrul discuţiilor cu experţii finlandezi, partea română a subliniat că
    asigurarea respectării drepturilor cetăţenilor români din străinătate
    reprezintă o preocupare constantă a autorităţilor de la Bucureşti. Sesiunea de
    consultări bilaterale se înscrie în demersurile autorităţilor române în
    cooperare cu cele finlandeze, în vederea soluţionării unuia dintre cele mai
    complexe cazuri de preluare a unor minori de către serviciile sociale.
    Delegaţia română, formată din experţi ai MRP, împreună cu specialişti ai
    Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie şi ai Avocatului
    Poporului, a avut o întrevedere de lucru cu reprezentanţi ai statului
    finlandez. Copiii Cameliei Smicală au fost preluaţi de către autorităţile
    finlandeze în urmă cu doi ani. Mama acestora a cerut în mai multe rânduri
    susţinerea autorităţilor române, pentru ca fiul şi fiica ei să revină în
    custodia sa. Ea a fost acuzată de fostul soţ finlandez că a urmărit să fugă cu
    cei doi minori având dublă cetăţenie în România. Finlanda a dat asigurări că este
    preocupată de asigurarea unui mediu sigur de viață pentru toți copii,
    indiferent de proveniența etnică a acestora.


    Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord a anunţat că Episcopul
    Macarie Drăgoi va vizita, pe 18 noiembrie, copiii Cameliei Smicală. La cererea
    Preasfinţitului Macarie, Protecţia Copilului a acceptat ca ierarhul român să-i
    viziteze, în calitate de părinte duhovnicesc, pentru a-i spovedi, împărtăşi şi
    alina sufleteşte. Reamintim că acesta a mai făcut un demers similar pe 23 mai, dar
    a fost refuzat. Episcopul s-a implicat intens şi în alte cazuri de familii de
    români care s-au confruntat cu situaţii similare, cele mai cunoscute fiind
    cazurile familiilor Nan şi Bodnariu din Norvegia.


    Preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara
    graniţelor ţării, Constantin Codreanu (PMP), a anunţat vineri că s-a decis
    înfiinţarea, la Chişinău, a Centrului pentru cetăţenie română, care va
    funcţiona în incinta biroului său parlamentar. Potrivit unui comunicat, centrul
    va funcţiona în incinta clădirii Uniunii Scriitorilor din Moldova şi va avea
    program marţea, miercurea şi joia. Cetăţenia română este un drept fundamental
    al românilor basarabeni. Dorim ca prin acest Centru pentru cetăţenie română să
    le acordăm asistenţă calificată tuturor celor care au nevoie de ea la
    întocmirea dosarului de redobândire a cetăţeniei române
    – a declarat
    Constantin Codreanu.