Radio România Internațional

Tag: Erasmus+

  • Erasmus+ 2025 va avea un buget de 5 miliarde de euro

    Erasmus+ 2025 va avea un buget de 5 miliarde de euro

    Comisia Europeană a publicat apelul de proiecte pentru 2025 în cadrul programului Erasmus Plus. De la lansarea din 1987, peste 16 milioane de tineri au participat la programul care continuă să se extindă în ceea ce privește accesul și incluziunea persoanelor cu mai puține oportunități. Această orientare se aliniază recomandării recent adoptate a Consiliului privind „Europa în mișcare”, care stabilește obiective ambițioase pentru creșterea mobilității și a participării, în special pentru grupurile subreprezentate.

    În plus, Erasmus+ continuă să sprijine o gamă variată de modele de cooperare şi va continua, de asemenea, să joace un rol esențial în promovarea Planului pentru o diplomă europeană, sprijinind recunoașterea automată a calificărilor dobândite în urma învățării la nivel transfrontalier și consolidând cooperarea dintre instituțiile de învățământ superior. Prin sprijinul acordat schimburilor de învățare și colaborării, programul pregătește terenul pentru un sistem educațional european mai integrat.

    Erasmus+ își va menține angajamentul de a sprijini sistemul de învățământ din Ucraina, precum și cursanții și educatorii din această ţară sau care au fugit în Uniune. În 2023, programul a finanțat, de asemenea, tipărirea și livrarea a 500 000 de manuale școlare în limba ucraineană. În acest an, încă un milion de cărți de artă și informatică au fost furnizate școlilor din Ucraina. Un al treilea lot este planificat pentru anul școlar 2025-2026.

    În conformitate cu domeniile prioritare prezentate în program pentru perioada 2021-2027, cererea de propuneri va continua să sprijine o gamă largă de proiecte axate pe promovarea incluziunii sociale, a tranziției verzi și a celei digitale și a participării tinerilor la viața democratică.

    Orice organism public sau privat activ în domeniile educației, formării, tineretului sau sportului poate solicita finanțare, fie prin intermediul agențiilor naționale Erasmus+ (în toate statele membre ale Uniunii și în țările asociate la program), fie prin intermediul Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură.

     

  • Campanie de comunicare despre beneficiile României în UE

    Campanie de comunicare despre beneficiile României în UE

    Dacă vă veţi afla în Bucureşti luna aceasta, veţi observa pe străzi, în staţiile de autobuz şi metrou, la aeroport, în clădirile de birouri sau în sălile de fitness o serie de desene, bannere şi mesaje care ne vor aminti de beneficiile avute de România în urma accederii la Uniunea Europeană, în anul 2007.

    Campania este realizată în colaborare cu artistul Dan PERJOVSCHI, ale cărui desene prezintă atât cele mai importante avantaje pe care le avem ca cetățeni europeni, cât și rezultatele concrete ale programelor finanțate cu fonduri europene.

    Se cuvine acum să trecem în revistă măcar câteva dintre aceste avantaje. De la aderarea la Uniunea Europeană, România a primit peste 92 de miliarde de euro bani europeni. Pentru fiecare euro trimis la bugetul comunitar, am primit trei.

    Investiţiile europene au adus României creştere economică, noi locuri de muncă, stimularea competitivităţii, promovarea inovării şi cercetării. S-au construit și modernizat autostrăzi, căi ferate, aeroporturi, școli și grădinițe.

    Programul Erasmus+ a devenit cel mai îndrăgit și cunoscut program al Uniunii Europene pentru educație, formare, tineret și sport. A sprijinit elevi, studenți, cadre didactice sau formatori. Peste 350.000 de tineri români au beneficiat de burse Erasmus de la aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană.

    Dacă astăzi putem vorbi la telefon, trimite mesaje şi folosi internetul la preţuri « de acasă » în toate statele membre fără taxe suplimentare este tot datorită Uniunii Europene, care a introdus regulamentul « roaming la tarife naţionale ».

    Ca cetățeni europeni, avem dreptul de a locui și de a circula liber pe teritoriul Uniunii şi beneficiem de drepturile pasagerilor europeni în ceea ce privește călătoriile cu avionul, cu trenul, cu autobuzul, autocarul sau cu vaporul pe tot teritoriul comunitar.

    Nu mai avem nevoie de permis de muncă pentru celelalte ţări ale Uniunii şi în orice stat membru avem aceleaşi drepturi ca și cetățenii țării respective.

    Puteţi afla mai multe despre drepturile dumneavoastră ca cetăţean european şi cum le puteţi folosi tastând simplu: Viaţa în Uniunea Europeană. Veţi fi direcţionaţi către un site al Uniunii.

  • Erasmus +

    Erasmus +

    Erasmus+ este programul Uniunii Europene în domeniile educație, formare, tineret și sport pentru perioada 2021-2027; acesta oferă oportunități de mobilitate și cooperare pentru toți actorii implicați activ în domeniile menționate, fie ca persoane sau ca instituții/organizații.

    Programul este un instrument-cheie care sprijină îndeplinirea obiectivelor stabilite la nivel european prin Spațiul european al educației, Planul de acțiune pentru educația digitală (2021-2027), Strategia UE pentru tineret, Agenda pentru competențe în Europa și Planul de lucru al Uniunii Europene pentru sport.

    Obiectivul general al programului Erasmus+ este de a sprijini dezvoltarea educațională, personală și profesională a persoanelor care își desfășoară activitatea în domeniile educație, formare, tineret și sport.

    Am vorbit despre prioritățile Programului Erasmus+ din perioada 2021-2027 cu Nicușor Ciobanu, coordonator departament comunicare al Agenției Naționale pentru Programe Comunitare în domeniul Educației și Formării Profesionale.

    ”În toți acești ani, prioritățile Erasmus+ au fost diferite de la un program de finanțare la altul. În prezent, aș zice că programul este aliniat la marile teme europene, cunoscute celor mai mulți dintre noi.

    În primul rând, aș menționa preocuparea pentru includere și diversitate, aceasta însemnând că era Erasmus+ își propune să elimine toate barierele care ar putea sta în calea unei persoane care dorește să participle la activitățile de învățare sub toate formele sale.

    În al doilea rând, legat de obiectivele Green Deal și o Europă fără emisii de carbon, mediul și combaterea schimbărilor climatice sunt o prioritate pentru Erasmus+. Prin proiectele noastre încercăm să ajutăm la conștientizarea acestor probleme de mediu și să îi îndemnăm pe toți beneficiarii noștri să acționeze în așa fel încât să avem o planetă verde curată și pentru generațiile care vin.

    În al treilea rând, aș spune că există o preocupare legată de nevoile stringente din domeniul educației, nevoi pe care cred că le-am simțit cu toții mai ales pe durata pandemiei. Este vorba de trecerea spre digitalizare. Transformarea digitală este una dintre prioritățile programului Erasmus+, însemnând nu doar că avem nevoie de dispozitive, acces la Internet și tot felul de gadgeturi pentru a vorbi de transformare digitală, dar și de un set de competențe, pe care să le folosim cu scopul de a învăța.

    Cea de-a patra prioritate a programului Erasmus+ este aceea de a încuraja și dezvolta participarea la viața democratică, în special de a-i îndemna pe tineri să ia parte la deciziile care-i vizează în mod direct. Încercăm să-i încurajăm pe tineri să se implice cât mai activ în comunitățile lor, să se apropie de autoritățile publice, să-și cunoască drepturile și să le ceară într-un mod evident și coerent.

    În plus, pe această zonă de inițiative legate de tineri, Erasmus + are o serie întreagă de inițiative “

    Bugetul total pentru perioada 2021-2027 este de 26 de miliarde de Euro, aproape dublu față de perioada precedentă, 2014-2020. 70% din buget sprijină oportunitățile de mobilitate, iar 30% va fi investit în proiecte de cooperare și în activități de elaborare a politicilor.

  • Tinerii români primesc peste 1000 de permise de călătorie, în cadrul programului “DiscoverEU”

    Tinerii români primesc peste 1000 de permise de călătorie, în cadrul programului “DiscoverEU”

    Tinerii români care beneficiază de permisul „DiscoverEU” vor putea călători gratuit în Europa singuri sau într-un grup de până la cinci persoane în perioada 1 iulie 2024 – 30 septembrie 2025.

    Ei pot învăța despre patrimoniul cultural și despre istoria europeană, intrând în legătură cu oameni de pe întreg continentul.

    Concurența a fost una foarte mare, peste 180.000 de tineri și-au depus candidatura pentru cea mai recentă rundă în aprilie 2024.

    În total, din 2018 până în prezent, peste 33.000 de tineri din România au aplicat în cadrul inițiativei DiscoverEU, dintre care peste 11.500 au primit un permis de călătorie, potrivit Comisiei Europene.

    La nivel european, această rundă are cel mai mare succes, de când DiscoverEU a aderat la programul Erasmus+ în 2021.

    Mă bucur că atât de mulți tineri vor avea ocazia de a descoperi Europa și de a-i explora cultura și istoria, a declarat Iliana Ivanova, comisarul pentru inovare, educație și tineret.

    DiscoverEU le oferă rezidenților în vârstă de 18 ani din statele membre ale UE și din țările asociate la Erasmus+ posibilitatea de a călători în întreaga Europă și de a-i explora diversitatea.

    Pentru tinerii români care vor să aplice la acest program pentru a putea călători gratuit în UE, candidaturile se deschid de două ori pe an, primăvara și toamna.

    Solicitanților selectați li se oferă un permis de călătorie, în principal pentru mersul cu trenul.

    Călătorii primesc, de asemenea, un card european de tineret, care oferă reduceri la vizitele culturale, activitățile de învățare, sportive, transportul local, cazare și masă.

    Sesiunea de aplicare la programul din această vară s-a închis, dar puteți urmări pe portalul Discover EU deschiderea următoarei runde de înscrieri.

    Sunt eligibili să se înscrie tinerii născuți între 1 iulie 2005 și 30 iunie 2006.

    Ei trebuie să completeze un chestionar cu variante multiple de răspuns care testează cunoștințele generale despre Uniunea Europeană și alte inițiative ale UE destinate tinerilor.

  • Tinerii, înainte de alegerile europene

    Tinerii, înainte de alegerile europene

    Un sondaj Eurobarometru, prezentat în această lună, arată o participare activă a tinerilor la viața civică și democratică înainte de alegerile europene, programate în periaoda 6 – 9 iunie. Cu toate acestea, în timp ce 38 % consideră că votul este cea mai eficientă acțiune pentru a-și face auzită vocea, aproximativ 19% dintre tinerii chestionați au declarat că nu sunt interesați de politică, iar 13% dintre ei nu sunt interesați să voteze. Sondajul a arătat că mulți tineri sunt activi și implicați: 64 % au declarat că au participat la activitățile uneia sau mai multor organizații în ultimul an.

     

    În plus, 48 % au raportat că au luat măsuri pentru a schimba societatea prin semnarea unei petiții, prin participarea la o manifestare sau prin trimiterea unei scrisori unui politician. Conform sondajului Eurobarometru, tinerii au fost activi în special pe teme legate în special de drepturile omului, schimbări climatice și mediu, sănătate și bunăstare, precum și teme legate de egalitatea în drepturi.

     

    Tinerii s-au aflat în centrul atenției și la cel mai recent Consiliu Educație, Tineret, Cultură și Sport (EYCS), la care au participat miniștrii de profil din statele membre ale Uniunii Europene. După reuniune,  comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Iliana Ivanova s-a referit, într-o declarație de presă la sondajul Eurobarometru dedicat tinerilor:

    „64% dintre tineri intenționează să voteze la viitoarele alegeri europene. Și aceasta este o veste foarte bună, încurajatoare. Arată că mulți tineri sunt activi, implicați, că le pasă. Îi felicit pe toți cei care se vor prezenta în ziua alegerilor pentru a modela viitorul Europei așa cum doresc ei să-l vadă.

    Cu toate acestea, există încă unii care nu sunt interesați să participe la procesele democratice. Acest lucru evidențiază importanța educației pentru cetățenie, a predării despre valoarea participării la democrație, despre drepturile noastre, dar și obligațiile noastre și despre informațiile în care putem avea încredere despre alegeri.

    Programul Erasmus Plus este un instrument cheie pentru sprijinirea educației pentru cetățenie. Și același mesaj că avem nevoie de tineri să fie activi în societate și să participe la democrație a fost, de asemenea, esențial pentru săptămâna europeană a tineretului pe care am avut-o luna trecută. În acea săptămână, aproximativ 2.000 de activități organizate de reprezentanţi din 38 de țări au scos în evidență entuziasmul multor tineri de a se angaja în politică și, de asemenea, în societate.”

     

    Potrivit sondajului Eurobarometru, tinerii consideră că sistemul educațional i-a pregătit bine pentru unele dintre provocările cu care se confruntă, marea majoritate declarând că educația i-a înzestrat cu competențele digitale necesare pentru a identifica dezinformarea și că tot educația i-a învățat cum să se ocupe de protejarea mediului.

    Aproape jumătate dintre tinerii intervievați (49 %) afirmă că sunt conștienți de oportunitățile de finanțare oferite de Erasmus +, programul UE pentru educație, formare, tineret și sport.

    În plus, 67% dintre tineri consideră că UE are un impact, cel puțin într-o anumită măsură, asupra vieții lor de zi cu zi, în timp ce 26% afirmă că nu o are, iar 7% nu știu.

     

  • Evoluția liberului schimb în UE

    Evoluția liberului schimb în UE

    Asociația Europeană a Liberului Schimb (The European Free Trade Association/EFTA) a găzduit anul acesta un eveniment cu o semnificație deosebită, care și-a propus să aniverseze Acordul prin care a luat naștere Spațiul Economic European (European Economic Area).

    Spațiul Economic European (SEE) a fost creat în 1994 pentru a extinde dispozițiile UE referitoare la piața sa internă către țările din Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS). În felul acesta s-a creat o piață unică, guvernată de aceleași reguli de bază ce  au ca scop să permită mărfurilor, serviciilor, capitalului și persoanelor să circule liber în cadrul Spațiul Economic European, într-un mediu deschis și competitiv.

    Acordul care a dat naștere Spațiului Economic European se bazează pe legislația primară (Tratatul de la Roma) a Uniunii Europene și pe legislația secundară derivată (regulamente, directive, decizii și anumite instrumente non-obligatorii ale SEE, adoptate de instituțiile UE în mod continuu – cunoscute și ca acquis-ul comunitar). Ca urmare, o mare parte a Acordului Spațiul Economic European este identică cu părțile corespunzătoare din Tratatul de la Roma, din 1957, care guvernează cele patru libertăți: libertatea de mișcare a bunurilor, persoanelor, serviciilor și a capitalului.

    Evenimentul găzduit de Asociația Europeană a Liberului Schimb, organizație interguvernamentală înființată pentru promovarea comerțului liber și a integrării economice în beneficiul statelor membre, s-a desfășurat sub sloganul Acord dinamic într-o Europă în schimbare.

    Elísabet Ólafsdóttir, expertă în cadrul EFTA , a vorbit despre evoluția liberului schimb în UE:

    ” Doresc să împărtășesc cu voi o mică lecție de istorie de aproape 40 de ani, când Comisia a prezentat Cartea Albă privind realizarea pieței interne, aprobată de Consiliul European în 1985. Obiectivul a fost atragerea piețelor individuale într-o singură piață, fără restricții sau frontiere.

    Acest moment a alimentat, desigur, în multe state, dezbateri referitoare la efectele pe care o astfel de piață internă le-ar avea asupra cetățenilor și întreprinderilor, de asemenea, discuții despre costurile pe care le-ar presupune.

    Însă obiectivele au devenit realitate în 1992, când Țările de Jos au semnat Tratatul privind UE și apoi în 1994, când a intrat în vigoare Acordul de instituire a Spațiului Economic European. Astfel că scopul înființării Spațiului Economic European a fost de la început extinderea pieței unice a Uniunii Europene la statele membre din Asociația Europeană a Liberului Schimb. 

    De atunci am asistat la mai multe etape diferite care au consolidat această cooperare și ne bucurăm că tânăra generație a beneficiat de această liberă circulație, putând să studieze și să lucreze liber în orice stat membru, să folosească un card european de sănătate de mai bine de 20 de ani.

    Cred că fiecare zi de afaceri a fost simplificată, iar libera circulație a mărfurilor a fost consolidată. De asemenea, cetățenii din aceste state se bucură de aceleași drepturi în calitate de consumatori și pasageri. Desigur, mulți dintre ei au beneficiat de programele educaționale, de inovare și cercetare ale UE precum Orizont Europa și Erasmus+.”

  • Democrația europeană: valori, norme și drepturi comune

    Democrația europeană: valori, norme și drepturi comune

    Unitatea construcției europene a trebuit să suporte o serie de șocuri care s-au răsfrânt asupra democrației însăși. Euroscepticismul și iliberalismul au profitat pentru a încerca discreditarea unui model politic perfectat de câteva generații. Dar democrația are resurse consistente în a rezista și a dovedi că oricare altă formă care se apropie de autoritarism înseamnă eșec.

     

    Alegerile politice pentru instituțiile care conduc națiuni și indivizi sunt cele mai clare dovezi ale viabilității sistemului democratic. Valorile și principiile democratice europene, normele și drepturile nu pot fi contestate fără a submina însăși existența cotidiană. Întregul angrenaj al democrației europene și al instituțiilor europene produc nu numai mecanisme de apărare ci și o conștiință europeană crescută a cetățenilor.

     

    Împreună cu Mihai Sebe, expert în chestiuni europene, am abordat semnificația democrației europene ca garant al drepturilor și libertăților în Uniunea Europeană în perspectiva noii runde de alegeri pentru legislativul european.

     

    Disclaimer: Sprijinul Parlamentului European pentru producerea acestui podcast nu constituie o aprobare a conținutului, care reflectă doar opinia autorului. Parlamentul European nu poate fi făcut responsabil pentru nicio utilizare a informațiilor conținute în podcast.

     

  • Comisia propune crearea unei diplome universitare europene

    Comisia propune crearea unei diplome universitare europene

    O astfel de diplomă europeană, crede executivul european, ar reduce birocrația și ar permite instituțiilor de învățământ superior din statele membre să coopereze mai strâns.

    “O diplomă europeană este cerută chiar de instituțiile de învățământ superior care se plâng de multe ori că este mai dificil să lucreze cu universități din alte state membre decât cu cele din afara spațiului comunitar“, spune Margaritis Schinas, vicepreședintele Comisiei Europene, responsabil pentru promovarea modului de viață european. Și tot el adaugă:

    “Ne propunem să aducem mai multă claritate și să oferim o perspectivă. Avem în continuare de înfruntat numeroase obstacole în procesul de creare a unei dimensiuni europene în sistemul educațional. Multe dintre aceste bariere sunt pure formalități și chestiuni birocratice”.

    Având în vedere diversitatea sistemelor europene de învățământ superior, Comisia propune de altfel o abordare treptată pentru statele membre în direcția obținerii unei diplome comune.

    Într-o primă etapă ar urma să fie instituită o etichetă europeană și abia apoi să apară diploma unică. Certificatul ar fi acordat fie în comun de mai multe universități din țări diferite, fie, eventual, de un organism juridic european înființată de astfel de universități. Studenții ar primi astfel o “diplomă” recunoscută automat.

    Comisia promite că va sprijini statele membre în eforturile de obținere a unei astfel de diplome europene printr-o serie de acțiuni concrete. Anul viitor vor fi lansate o serie de “proiecte privind parcursurile universitare europene” în cadrul programului Erasmus + pentru a oferi stimulente financiare statelor membre,universităților, studenților, dar și partenerilor  economici și sociali pentru a se implica pe calea obținerii unui astfel de certificat.

    “Diploma europeană va face istorie și va sta alături de spațiul Schengen de liberă circulație, programul Erasmus, piața unică europeană și euro la categoria realizări concrete ale Uniunii Europene”, mai spune Margaritis Schinas.

    În paralel cu această diplomă, Comisia Europeană invită statele membre și instituțiile de învățământ superior să își simplifice și să își îmbunătățească procesele și practicile de asigurare a calității educaționale.

    Statele membre sunt invitate totodată să ia măsuri pentru a permite universităților să adapteze mai rapid programele oferite la nevoile societății şi la necesităţile de pe piaţa muncii.

  • Stagiile de calitate în UE

    Stagiile de calitate în UE

    Stagiile de calitate sunt o cale importantă pentru tinerii din Uniunea Europeană de a accesa piața muncii. Stagiile de calitate, sau internshipurile, pot oferi oportunități unice de învățare practică și pregătire în muncă. În ultimii ani, foarte mulți tineri au aplicat pentru stagii în alte state membre.

    Subiectul stagiilor de calitate pentru tinerii din Uniunea Europeană a fost dezbătut în Parlamentul European, ocazie cu care eurodeputatul Dragoş Pîslaru şi-a exprimat îngrijorarea privind situaţia financiară a tinerilor care aleg să aplice pentru un internship şi a cerut Comisiei Europene adoptarea unei directive care să vină în sprijinul tinerilor europeni.

    “Discutăm despre un subiect care afectează viitorul a milioane de tineri din Uniunea Europeană: internshipurile de calitate, plătite decent. În Uniunea Europeană, pentru 3,7 milioane de tineri, internshipul este primul pas în carieră. Patru din cinci tineri au trecut prin experiența unui internship, dar lucrurile nu stau atât de roz. Tinerii adesea se lovesc de condiții de muncă precare, lipsa contextului de învățare, nu sunt plătiți sau nu au acces la asigurare socială sau de sănătate. 

    În 16 din cele 27 de state membre, nu există măcar o definiție clară a unui “internship”. Și mai mult, legislația națională nu este mereu aliniată cu recomandările minimale la nivelul Uniunii Europene. 

    Un alt aspect este situația financiară. Fiecare al treilea stagiar nu primește nicio compensație financiară. Pentru mulți tineri dezavantajați, internshipul, deși generează rezultate pentru angajatori, continuă să fie plătit de către tineri. Aceștia sunt nevoiți să-și acopere cheltuielile de cazare, masă sau alte nevoi de bază. Mulți tineri dezavantajați nu își permit luxul de a face un internship. Cei care au nevoie cel mai mult de o șansă nu au banii ca să lucreze gratis. 

    Uniunea Europeană oferă țărilor membre acces la programe care pot fi finanțate prin Fondul social european, Mecanismul de redresare și reziliență, Erasmus+, dar nu e suficient. Așteptăm cu nerăbdare propunerile Comisiei Europene. Este momentul să arătăm că în instituțiile Uniunii Europene ne pasă cu adevărat de viitorul tinerilor.”

    Comisia Europeană pregătește în prezent o inițiativă pentru actualizarea Cadrului de calitate al Uniunii Europene pentru stagiile de pregătire, care va fi prezentată înainte de încheierea mandatului actualului Parlament European.