Tag: Erasmus+

  • Parlamentul European a adoptat bugetul UE pe 2024

    Parlamentul European a adoptat bugetul UE pe 2024

    Acordul privind bugetul Uniunii Europene pentru anul 2024 a fost adoptat de plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, cu 519 voturi pentru, 79 împotrivă şi 30 abţineri – precizează, într-un comunicat, eurodeputatul liberal român Siegfried Mureşan, care a fost negociator-şef pentru bugetul de anul viitor al Legislativului comunitar.

    Astfel, bugetul Uniunii Europene pentru anul viitor prevede o suplimentare de 807 milioane de euro a alocărilor în domeniile şi programele care au nevoie de mai multă finanţare, precum cercetarea, Programul de studii Erasmus+, sprijinirea tinerilor fermieri şi Vecinătatea estică şi sudică, inclusiv Republica Moldova. În plus, acordul final elimină tăierile bugetare în valoare de aproximativ 700 de milioane de euro propuse de Consiliul Uniunii Europene la începutul negocierilor.

    Siegfried Mureşan şi-a exprimat satisfacţia pentru că echipa pe care a condus-o a obţinut tot ceea ce a promis la începutul negocierilor:

    Am obţinut, în primul rând, un acord pe buget în timpul util, până la finalul anului, astfel încât legea bugetului să intre în vigoare din prima zi a anului viitor şi să oferim predictibilitate tuturor beneficiarilor de fonduri europene din România şi din Uniunea Europeană – a declarat Siegfried Mureşan.

    În al doilea rând, a afirmat eurodeputatul român, care este vicepreşedinte al grupului Partidului Popular European, bugetul cuprinde creşteri de fonduri pentru domeniile şi priorităţile unde oamenii aşteaptă ca Uniunea Europeană să ia măsuri.

    Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2024, în valoare de peste 189 de miliarde de euro, cuprinde suficiente fonduri pentru a finanţa priorităţile tradiţionale ale Uniunii, precum Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună, din care România primeşte majoritatea fondurilor europene nerambursabile.

    În plus – mai spune Siegfried Mureşan -, am obţinut creşteri de alocări în domeniile care au nevoie de finanţare suplimentară: este vorba despre cercetare, în special în sectorul medical, de bursele de studiu Erasmus+, dar şi pentru tinerii fermieri.

    În acelaşi timp, suplimentăm bugetul pentru ajutor umanitar. Vrem ca Uniunea Europeană să ajute la reducerea riscurilor la adresa umanităţii cauzate de cele două războaie de la graniţa noastră: din Ucraina şi din Orientul Mijlociu – a precizat Siegfried Mureşan după votul din plenul Parlamentului European.


  • Învățământ militar internațional și achiziții de echipamente pentru Armata română

    Învățământ militar internațional și achiziții de echipamente pentru Armata română

    Intensificarea procesului de internaționalizare a Academiei Forțelor Aeriene «Henri Coandă» din Brașov reprezintă una dintre prioritățile planului strategic pentru perioada 2021-2027. Aflat la ce-a de-a doua ediție a Semestrului Internațional, programul Erasmus+ a adus la cursuri 16 cadeți din țările partenere, specialitatea aviație naviganți.


    Căpitanul Ioan Bogdan Căbăl, coordonatorul proiectului la Academia Forțelor Aeriene pentru programul Erasmus+, a declarat că La prima ediție au luat parte 3 țări, cu academiile forțelor aeriene din Brașov, Atena și Lisabona. Pentru anul universitar 2023-2024 au aderat și alte instituții de învățământ superior din Europa, respectiv academiile forțelor aeriene din Spania, Polonia și Bulgaria.


    Studenții străini care au venit în România au fost încântați de schimbul de experiență culturală și de oportunitatea de a vedea cum funcționează un alt sistem militar.


    Un lucru care mi-a plăcut este că profesorii ne împărtășesc din cunoștințele și experiențele lor, se concentează mult pe partea aplicativă a cursurilor, lucru care nouă ne este foarte util a afirmat studentul caporal Maciej Pankau din Polonia.


    Unii dintre studenți au venit și datorită colegilor care i-au încurajat să viziteze România. Printre aceștia se numără studentul caporal Marco Fernandes din Portugalia, care a declarat: În Academie condițiile sunt foarte bune, sunt norocos că am șansa să încerc simulatorul de zbor, pentru că în Portugalia nu avem o dotare de asemenea calibru și să ni se permită să-l folosim este chiar un privilegiu.



    O delegație a mediului de afaceri din Statele Unite ale Americii în domeniul apărării s-a aflat în România pentru a stabili noi legături comerciale cu industria de profil din țara noastră. Reprezentanții companiilor americane au avut peste 250 de întâlniri cu potențiali cumpărători români, parteneri și agenții guvernamentale.


    La București, Departamentul de Comerț al Statelor Unite a deschis Misiunea de Comerț în domeniul Aerospațial și al Apărării în Centrul și Sud-Estul Europei. Delegația americană a fost condusă de secretarul adjunct al Departamentului de Comerț al Statelor Unite pentru Europa și Eurasia, David de Falco. Acesta a afirmat: Suntem entuziasmați de crearea unor noi parteneriate care vor contribui la securitatea României, în aceeași măsură în care promovăm și creșterea economică reciprocă.



    Congresul Statelor Unite ale Americii a fost notificat cu privire la vânzarea către România a 54 de tancuri de luptă Abrams, muniție și simulatoare pentru instruire.


    Mașinile de luptă care vor fi livrate Forțelor Terestre Române sunt în cea mai modernă versiune a acestui model, aflată și în dotarea armatei americane. Valoarea estimată a contractului este de aproximativ un miliard de dolari, în concordanță cu aprobarea prealabilă dată de Parlamentul României.


    Tot la capitolul achiziții de echipamente militare, în România au ajuns primele 33 de vehicule blindate de tip JLTV pentru Forțele de Operații Speciale, iar în Baza 90 Aeriană Otopeni, de lângă Bucureşti, a fost recepționată o altă aeronavă Hercules C-130H primită cu titlu gratuit de la Statele Unite ale Americii.




  • Generația Z: Erasmus+

    Generația Z: Erasmus+

    Cel mai cunoscut program de schimb al Uniunii Europene a împlinit 35 de ani.



    De la crearea sa, Erasmus+ a ajutat milioane de tineri să studieze şi să se formeze în străinătate.





  • Noi fonduri pentru alianţele universitare europene

    Noi fonduri pentru alianţele universitare europene

    V-ar plăcea să fiţi studenţii unei alianţe de universităţi europene, în care să puteţi alege ce anume, unde și când să studiaţi în orice universitate parteneră a acestei alianţe? V-ar plăcea să beneficiaţi de o strategie pedagogică inovatoare, bazată pe provocări și mobilitate, care să vă ajute să obţineţi un set cu totul nou de competenţe?

    Ei bine, acest lucru este posibil, pentru că astfel de alianţe universitare există de ceva timp în Uniunea Europeană şi din ele fac parte şi universităţi româneşti. Aceste alianţe includ universităţi partenere din toată Europa, inclusiv din ţări nemembre ale Uniunii Europene, care au viziuni comune de învăţământ pe termen lung şi care oferă programe de studiu interconectate, în diverse campusuri ale universităţilor asociate.

    Comisia a publicat zilele acestea rezultatele ultimului set de aplicaţii – Erasmus Plus 2023 – pentru iniţiativa Universităţi Europene, prin care sunt alocate noi fonduri pentru extinderea şi multiplicarea alianţelor universitare.

    Avem acum 50 de alianţe universitare, care implică peste 430 de instituţii de învăţământ superior din 35 de ţări, incluzând aici toate statele Uniunii Europene, Norvegia, Islanda, Macedonia de Nord, Serbia, Muntenegru, Bosnia şi Herţegovina, Albania şi Turcia. Iar prin relaţiile de parteneriat pe care le au cu aproape 1700 de organizaţii non-guvernamentale, companii şi autorităţi publice locale şi regionale, aceste alianţe de universităţi aduc inovaţii în toate regiunile în care se află.

    Printre câștigătorii anunțați acum se află și universități din România care sunt membre ale acestor alianțe: Universitatea Politehnică Timișoara, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, Universitatea Politehnică București, Universitatea din Petroșani, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea Națională de Muzică București, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca, Universitatea Transilvania din Brașov și Universitatea de Vest din Timișoara.

    În această toamnă, Comisia va lansa următorul set de aplicaţii pentru alianţele universitare, obiectivul Strategiei Europene pentru Universități fiind formarea a 60 de astfel de alianțe cu peste 500 de universități până la jumătatea anului 2024.


  • DiscoverEU: încep înscrierile pentru permisele gratuite de călătorie pentru tineri

    DiscoverEU: încep înscrierile pentru permisele gratuite de călătorie pentru tineri

    DiscoverEU este o iniţiativă europeană care oferă tinerilor de 18 ani din statele participante posibilitatea de a călători în Europa, de a interacţiona cu diverse regiuni şi culturi şi de a stabili legături şi prietenii cu alţi tineri europeni.

    Runda de primăvară a programului DiscoverEU va începe miercuri, 15 martie, la ora 13:00, ora României, și se va încheia miercuri, 29 martie, la ora 13:00.

    35.000 de tineri vor primi câte un permis gratuit de călătorie, vor beneficia de un card de reduceri cu peste 40.000 de posibilități de tarife reduse pentru transportul public, cultură, cazare, alimentație, sport și alte servicii disponibile în toate țările eligibile.

    Pentru a fi eligibil, un candidat trebuie, în primul rând, să fie născut între 1 iulie 2004 (inclusiv) și 30 iunie 2005 (inclusiv) ; să completeze numărul corect al cărții de identitate, pașaportului sau cărții de ședere legală în formularul de cerere online; să fie cetățean sau rezident legal al unui stat membru al UE sau al uneia dintre ţările terțe asociate programului Erasmus+: adică Islanda, Liechtenstein, Macedonia de Nord, Norvegia, Serbia sau Turcia.

    Cei interesaţi trebuie să se înscrie pe Portalul european pentru tineret, unde vor trebui să răspundă la cinci întrebări, la care se adaugă una de departajare.

    Câştigătorii vor putea călători în Europa timp de până la 30 zile, între 15 iunie 2023 și 30 septembrie 2024. Cei care împlinesc 18 ani în a doua jumătate a anului viitor se vor putea înscrie în runda din octombrie 2023 a programului DiscoverEU. Alte 35.000 de permise.

    Dacă aveți un handicap sau o problemă de sănătate, veți primi asistență.

    Puteţi adăuga până la 4 prieteni în grupul vostru. De asemenea, puteți combina planuri de călătorie cu alți călători DiscoverEU! Odată selectat, agențiile naționale Erasmus+ vă vor ajuta să vă conectați și să învățați, prin întâlniri înainte de plecare și întâlniri ale călătorilor.

    Veţi fi invitaţi apoi să vă împărtășiți experiențele de călătorie prin intermediul rețelelor sociale. Puteți decide să faceți o prezentare la școală sau puteţi participa la Concursul foto/video DiscoverEU.

    Dacă ai 18 ani, Europa este la picioarele tale. Doar fă primul pas !


  • Cutremur puternic în Turcia

    Cutremur puternic în Turcia

    Ministerul Afacerilor Externe informează că Ambasada României la Ankara a fost contactată pe telefonul de urgență al misiunii diplomatice de către un grup de studenți Erasmus, cetățeni români, care se aflau cazați la un hotel din localitatea Kahraman Maraş, Turcia, afectată de cutremurul produs la 6 februarie 2023. Grupul de cetățeni români, alcătuit din nouă studenți și un profesor coordonator, a solicitat asistență consulară și sprijin pentru repatriere. Ca urmare a dialogului reprezentanților ambasadei cu cetățenii români și cu autoritățile locale, s-a confirmat faptul că cetățenii români sunt în siguranță.

    O echipă consulară mobilă din cadrul Ambasadei României la Ankara se deplasează la acest moment la fața locului, cu două autovehicule, în vederea preluării cetățenilor români, urmând a fi stabilite ulterior detaliile privind transportul în România.

    Până la acest moment, nu au fost înregistrate alte solicitări de asistență consulară în legătură cu acest cutremur sau semnalari din partea autorităților turce privind cetățeni români afectați. Ambasada României la Ankara continuă dialogul cu autorităţile turce, fiind pregătită să acorde asistenţă consulară, conform competențelor legale, dacă situația o va impune.

    MAE amintește că cetățenii români pot solicita asistenţă consulară la următoarele numere de telefon ale Ambasadei României la Ankara: +90.312.447.7945 și +90.312.447.7940, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție și telefonul de urgență al secției consulare: +90.532.318.1726.

  • Aurica Sviderschi din Republica Moldova

    Aurica Sviderschi din Republica Moldova

    Aurica Sviderschi din Republica Moldova, licențiată în Științele Comunicării la Universitatea Lucian Blaga” din Sibiu, voluntară pentru Centrul Cultural Arab din Sibiu



    În timpul masteratului în publicitate şi brand urmat la Sibiu, la Universitatea Lucian Blaga”, Aurica Sviderschi s-a alăturat Centrului Cultural Arab de acolo, o idee şi un proiect de suflet al colegei sale de facultate, Fawzia Rehejeh. Vorbim despre o organizatie neguvernamentala care promoveaza cunoasterea reciproca şi contribuie la îmbunătăţirea dialogului cultural dintre arabi și români. Centrul are şi o publicaţie, Arabica, o revistă digitală trimestrială editată în trei limbi: română, arabă și engleză. În plus, organizează, în format online, cursuri gratuite de limba română pentru imigranți, nivel începător și mediu. Şi desfăşoară anual Festivalul Culturii Arabe, o manifestare care include concerte de muzică orientală, expoziţii, precum şi o conferinţă academică cu tema, în 2022, “Ipostaze ale culturii arabe: moştenirea tradiţiei şi provocările modernităţii”. Ca voluntară a Centrului Cultural Arab, Aurica Sviderschi se ocupă de comunicare, promovare, design grafic şi comunicare vizuală, domenii despre care a studiat şi în care şi profesează în prezent. Lucrează ca specialistă în marketing într-o companie de tehnologie din Sibiu. Ce evenimente pregăteşte Centrul Cultural Arab din Sibiu pentru finalul anului 2022 ne spunea tânăra originară din Republica Moldova.


    Am iniţiat modulul II de cursuri de limbă română. Anul trecut am încheiat un modul cu succes de cursuri de limbă română pentru imigranţii din Sibiu, care a avut loc online, iar acum, anul acesta, pentru că am obţinut nişte fonduri de la Festivalul Culturii Arabe, organizăm cursuri de limba arabă pentru imigranţi din mai multe zone ale României. Totodată, pentru că există cerere de la imigranţii arabi din Sibiu, am organizat, şi din 5 decembrie se desfăşoară, cursul de limbă arabă pentru imigranţi şi nu doar pentru români, a fost o deschidere din partea publicului sibian să cunoască limba arabă şi cultura arabă şi ne bucură acest lucru, că există deschidere. De asemenea, vrem să marcăm într-un mod foarte interesant şi frumos Ziua Limbii Arabe care are loc în aceeaşi zi cu Ziua Migrantului, pe 18 decembrie. E o combinaţie foarte simbolică, cu multă semnificaţie şi vom organiza un eveniment la Muzeul Astra.



    La Sibiu Aurica Sviderschi s-a simţit foarte bine încă de la început, oraşul transilvănean a cucerit-o cu oamenii primitori şi cu un mix cultural foarte armonios. Mai mult, a participat la evenimente organizate de comunitatea de basarabeni din Sibiu, una destul de numeroasă şi unită, şi chiar a locuit iniţial la o familie de basarabeni.


    România pentru mine este a doua casă, este o parte din viaţa mea la care ţin şi pe care o preţuiesc, este prezentul şi viitorul meu, pentru că mă văd aici. M-am simţit bine primită, e o societate foarte deschisă aici la Sibiu, am acumulat un capital social la care ţin, care m-a ajutat să mă dezvolt, aici m-am format profesional, am descoperit Centrul Cultural Arab, care acum face parte din cine sunt eu, pentru că m-a format şi cultural, şi social, mă văd aici pe o perioadă foarte lungă. Îmi doresc să prospere acest Centru, e o iniţiativă foarte frumoasă, aduce împreună imigranţii, refugiaţii arabi şi comunitatea română, promovează cunoaşterea reciprocă şi dialogul cultural. Evident că mi-aş dori şi eu mai mlte realizări pe plan profesional, aş vrea tare mult să fiu independentă pe partea de job, în sensul că mi-ar plăcea să am propria mea afacere în marketing, comunicare şi publicitate.”



    Licenţiată în comunicare şi relaţii publice la Universitatea Lucian Blaga” din Sibiu – timp de un semestru a beneficiat şi de o bursă Erasmus în Grecia, la Salonic, la University of Macedonia, Aurica Sviderschi a urmat la Sibiu şi un masterat în publicitate şi brand. A făcut voluntariat inclusiv în Republica Moldova natală, la Avante, un Centru de Sănătate Prietenos Tinerilor, precum şi la Fondul pentru Tineri Ialoveni.


    M-am născut într-un sat de lângă Chişinău, raionul Ialoveni, se numeşte Costeşti, e al doilea sat ca mărime din Republica Moldova, m-am mutat apoi în localitatea natală a tatălui meu, Moleşti, un sat din apropiere, acolo am avut parte de o copilărie foarte frumoasă, iar pentru liceu am revenit în Costeşti şi am cunoscut profesori foarte frumoşi, care m-au format, iar unii dintre ei chiar m-au motivat să vin în România să îmi continui studiile aici. Dorul de casă e un sentiment aparte, de neînlocuit şi, cred eu, iremediabil. Nu poţi să te vindeci de dorul de casă, chiar dacă eşti acasă, pentru că dorul înseamnă mai mult, mult mai mult decât lipsa anumitor persoane sau a anumitor mâncăruri de acasă, înseamnă cred şi dor de copilărie, de o anumită atmosferă, evident că mi-e dor de familie şi preţuiesc micile şi rarele momente în care ne întâlnim şi revenim cumva la origini şi la acele momente speciale din copilărie. Mi-e dor de atmosfera de acolo şi nu ştiu cum vor evolua acolo lucrurile în viitor, nu ştim încotro duce viitorul, dar dacă aş reveni în ţară, mi-ar plăcea să mă implic acolo, să schimb ceva atât cât pot eu pe nişa mea poate de marketing, poate pe nişa socială, dar mi-aş dori, poate chiar şi de la distanţă, să contribui la dezvoltarea ţării pe palierul meu, pe pătrăţica mea.”



  • Laboratorul virtual de învăţare şi alte poveşti

    Laboratorul virtual de învăţare şi alte poveşti

    În ultimii doi ani viaţa s-a mutat mult în
    online. Aşa că nu mare este surpriza faptului că până şi dansul a trebuit să
    înveţe să existe în online, deşi pare mai greu de înţeles cum se poate face
    asta. Astăzi evidenţiem un proiect unicat, în felul său, un parteneriat
    strategic în domeniul educaţiei vocaţionale şi formării porfesionale,
    cofinanţat prin Programul Erasmus + al Uniunii Europene: Teachers for SwanZ.
    Un proiect iniţiat de Liceul de coregrafie Floria Capsali , din Bucureşti, în
    parteneriat cu Şcoala Naţională de Arte Prof. Vesselin Stoyanov, din Ruse,
    Bulgaria, Compania Attitude, din Viena, Austria şi Uniunea Elenă din România.


    Proiectul a început la 1 decembrie 2020,
    cu focus pe aşa-numita generaţie Z, despre care ne-a vorbit Alina Munteanu, psiholog la Liceul de Coregrafie și Liceul de Muzică din Lipatti. Generația
    Z este formată din copii care s-au născut între anii 1996 și 2010. În general,
    ei sunt puțin deosebiţi, pentru că au traversat un mileniu deci au o parte din
    caracteristicile pe care le avem și noi, generația X și sunt cei care pun bază
    acum pe legătura cu tehnica. Se adaptează foarte bine dispozitivlor și lucrului
    pe dispozitive, sunt foarte bine orientați spre a face mai multe lucruri
    deodată. Spre exemplu, elevii noștri fac și teme în același timp, ascultă
    muzică, dau mesaje pe tiktok, mai dau câte un like. Este fascinant să-i vezi pe
    copii cum reușesc să vorbească cum ați auzit foarte bine în limba engleză, cum
    reușesc să exprime cultura românească prin dans, prin propriul lor mod de a se
    comporta și de a dansa împreună cu grecii, dansurile lor populare, cu bulgarii,
    de a cunoaște cultura austriacă și de a promova cultura românească în lume. A
    fost o experiență fascinantă și sunt convinsă că un început pentru liceul de
    coregrafie.



    Denitsa Krastanova, director adjunct al
    Şcoalii Naţionale de Arte Prof. Vesselin Stoyanov, din Ruse, ne-a vorbit
    despre participarea la proiect: Vă rog să-mi
    permiteți să vă prezint pe scurt școala noastră. Ea oferă educație în
    discipline generale la nivel primar și secundar, precum și pregătire
    profesională în arte pentru următoarele specializări – Instrumente muzicale, Canto
    clasic, Canto popular, Canto pop și
    jazz, Dans clasic, Dansuri populare bulgare, Arte plastice, Publicitate Design
    și actorie pentru spectacole de teatru. Ca școală vocaţională, am considerat
    foarte atractivă invitația Liceului de Coregrafie Floria Capsali de a ne
    alătura proiectului Teachers for SwanZ în cadrul Erasmus+, şi asta din mai
    multe motive. După ce ne-am familiarizat cu obiectivele și esența proiectului,
    am estimat beneficiile pe termen lung și impactul pozitiv al acestuia. Teachers
    for SwanZ a fost o modalitate alternativă de îmbunătățire a competențelor
    profesionale, schimb de bune practici și stimulare a creativității în domeniul
    pedagogiei dansului și al competențelor sociale.


    Laura
    Cristinoiu, profesor de balet și director al Attitude Balet Studios din Viena,
    ne-a spus cumn se vede acest proiect la încheierea lui Mă bucur foarte
    mult după cei 2 ani de activitate, dintre care unul s-a petrecut online, fapt
    foarte ciudat pentru un proiect de dans. Vorbim de dans, de profesori de balet,
    de profesori de dans clasic, de profesori de dans tradițional, dans de
    caracter, dans modern. Mă bucur să avem 3 produse intelectuale, mă refer la un
    mini-ghid adresat profesorilor de materii care predau română, matematică, toate
    celelalte materii la licee de stat, de balet. Mă refer la un manual de dans
    pentru profesorii de dans care predau dans clasic și tot ce ține de zona
    clasică predate la licee de stat și în școli particulare. Și cea mai mare
    realizare pe care o avem (zice cel mai mare achievement – n.r.) este platforma virtuală teachersforswanz.eu,
    unde puteți regăsi toate atelierele și tot ceea ce am lucrat în ultimii 2 ani,
    mai ales că este un mijloc de a avea o acreditare din partea acestui proiect
    pentru viitorii profesori de dans clasic și dans, în general.



    Diana Zăvălaș, profesor de pian și
    corepetitor la Liceul de Coregrafie Floria Capsali și coordonator al
    proiectului ne-a spus de ce s-a simţit nevoia acestui proiect Profesorii au acces la metodologii învechite, nu există cursuri de
    formare continuă a profesorilor de de dans și ne-am gândit să le venim în
    ajutor, să facă și ceva workshop-uri de comunicare și de relaționare, dialog
    intercultural și coaching pentru a-și îmbunătăți relațiile cu elevii, cu
    colegii și cu părinții. Am aplicat la programul Erasmus Plus în această idee pe
    care tocmai am spus-o și am găsit 3 parteneri care aveau și ei același scop,
    își doreau aceleași lucruri, îmbunătățirea metodologiilor și dezvoltarea
    competențelor profesorilor. Întâlnirea cu alte culturi, cu alte tipuri de
    metode, este importantă și ești îmbogățit atunci când participi la o astfel de
    experiență internațională.



    Un demers unic în special prin acest
    caracter internaţional, după cum a semnalat şi Ileana Racoviceanu, responsabil
    comunicare al agenţiei din România a Erasmus: Proiectul este un
    proiect finanțat prin programul Erasmus al Uniunii Europene. Proiectul a fost
    aprobat și avizat pentru finanțare în 2020, apoi s-a lucrat online la cele 2
    produse intelectuale, respectiv manualul pentru liceele coregrafice și școli
    din mediul public și privat, pe de o parte partenerii și pe de o parte, urmând
    apoi să fie multiplicate către alte instituții de profil. Ce este foarte
    important? Este important pentru copii, pentru că au putut să meargă și să
    lucreze în alte țări, cu copii de vârsta lor, să vadă ce se întâmplă acolo și
    să se poziționeze, să își valideze cumva pregătirea de care au parte în
    România.



    Dincolo de publicul de specialitate,
    Teachers for SwanZ, respectiv Laboratorul virtual de învăţare se adresează
    şi iubitorilor dansului în general, celor ce sunt interesaţi să se
    perfecţioneze în diferite tipuri de dans: balet clasic, dans de caracter,
    tradiţional, contemporan.


  • The virtual learning lab and other stories

    The virtual learning lab and other stories

    Over the past two years, life switched to
    the online mode. So it comes as no surprise that even dance had to learn to
    exist online, although it seems counter-intuitive. Today we look at a
    one-of-a-kind project, a strategic partnership in the area of professional
    training and vocational education, co-financed under the EU’s Erasmus+ programme:
    Teachers for SwanZ. A project initiated by the Floria Capsali Choreography
    High School in Bucharest, jointly with the Prof. Vesselin Stoyanov National
    Art School in Ruse, Bulgaria, the Attitude Company in Vienna, Austria and the
    Greek Union in Romania.




    The project was launched on December 1, 2020, and
    it targeted the so-called Generation Z. Alina Munteanu, a psychologist with the
    Choreography High School and the Dinu Lipatti Music High School, gave us more
    details:




    Alina Munteanu: Generation Z comprises
    children born between 1996 and 2010. They are a little special, in that they
    were born across a millennium and as such they share some of the features of
    Gen X, they adjust easily to working on devices, and are very good at
    multi-tasking. For instance, our students do their homework and at the same
    time they listen to music, send messages on tiktok, like and share online
    stories. It is fascinating to see these kids speak English so well, express the
    Romanian culture through dancing, their willingness to get to know the Greek,
    Bulgarian and Austrian cultures and to promote the Romanian culture around the
    world. It has been a fascinating experience, and I believe it is a new
    beginning for a choreography high school.




    Denitsa Krastanova, deputy head of the Prof.
    Vesselin Stoyanov National Art School in Ruse, also spoke about her school’s
    participation in the project:




    Denitsa Krastanova: To start with a brief presentation of our school-we provide
    general primary and secondary education as well as vocational art education in areas
    like musical instruments, classical singing, traditional folk singing, pop and
    jazz singing, classical dance, Bulgarian folk dance, fine arts, advertising
    design and drama. As a vocational school, we were delighted to accept the Floria
    Capsali Choreography High School’s invitation to join the project Teachers for
    SwanZ under Erasmus+, for a number of reasons. After we looked at the goals and
    the essence of the project, we assessed its long-term benefits and its positive
    impact. Teachers for SwanZ was an alternative way to improve professional
    skills, a know-how exchange and a means to encourage creativity in teaching
    dancing and social skills.




    Laura Cristinoiu, a ballet teacher and the head
    of the Attitude Ballet Studios in Vienna, looked back on the project after its
    completion:




    Laura Cristinoiu: I am very glad to look back
    at these two years of work, one of them online, which is rather odd for a dance
    project. We are talking about dance, about ballet teachers, about teaching
    classical, folk and modern dance. I am very happy with the 3 outputs of the
    project, namely a ballet guideline for teachers of other subjects in public
    high schools, a dance handbook for teachers of classical dance in private and
    public dance schools, and, our greatest achievement, the online platform teachersforswanz.eu,
    where one can access all our workshops and everything we did during these two
    years. More importantly, this platform is a means of certification from this
    project for future dance teachers.




    Diana Zăvălaș, a piano teacher with the Floria
    Capsali Choreography High School and the project coordinator, told us why this
    project was necessary:




    Diana Zăvălaș: Teachers only have access to
    obsolete methods, there are no life-long education programmes for dance
    teachers, and we set out to help them in this respect and also to provide some
    communication, networking, intercultural dialogue and coaching workshops, so
    that they may improve their relations with their students, their co-workers,
    and the parents. We applied for funding under Erasmus Plus and we found 3 other
    partners who wanted the same things, namely to improve teaching methodologies
    and help develop teachers’ skills. Becoming familiar with other cultures and
    other types of methods is important, and such an international experience is
    quite enriching.




    Apart from the specialised beneficiaries, Teachers
    for SwanZ and the Virtual learning lab also address dance lovers in general,
    and those who would like to learn and specialise in various types of dance,
    from classical ballet to folk dance and to contemporary dance. (AMP)

  • Combaterea dezinformării și promovarea alfabetizării digitale în rândul tinerilor din UE

    Combaterea dezinformării și promovarea alfabetizării digitale în rândul tinerilor din UE

    În prezent, în Europa, unul din trei elevi cu vârsta de 13 ani nu are competențe digitale de bază, conform rezultatelor testelor directe și, potrivit Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, doar puțin peste jumătate din tinerii în vârstă de 15 ani din UE au declarat că au învățat cum să detecteze dacă informațiile sunt subiective sau părtinitoare. Prin urmare, există o nevoie clară de consolidare a rolului educației și formării în combaterea dezinformării și în promovarea alfabetizării digitale și a celei mediatice.

    Iată ce a declarat comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel:

    Ştim că dezinformarea nu este ceva nou, este un proces complex care crează diviziuni şi ne răneşte. Şi, ca să spunem adevărul, acest fenomen nu va dispărea. De aceea este clară nevoia de întărire a educaţiei şi training-ului, precum şi dotarea profesorilor cu calificările şi competenţele necesare pentru a preda apoi elevilor alfabetizarea digitală şi tehnicile de dezinformare.

    Orientările prezentate acum de Comisie oferă sprijin practic profesorilor și cadrelor didactice și includ definiții ale conceptelor tehnice, exerciții de efectuat în clasă și modalități de încurajare a obiceiurilor sănătoase de folosire a mediului online.

    Orientările au fost elaborate cu sprijinul grupului de experți al Comisiei pentru combaterea dezinformării și promovarea alfabetizării digitale prin educație și formare, grup care reunește o gamă largă de practici din domeniul educației și formării, din radiodifuziune, din mediul academic, din domeniul rețelelor sociale și al jurnalismului.

    Comisia va investi în continuare în această cauză prin intermediul programului anual de lucru Erasmus+ pentru anul 2023, care va oferi finanțare pentru proiecte de mare anvergură, cu accent pe formarea cadrelor didactice și pe dezvoltarea programelor de învățământ pentru combaterea dezinformării și promovarea alfabetizării digitale.

    De asemenea, Comisia va utiliza noile orientări pentru sprijinirea cadrelor didactice în cadrul noii strategii europene Un internet mai bun pentru copii.


  • 35 de mii de tineri vor descoperi Europa cu permise gratuite de transport feroviar

    35 de mii de tineri vor descoperi Europa cu permise gratuite de transport feroviar

    Înscrierile se fac pe Portalul European pentru Tineret, iar la acest program pot participa, pentru a încerca să câștige un permis de călătorie, cei care sunt nascuți între 1 iulie 2003 și 30 iunie 2004. Candidații eligibili trebuie să răspundă la câteva întrebări dintr-un test care este disponibil pe Portalul European pentru Tineret, iar întrebările sunt despre Uniunea Europeană, dar și despre alte inițiative europene care vizează tinerii.

    Coordonatorul Eurodesk România, Alexandra Duică: Ca o noutate pentru acest an, pe lângă permisul de călătorie, tinerii care sunt selectați să călătorească cu Discover EU vor primi și un card de reduceri pe care îl vor putea folosi pe parcursul călătoriei lor, cu care vor putea achita o parte din costurile legate de hrană, de cazare sau de transport local. Permisul de călătorie va putea fi folosit pe parcursul perioadei de un an. Tinerii pot să călătorească timp de 30 de zile în această perioadă de un an, iar în funcție de permisul de călătorie ales, fix sau flexibil, pot vizita cât mai multe țări din Uniunea Europeană. Țările care sunt acum disponibile pentru vizitare au fost și ele extinse, printre acestea se numără țările terțe asociate programului Erasmus+.


    Conform Comisiei Europene, cei care vor fi selectați si vor primi permise de călătorie cu trenul, o vor putea face pentru a merge cu trenul în Europa pentru o perioadă de cel puțin o zi și cel mult treizeci de zile, între 1 martie 2023 și 29 februarie 2024. Ei vor putea, de asemenea, să participe la întrunirile DiscoverEU, o inițiativă lansată în vara acestui an, și care constă într-un program cultural interesant cu o durată de la una până la trei zile, cuprinzând toate țările participante la Erasmus +. Odată cu această a doua rundă de înscrieri în programul Discover EU, care începe pe 11 octombrie, în 2022 vor fi puse la dispoziție, în total, 70.000 de permise de călătorie, datorită bugetului majorat în cadrul Anului european al tineretului.


  • Lütfiye Sezer din Turcia, studentă Erasmus la Facultatea de Litere a Universităţii din Craiova

    Lütfiye Sezer din Turcia, studentă Erasmus la Facultatea de Litere a Universităţii din Craiova


    În vara lui 2022, Lütfiye Sezer şi-a încheiat studiile la Universitatea Bingöl din Turcia, specializarea Limba şi Literatura Engleză. Ultimul semestru l-a urmat, graţie unei burse Erasmus, în România, la Facultatea de Litere a Universităţii din Craiova, unde a învăţat şi comunicat numai în limba engleză. În limba română ştie doar câteva cuvinte cum ar fi: “mulţumesc, mulţumim”, şi ştie deja cum să ni se prezinte aici, la radio:


    “Salut, mă numesc Lütfiye Sezer. Sunt din Turcia şi ascultaţi Radio România Internaţional. Am fost studentă Erasmus la Facultatea de Litere a Universităţii din Craiova.”



    Cum a fost semestrul petrecut la Facultatea de Litere din Craiova pentru Lütfiye Sezer din Turcia?


    “La început am fost cam speriată, nu prea aveam încredere în engleza mea, nu îndrăzneam să mă exprim în engleză, dar toţi românii din jurul meu au fost atât de primitori, m-au încurajat mult, în special colegii şi profesorii mei, ne-am înţeles bine unii cu alţii foarte repede, iar profesorii ne-au sărit mereu în ajutor şi totul a ieşit bine, am făcut multe progrese. La Universitatea din Craiova am învăţat atât de multe lucruri pe care nu le ştiam în Turcia, în anii mei de studenţie acolo, experienţa mea Erasmus în România cred că m-a îmbogăţit foarte mult. În plus, faptul că am cunoscut oameni noi m-a făcut să mă deschid, să îmi doresc să revin acolo şi să întâlnesc şi mai mulţi oameni noi.”



    Lütfiye Sezer nu ar ezita deloc să le recomande oricând şi altor studenţi străini să vină să înveţe la Facultatea de Litere a Universităţii din Craiova. Cu profesori foarte bine pregătiţi, mulţi dintre ei cu stagii de practică şi documentare în străinătate, unde au şi predat, instituţia craioveană de învăţământ are 28 de parteneri în Europa în cadrul Programului Socrates-Erasmus şi oferă zeci de burse de studiu în Franţa, Italia, Spania, Belgia, Germania, Austria, Grecia, Suedia.


    “Da, aşa este. Să fiu sinceră, România nu a fost prima mea alegere, am vrut să merg iniţial în Polonia, dar profesorii noştri din Turcia ne-au recomandat să mergem în România, aşa că m-am răzgândit şi mi-a plăcut. Toată lumea ar trebui să meargă să viziteze România pentru că oamenii sunt atât de calzi, de primitori acolo, iar natura e impresionantă, mâncarea e bună. Sunt atâtea de văzut în România. Eu însămi simt că nu am reuşit să văd suficient de multe locuri din România şi de aceea mi-ar şi plăcea să revin acolo, deci le-aş recomanda tuturor să vină să vadă peisajele României şi să îi cunoască oamenii minunaţi.”



    Din martie până în iunie 2022, la Craiova, tânăra din Turcia a legat prietenii cu alţi studenţi internaţionali din Italia, Spania, Pakistan sau Franţa. A călătorit puţin prin România.


    “Am gustat dintr-un desert românesc, papanaşi, a fost atât de delicios, ascultam cântece româneşti mai tot timpul, când ieşeam undeva, mereu ascultam muzică românească şi am şi vizitat câteva oraşe cum ar fi Bucureştiul, care e impresionant, dar în special Craiova m-a impresionat cu Parcul Nicolae Romanescu, mergeam acolo şi de trei ori pe săptămână.”



    În timpul liber, lui Lütfiye Sezer îi plac plimbările prin natură, îi place să citească piese de teatru, să se familiarizeze cu culturi noi. S-a implicat puţin şi în pregătirile pentru ediţia de anul acesta a Festivalului International Shakespeare de la Craiova, un eveniment cu tradiţie, iniţiat în 1994. Ce îşi propune tânăra în viitor?


    “Vreau să îmi continui studiile cu un masterat şi mă gândesc să mă întorc chiar la Craiova pentru acest lucru, dar nu anul acesta deoarece, după 5 ani de studiu, simt nevoia să fac o pauză mai întâi, însă în următorii ani plănuiesc să mă înscriu la un masterat în România, vreau să rămân apoi în mediul universitar, să urmez şi un doctorat şi să devin o bună profesoară universitară. “



    Aceeaşi Lütfiye Sezer din Turcia, fostă studentă Erasmus la Facultatea de Litere a Universităţii din Craiova, şi un scurt mesaj din partea sa la final:


    “Mai întâi vreau să le mulţumesc tuturor profesorilor mei de la Universitatea din Craiova, vreau să le spun că nu îi voi uita niciodată pentru cât de mult ne-au ajutat. Şi profesorilor mei din Turcia vreau să le mulţumesc, pentru că ei sunt de fapt cei care m-au convins să vin în România, unde am cunoscut atâţia oameni minunaţi. Vreau de asemenea să le mulţumesc şi celor din familia mea care m-au sprijinit, mai ales financiar, de fapt, ţin să le mulţumec tuturor oamenilor din viaţa mea pentru ajutorul pe care mi l-au dat. Le voi spune şi în turcă: Bu süreçte her zaman yanımda olup beni her koşulda destekleyen aile ve arkadaşlarıma çok teşekkür ederim.”






  • Generaţia Z. Destinaţii şi obiceiuri de vacanţă

    Generaţia Z. Destinaţii şi obiceiuri de vacanţă

    Final de vară, dar nu încă final de vacanţă. Cel puţin, nu pentru toţi. Ce destinaţii preferă tinerii din România? Care sunt obiceiurile lor de vacanţă? Ce recomandări fac specialiştii în turism? I-am invitat să răspundă pe Radu George Baciu, care are 21 de ani şi este student în anul III la ASE, Facultatea de Business şi Turism, Traian Bădulescu, purtător de cuvânt al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism — ANAT şi pe jurnalistul sloven Dino Subašić. Are 23 de ani, lucrează ca freelancer în reţeaua europeană de ştiri EuranetPlus şi colaborează la RTV Slovenija (radiodifuziunea publică slovenă).



    Un lucru foarte important… Când plecaţi în călătorie, fie în interiorul ţării, fie către oricare dintre statele Uniunii Europene, nu uitaţi că, în conformitate cu normele UE, avem drepturi care ne pot reduce neplăcerile. În primul rând, avem dreptul la informaţii. Compania cu care călătorim trebuie să ne spună cauza întârzierii. Şi, în cazul întârzierilor de durată, avem dreptul la mese, băuturi răcoritoare, sfaturi despre continuarea călătoriei şi cazare. De fapt, este posibil să avem şi dreptul la despăgubiri, între 250 şi 600 de euro pentru întârzieri. Sau putem solicita rambursarea costului biletului, în unele situaţii. În cazul călătoriilor cu trenul, cu autocarul, cu autobuzul sau cu navele de pasageri, putem avea, de asemenea, dreptul la despăgubiri în urma întârzierilor sau anulărilor. În orice călătorie, persoanele cu mobilitate redusă au dreptul la asistenţă suplimentară gratuită. Informații detaliate privind drepturile pasagerilor pentru toate tipurile de transport sunt disponibile pe site-ul Europa ta”. De asemenea, puteți descărca pe un smartphone aplicația Your Passenger Right”.



    Şi o informaţie specială pentru tinerii cu vârsta de 18 ani. Dacă sunteţi rezidenţi în Uniunea Europeană sau într-o țară terță asociată la programul Erasmus+, prin acţiunea DiscoverEU aveţi șansa de a participa la o experiență de călătorie cu trenul. Veţi putea să descoperiţi astfel diversitatea Europei, să aflaţi mai multe despre patrimoniul cultural și istoria acesteia și să cunoaşteţi oameni de pe tot continentul.



  • 7 universități din România selectate în cadrul Inițiativei privind Universitățile Europene

    7 universități din România selectate în cadrul Inițiativei privind Universitățile Europene

    Universitatea din București, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Universitatea Tehnică de Construcții București, Universitatea din Oradea și cea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași sunt cele șapte universități selectate. Sunt în total 44 de alianțe ale Universităților Europene, împreună cu cele 24 alese în urma cu doi ani și reunesc în prezent 340 de instituții de învățământ superior din capitale și regiuni îndepărtate din 31 de țări, inclusiv toate statele membre ale Uniunii Europene, Islanda, Norvegia, Serbia și Turcia. Practic, toată colaborarea din cadrul alianțelor este în beneficiul studenților, al cadrelor didactice și al societății.

    Comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel:

    Am lucrat cu instituțiile de învățământ superior din Europa, împreună cu statele membre și organizațiile studențești pentru a conecta în continuare învățământul superior și pentru a ajuta universitățile să lucreze împreună, astfel încât să vă poată oferi cel mai bun început în viața voastră de adulți . Acesta este nucleul din noua Strategie europeană pentru universități.Și lucrăm împreună cu statele membre și comunitatea educațională pentru a realiza un spațiu al educației până în 2025.

    Universitățile europene sunt alianțe transnaționale formate, în medie, din nouă instituții de învățământ superior și acoperă o sferă geografică largă în întreg spațiu comunitar. Împreună găsesc noi modalități de cooperare structurală și durabilă pe termen lung în domeniul educației, cercetării și inovării.

    Potrivit Comisiei Europene, fiecare alianță primește un buget de peste 14 milioane euro din programul Erasmus+ pentru o perioadă de patru ani, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă în comparație cu valoarea maximă de cinci milioane euro pentru trei ani în cadrul cererilor de propuneri anterioare.

    În această toamnă, Comisia Europeană va lansa următoarea cerere de propuneri Erasmus+, cu scopul de a oferi finanțare pentru alianțele existente și de a crea altele noi.