Radio România Internațional

Tag: Erasmus Plus

  • 2022, Anul European al Tineretului

    2022, Anul European al Tineretului

    Prin decizia de a stabili 2022
    drept Anul european al tineretului, UE își propune să le ofere tinerilor
    oportunități mai multe și mai bune pentru viitor. Despre intențiile și
    obiectivele stabilite de Comisia Europeană odată cu desemnarea anului 2022 drept
    Anul european al tineretului, am vorbit cu Ștefan Turcu, Şef al Departamentului
    Media și Comunicare, Reprezentanța Comisiei Europene în România.

    Încercăm să încurajăm tinerii, să promovăm și
    mai bine oportunitățile pe care le au aceștia în cadrul UE. Și, pe de altă
    parte, ne uităm la tineri ca la o sursă de inspirație. Mă refer aici mai ales la proiectul comun al
    UE, care se intitulează Conferința privind viitorul Europei.

    Pe platforma FuturEu
    fiecare cetățean al UE are această
    posibilitate, spunem noi, foarte importantă, de a-și exprima părerile, de a spune
    cum crede că se poate îmbunătăți activitatea în UE, de a vorbi despre ce măsuri
    trebuie luate, pentru ca la final aceste propuneri să ajungă pe masa
    decidenților. De ce așteptăm mai ales propuneri din partea tinerilor este
    foarte simplu: aproximativ 90 de milioane de tineri locuiau în UE în 2019 și
    tot în 2019 aș spune că unul din trei tineri din UE a declarat că a petrecut în
    străinătate cel puțin două săptămâni pentru studii, formare, schimb de
    experiență sau voluntariat.



    Prin intermediul Anului
    european al tineretului, Comisia, în cooperare cu Parlamentul European, cu
    statele membre, cu autoritățile regionale și locale, își propune să încurajeze tinerii,
    desfășurând câteva programe ambițioase.

    Ștefan Turcu, Şef al Departamentului
    Media și Comunicare, Reprezentanța Comisiei Europene în România:

    Aș vrea să precizez că pentru tineri avem
    acum deschisă competiția DiscoverEU, cei care au între 18 și 20 de ani se pot
    înscrie pentru a primi vouchere de călătorie în UE. Aceasta face parte tot
    dintr-o inițiativă dedicată tinerilor pentru că noi am mai derulat aceste
    activități de-a lungul timpului și din sondajele de opinie am aflat că toți cei
    care au călătorit în UE cu trenul prin intermediul DiscoverEU au avut parte de
    o experiență nemaipomenită.

    Evident, merită menționat și celebrul program Erasmus
    Plus, care în fiecare an îi ajută pe tineri să ajungă în alte state din UE,
    Erasmus Plus care beneficiază acum și de o aplicație nouă. Pe de o parte sunt
    aceste oportunități pentru tineri, iar pe de altă parte ne dorim să vedem care
    sunt domeniile de interes ale tinerilor, ce îi preocupă cel mai mult, mă refer în
    special la locurile de muncă și experiența în străinătate.

    Voi menționa și
    programul ALMA, anunțat de președinta Comisiei Europene în cadrul Discursului
    asupra stării UE. Acest program ALMA le va da posibilitatea tinerilor de a
    lucra temporar într-un alt stat membru. Este un fel de Erasmus plătit cu un loc
    de muncă, aceasta este viziunea pe care o are CE pentru că noi considerăm, evident,
    că tinerii sunt foarte talentați și motivați. Si suntem conștienți că pandemia
    de COVID-19 a agravat inegalități care existau între tinerii europeni pe piața
    muncii în comparație cu restul populației active. Pentru că dacă ne uităm la
    rata șomajului aceasta a crescut pentru toate grupele de vârstă în 2020 ,dar
    tinerii au fost mai afectați. Așadar, propunerea asta se înscrie tot în această
    viziune, de a veni în sprijinul tinerilor.


    Comisia Europeană a publicat,
    de asemenea, cel mai recent raport al
    UE privind tineretul, care oferă o imagine de ansamblu asupra situației
    tinerilor europeni din perspectiva educației, formării, învățării, ocupării
    forței de muncă și participării civice și politice.


  • Erasmus+ și Corpul european de solidaritate, mai accesibile

    Erasmus+ și Corpul european de solidaritate, mai accesibile

    Prin intermediul unui
    nou cadru de măsuri de incluziune, Comisia Europeană stimulează puternic
    egalitatea în spațiul european al educației și își îndeplinește promisiunea în
    ceea ce privește primul principiu al Pilonului european al drepturilor sociale,
    care prevede că orice persoană are dreptul la educație, formare profesională și
    învățare pe tot parcursul vieții.


    Sonya Gospodinova, purtătoare de cuvânt la
    Comisia Europeană:

    Măsurile de incluziune în programul Erasmus
    plus și în Corpul european de solidaritate includ, de exemplu, sprijin
    financiar pentru cei cu mai puține șanse pentru a acoperi cheltuieli sau nevoi
    suplimentare. Comisia solicită ca agențiile și factorii de decizie de la
    nivelul statelor membre să implementeze măsurile la nivel local sau național
    folosind alte fonduri naționale sau europene pentru a completa ajutorul financiar pe care îl oferim.
    În plus, participanții vor avea ocazia să profite de anumite oportunități cum
    ar fi: sprijin lingvistic, vizite pentru pregătire sau mai mult mentorat,
    înainte, în timpul sau după proiect sau deplasare. Motivul e ca ei să beneficieze la maximum de
    experiența lor. În plus, programele vor acorda sprijin organizațiilor implicate
    în proiectul de incluziune. De asemenea, vor oferi o gamă mai largă de proiecte
    și oportunități de mobilitate, pentru ca participanții să afle care dintre
    acestea se potrivește mai bine nevoilor lor. De asemenea, vor exista mecanisme
    care vor acorda prioritate proiectelor de calitate care implică participanți cu
    mai puține șanse. Acestea se vor adresa echipelor pentru incluziune și diversitate.


    Comisia Europeană
    va monitoriza îndeaproape punerea în aplicare a acestor măsuri de incluziune la
    nivel național prin intermediul agențiilor naționale dedicate Erasmus+ și
    Corpului european de solidaritate. Sonya
    Gospodinova, purtătoare de cuvânt.

    Măsurile de incluziune sunt importante,
    dar ceea ce e și mai important e implementarea. În această privință, agențiile naționale au un rol esențial,
    fiindcă ele se ocupă de implementare, iar Comisia monitorizează acest proces.
    De exemplu, pentru rezolvarea unor probleme specifice de accesare la nivel
    național, agențiile naționale își elaborează planurile lor de acțiune, a fost
    deja înființată o rețea de angajați pentru incluziune și diversitate în cadrul
    agențiilor naționale pentru facilitarea acestei activități și pentru schimbul
    de bune practici.

    Comisia păstrează,
    apoi, legătură cu toți factorii cheie din organizații și agențiile care
    lucrează în domeniul incluziunii și ai diversității, experți și chiar cu
    participanții. Agenția din România lucrează eficient și e conectată atât cu
    părțile interesate locale și organizațiile din România, cât și cu cele de la
    nivel european.

    Directoarea agenției din România, Monica Calotă, și-a câștigat
    aprecierea colegilor pentru programul 2014-2020. În ceea ce privește România,
    în programul Erasmus + s-au înregistrat peste 270.000 de participanți, din
    toate nivelurile de educație, instruire și mobilitate înscriși sau în curs de
    finalizare. De asemenea, s-au încheiat 875 de parteneriate strategice între
    școli, universități, organizații de tineret, autorități publice și firme din
    România. Bursele acordate au fost de 141 milioane de euro. În ceea ce privește
    programul Corpul european de solidaritate, s-au înregistrat 1272 de
    participanți din România în această perioadă, iar 488 dintre aceștia au fost cu
    oportunități reduse.



  • În prim-plan, România 31.10.2021

    În prim-plan, România 31.10.2021

    Oportunităţi pentru tinerii din România prin programul Erasmus Plus al Uniunii Europene:




  • Parlamentul European aprobă Programul Erasmus Plus 2021-2027

    Parlamentul European aprobă Programul Erasmus Plus 2021-2027

    Eurodeputații au adoptat în luna mai
    programul Erasmus+ pentru perioada 2021-2027. Actualul program al UE pentru
    educație, formare, tineret și sport vabeneficia de o dublare a
    fondurilor alocate faţă de precedentul exerciţiu bugetar şi aduce o serie de
    noutăţi.

    Dana Popp, ofiţer de presă în cadrul Parlamentului European ne dă
    detalii:

    În primul rând,
    programului i s-a recunoscut rolul cheie în promovarea identităţii europene,
    prin dublarea bugetului total. Vom avea astfel peste 28 de miliarde de euro
    pentru cadrul financiar 2021-2027, în timp ce perioada anterioară a beneficiat
    de 14,7 miliarde de euro. Parlamentul a reuşit să asigure fonduri suplimentare
    în valoare de 2,2 miliarde de euro în etapele finale ale negocierii cu
    Consiliul. În ceea ce priveşte conţinutul programului, acesta va asigura o mai
    bună incluziune. Comisia şi statele membre vor elabora planuri de acţiune
    pentru a îmbunătăţi accesul la educaţie şi mobilitate pentru persoanele care au
    avut, pâna acum, mai puţine oportunităţi de participare la acest program, cum
    ar fi persoanele cu dizabilităţi sau cele care trăiesc în săracie, persoane
    care provin din medii defavorizate sau familii de migranţi.

    Spre deosebire de
    programul anterior, cel nou va include, de asemenea, un ajutor pentru o perioada
    de maxim 6 luni pentru cursanţii adulţi. Programul va sprijini astfel
    dobândirea unor noi competenţe profesionale şi de viaţă şi o mai bună adaptare la schimbările generate,
    de exemplu, de tranziţia către o economie verde şi digitală, sau de schimbările
    produse de pandemia de coronavirus.
    Noul program va beneficia, de asemenea, şi de o simplificare a procedurilor şi
    de sisteme informatice mai uşor de utilizat de către candidaţi.

    Programul
    Erasmus Plus va avea, de asemenea, o componentă verde, care va favoriza folosirea mijloacelor de
    transport ecologice de către participanții la program, mai spune Dana
    Popp, dar va include şi o serie de iniţiative
    inovatoare, cum ar fi Discovery EU, care oferă tinerilor posibilitatea de a
    solicita un permis gratuit cu care pot călători în Europa pentru a participa la
    activităţi culturale sau cursuri de limbi străine. De asemenea, iniţiativa
    Universităţii Europene, prin care studenţii vor putea obţine o diplomă prin
    combinarea studiilor urmate în mai multe ţări din UE. Erasmus Plus, se
    derulează deja în 33 de țări, majoritatea membre UE, dar este accesibil şi
    altor state din întreaga lume prin intermediul activităților sale
    internaționale.

    Care sunt obiectivele noului program ne spune Dana Popp: Obiectivul general este de a sprijini
    dezvoltarea educaţională, profesională şi personală prin învăţare pe tot
    parcursul vieţii. Programul se bazează, în primul rând pe crearea unei valori
    adaugate la nivel european, astfel promovând caracaterul transnaţional al
    activităţilor, dialogul intercultural, multilingvismul şi, de asemenea, crearea
    unui sentiment european de apartenenţă şi consolidare a spiritului civic
    eueropean.







  • Recunoaștere europeană a activității Colegiului Național Mircea Eliade din Reșița

    Recunoaștere europeană a activității Colegiului Național Mircea Eliade din Reșița

    Lansat
    în 2005 drept componentă fundamentală a programului eLearning al Comisiei
    Europene, eTwinning a devenit parte integrantă a Erasmus+, Programul UE pentru
    Educație, Formare, Tineret și Sport, din 2014. Biroul Central de Asistență
    eTwinning este administrat de European Schoolnet, un parteneriat internațional
    format din 31 de ministere europene ale educației. Platforma eTwinning
    promovează colaborarea școlară în Europa prin intermediul tehnologiilor
    comunicării și informației (TIC), oferind unităților de învățământ asistență și
    instrumente de lucru.


    Programul eTwinning are ca scop principal facilitarea
    comunicării și colaborarea între școli din țările membre ale Uniunii Europene,
    implicând cadrele didactice și elevii în activități noi de învățare.
    Recunoașterea din partea Centrului European eTwinning a venit în urma
    desfășurării unor proiecte europene Erasmus+ și eTwinning, pentru care școala
    din Reşiţa a primit certificate de calitate, spune profesorul Gheorghița
    Fercea, directorul Colegiul Național Mircea Eliade:


    Conferirea
    acestui statut reprezintă o confirmare a inovației, colaborării și
    profesionalismului de care profesorii și elevii au dat dovadă pe parcursul
    derulării proiectelor europene. Aceste acțiuni educative aduc recunoaștere
    oficială și o mai mare vizibilitate a activității participanților la nivel
    național și european, precum și premii anuale și certificate naționale și
    europene de calitate pentru cele mai bune proiecte. Ideea de implicare am
    avut-o după ce am participat la un curs de formare în luna noiembrie a anului
    2016, organizat de Institutul de Științe ale Educației. Dintre proiectele
    desfășurate de școala noastră menționez: Educația combate rasismul,
    Tinerii și România centenară, Holocaustul – o lecție a trecutului pentru
    prezent, Stop bullyng și altele. Proiectele au dovedit că stăpânim
    foarte bine practicile digitale și cele de siguranță online și abordăm inovativ
    și creativ aceste activități.



    Mediul
    educațional eTwinning oferă personalului didactic ce activează în școlile din
    țările europene un mediu de comunicare, colaborare, demarare de proiecte și
    schimb de informații – un spațiu în care să simtă că fac parte din cea mai
    palpitantă comunitate educațională din Europa.


    Statutul
    de Școală eTwinning reprezintă atât o validare a reușitei personale a
    profesorilor, cât și o confirmare a rezultatelor deosebite obținute de întreaga
    echipă eTwinning din școală – cadre didactice și elevi.




  • Viitorul Program Erasmus+

    Viitorul Program Erasmus+

    Erasmus+ este programul prin care Uniunea Europeană sprijină educația, formarea, tineretul și sportul în Europa. Dispune de un buget de 14,7 miliarde EURO şi va fi derulat până în 2020, bani cu ajutorul cărora peste 4 milioane de europeni vor putea câștiga experiență și vor avea acces la studii, formare și voluntariat în străinătate.

    Programul Erasmus+ va continua şi după 2020 pentru a putea contribui la crearea unui veritabil spațiu european al învățământului până în 2025, în care elevii şi studenţii să se poată mișca liber peste frontiere și între discipline, și în care sistemele de educație și formare profesională vor fi incluzive, inovatoare și orientate spre învățarea de-a lungul vieții. Pentru a contribui la transformarea acestei viziuni în realitate, viitorul program Erasmus va sprijini noi inițiative ambițioase, cum ar fi Inițiativa Universităților Europene sau Centrele de Excelență Profesională. Acestea au potențialul de a deveni noi repere ale programului, împreună cu noua inițiativă DiscoverEU.

    Despre viitorul Program Erasmus+ ne spune Emilian Pavel, europarlamentar şi raportor pentru aviz în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din Parlamentul European:

    Programul Erasmus+ a reușit ceva greu de calculat în bani: a contribuit la formarea, în rândul tinerilor mai ales, a unei identități europene de care avem mare nevoie. Aceasta este, cred eu, menirea programului Erasmus+, acesta este secretul succesului său de până acum. Totuși, pentru a continua la același nivel, cred în continuare că programul are nevoie de mai multă finanțare. Noi, atât în Comisia pentru ocuparea forței de muncă, cât și în Comisia pentru cultură, am propus o triplare și sper că și Consiliul va veni și va sprijini acest demers. Cred, de asemenea, că este nevoie de îmbunătățirea comunicării dintre beneficiari, Comisia Europeană și organismele naționale. Nu în ultimul rând, în era digitală e nevoie de o simplificare, de creșterea accesibilității și de reducerea birocrației. Și nu trebuie să uităm că Erasmus+ trebuie să devină mai incluziv, trebuie să asigure acces și celor defavorizați și celor care suferă de o dizabilitate și trebuie clar să asigure egalitate între femei și bărbați.


  • Populismul şi viitorul Europei – dezbatere în plenul PE

    Populismul şi viitorul Europei – dezbatere în plenul PE

    Parlamentul European, reunit la Strasbourg, a găzduit o nouă dezbatere privind viitorul Uniunii Europene, din seria celor organizate între șefii de stat sau de guvern și eurodeputați. Invitatul din această lună a fost președintele Ciprului, Nicos Anastasiades.

    Pentru a avea o Uniune Europeană solidă și pregătită în fața populismului, în contextul alegerilor europene de anul viitor, este necesară o reflecţie sinceră asupra domeniilor în care am eșuat – consideră preşedintele cipriot Nicos Anastasiades. În fața plenului reunit la Strasbourg, oficialul cipriot a făcut apel la unitate în rândul statelor membre şi şi-a exprimat satisfacţia pentru oportunitatea de a le prezenta eurodeputaţilor viziunea sa privind viitorul Uniunii Europene. În opinia preşedintelui cipriot, politicile europene trebuie să fie conforme cu cerințele cetățenilor, iar factorii de decizie trebuie să reflecteze sincer dacă măsurile sunt în acord cu doleanţele oamenilor. Părăsirea Uniunii Europene de către un stat membru, naţionalismul care câștigă teren, populismul care face ca oamenii să își piardă încrederea în Uniune, creșterea numărului de acte teroriste – toate aceste lurcruri trebuie să ne dea de gândit – a subliniat Nicos Anastasiades. Continuăm să menținem viziunea inițială a unei Europe prospere și puternice – a mai spus preşedintele Anastasiades.

    Vice-preşedintele Comisiei Europene Jyrki Katainen a salutat discursul preşedintelui cipriot şi solidaritatea europeană de care a dat mereu dovadă. Katainen a evidenţiat mai ales eforturile depuse de Cipru în chestiunea spinoasă a migraţiei, în contextul crizei financiare şi economice care a afectat profund ţara.

    Totodată, Jyrki Katainen a sublimit necesitatea unei discuţii reale pe tema viitorului buget european pe termen lung: Nu este vorba doar de numere şi de cifre. Este vorba despre viitorul nostru. Este vorba despre a decide ce ar trebui să obțină Europa. Și este vorba despre a decide unde să investim în viitorul nostru, despre problemele care contează cel mai mult pentru poporul Ciprului și pentru întreaga Europă. Din acest motiv, Comisia a prezentat un buget echitabil, modern și echilibrat. Un buget mai eficient și mai concentrat pe problemele care contează cel mai mult – la fel cum a cerut Ciprul atât de mult timp. De exemplu, va exista o creștere de aproape trei ori a fondurilor pentru migrație și securitate, pentru a ne asigura că Europa își poate proteja cetățenii. Acest lucru va fi deosebit de important pentru Cipru, ca țară care și-a asumat atât de multă responsabilitate în acest domeniu. Finanțarea pentru cercetare și inovare va fi majorată cu 50%. De asemenea, am propus dublarea instrumentelor Erasmus +, iar un nou program în valoare de 9 miliarde de euro va sprijini transformarea digitală a Europei.


  • Strategia UE pentru tineri, pe o platformă interactivă

    Strategia UE pentru tineri, pe o platformă interactivă

    Platforma web a Uniunii Europene dedicată tinerilor, youthforum.org, este un portal inedit prin intermediul căruia tânăra generaţie de europeni poate participa activ la viaţa comunitară. Informaţiile necesare privind procesele legislative, dar şi activităţile dedicate tinerilor europeni pot fi accesate şi dezbătute pe forumul inclus în platformă.


    Juliane Bogner-Strauß, ministrul Federal pentru femei, familii şi tineret, a
    făcut referire la avantajele unei astfel de reţele în cadrul conferinţei de la
    Viena: În paralel, susţinem o
    conferinţă despre strategia Uniunii Europene pentru tineri şi o întâlnire
    informală a miniştrilor pentru tineret. Cred că este o ocazie minunată de a
    discuta despre o platformă inedită, unde stocăm tot ceea ce îi interesează pe
    tineri în legătură cu acţiunile instituţiilor europene care îi privesc în mod
    direct. Este un loc în care tinerii pot participa în mod activ la decizii,
    pentru că platforma facilitează dialogul între ei şi reprezentanţii
    instituţiilor. Această întâlnire informală are loc de 12 ani în Austria şi cred
    că marchează, şi anul acesta, un moment important pentru aducerea la cunoştinţa
    publicului a strategiei pentru tineri. Începând cu 2019, va debuta, pentru alţi
    nouă ani, un model Erasmus+ pentru viitor. Este un capitol extrem de important
    pentru cei tineri, pentru noile generaţii care urmează să beneficieze de pe
    urma politicilor europene special concepute pentru nevoile lor. De asemenea,
    avem şi un capitol dedicat Corpului european de solidaritate, despre care vom
    discuta şi care reprezintă un instrument important prin care tinerii se pot
    implica din punct de vedere politic. Pe scurt, este vorba de un format
    interactiv, unde tinerii pot discuta între ei şi cu noi. Aşadar, vom avea
    posibilitatea de a decide în cunoştinţă de cauză, îi vom asculta pe tineri şi,
    astfel, se poate spune că vom elabora politici pentru tineri în parteneriat cu
    tinerii.



    Corpul european de
    solidaritate este noua iniţiativă a Uniunii Europene care le oferă tinerilor între
    18 şi 30 de ani şansa de a face voluntariat sau de a se implica în proiecte
    pentru a ajuta comunităţi şi oameni din toată Europa. După finalizarea
    unei proceduri simple de înregistrare, participanţii pot fi selectaţi şi
    invitaţi să se implice în diverse proiecte vizând, printre altele, prevenirea
    dezastrelor naturale sau reconstrucţia zonelor afectate, sprijinirea centrelor
    pentru solicitanţii de azil sau soluţionarea problemelor sociale cu care se
    confruntă comunităţile. Proiectele sprijinite de Corpul european de solidaritate
    pot fi găsite, de asemenea, pe platforma Uniunii Europene dedicată tinerilor, youthforum.org.


  • Consultarea online “Orientare ideologică și comportament civic în rândul tinerilor”

    Consultarea online “Orientare ideologică și comportament civic în rândul tinerilor”

    Peste 1000 de tineri cu vârste între 13 și 30
    de ani din întreaga țară au participat, în perioada 1
    martie – 1 august 2018, la consultarea online Orientare ideologică și
    comportament civic în rândul tinerilor    .



    Tinerii au oferit răspunsuri cu privire la intenția
    lor de a participa la alegerile din 2019, oportunitatea implementării bugetelor
    participative la nivel local și la modul în care acestea
    să fie folosite. Au propus măsuri pentru creșterea participării la
    vot și
    au adresat mesaje și întrebări autorităților
    ne-a spus reprezentantul Europe Direct Timişoara, Maria Ciorba: Ultimele studii europene
    arată că se pare să existe o relație directă între
    participarea tinerilor la activități de voluntariat și
    prezența
    la vot, iar gradul de școlarizare și
    mediul de proveniență par să aibă, de asemenea, o influență
    semnificativă. Mai mult decât o radiografie a gradului de implicare actual al
    tinerilor români și a intenției
    lor de a participa la alegerile europene și naționale
    din 2019, consultarea culege propunerile lor pentru a crește
    prezența
    la vot și
    implicarea lor în viața democratică în general. Deşi actuala
    sesiune s-a încheiat, consultarea rămâne deschisă pe toata perioada de derulare
    a proiectului, respectiv până la finele lunii februarie 2019.


    Care sunt tipurile de răspuns ce se conturează din
    procesarea primelor date? Care sunt dorinţele tinerilor?

    Maria Ciorba, Europe
    Direct Timişoara    : Între rezultatele oferite în
    prima fază de această consultare, aflăm că cca 60% dintre tinerii respondenți au participat la activități
    de voluntariat în ultimele 12 luni. Dintre tinerii care au vârsta de
    vot, 55 % afirmă că au participat la
    vot de fiecare dată, 20% deseori, iar 10 % niciodată.


    Îngrijorător este ca doar
    cca 8% dintre tineri se consideră mulțumiți de puterea pe care o au
    pentru a influența
    societatea, iar restul de 92 % consideră că tinerii ar trebui să aibă mai multă putere la nivel local, național și european/global.


    Referitor la intenția
    de vot la alegerile din 2019, tinerii cu drept de vot afirmă în
    proporție de 84% că vor merge la
    vot, doar 3.4 % au declarat că nu vor vota iar un procent de 12 % sunt nehotărâți.


    La consultarea online Orientare ideologică și
    comportament civic în rândul tinerilor, un proiect Eurasmus Plus, aceştia au mai răspuns la întrebări despre oportunitatea
    implementării bugetelor participative la nivel local și modul în care acestea să
    fie folosite. Raportul complet al consultării va fi publicat și prezentat autorităților europene în luna
    noiembrie a acestui an.


  • Proiectul de buget al UE pentru 2019

    Proiectul de buget al UE pentru 2019

    Comisia Europeană a prezentat proiectul de buget al UE pentru
    2019,     cu 3% mai mare decât cel de anul acesta. Un buget axat pe creștere economică, solidaritate şi securitate, cu accent
    pus pe realizarea de investiţii    , în conformitate cu prioritățile Comisiei Juncker.

    Propunem un buget ambițios care să continue
    să sprijine prioritățile noastre, în special în ceea ce privește investițiile,
    ocuparea forței de muncă, tineretul, migrația, solidaritatea și securitatea și
    care să ofere valoare adăugată la nivel european pentru cetățenii noștri    ,
    a declarat Günther Oettinger,
    comisarul responsabil pentru buget și resurse umane.

    În 2019, vom ajunge la o viteză de croazieră în
    ceea ce priveşte poliica de coeziune, iar finanţarea pentru Politica Agricolă
    Comună rămâne stabilă    , a mai precizat comisarul Oettinger: Pe lângă aceste programe consistente -
    coeziune şi agricultură – mai avem în plus şi nişte sarcini noi pe care Comisia
    trebuie să le îndeplinească şi pentru asta e nevoie de o alocare bugetară
    sporită. Dorim să ne concentrăm pe a face economiile noastre mai puternice, mai
    rezistente. De aceea, sugerăm creşteri semnificative pentru programe-cheie,
    care ar trebui să ajute economia europeană să crească, să se stabilizeze şi să
    creeze locuri de muncă în special pentru tineri, pentru a scădea şomajul în
    rândul tinerilor.


    Propunerea de buget prezentată porneşte
    de la premisa că Marea Britanie va continua să participe la punerea în aplicare a bugetelor
    UE până la sfârșitul anului 2020    , chiar şi după retragerea sa din Uniune. Fondurile
    pentru sprijinirea creșterii economice vor reprezenta aproximativ 80 de
    miliarde de euro în credite de angajament în 2019. Sunt prevăzuţi bani
    suplimentari pentru pentru cercetare și inovare în cadrul programului Orizont
    2020    , în vederea unei noi Întreprinderi europene
    comune pentru calculul de înaltă performanță; bani suplimentari pentru
    educație în cadrul programului Erasmus+


  • UE sărbătoreşte a 30-a aniversare a programului Erasmus

    UE sărbătoreşte a 30-a aniversare a programului Erasmus

    În acest an, Uniunea Europeană sărbătoreşte 30 de ani de la crearea programului Erasmus, un proiect european care a ajutat milioane de tineri să studieze în străinătate. De-a lungul a trei decenii, programul a oferit, în special tinerilor, oportunitatea de a dobândi noi experienţe şi de a-şi lărgi orizontul printr-un sejur într-o altă ţară. Peste 5 milioane de persoane au beneficiat de mobilitate universitară în cadrul acestui program european.


    Până în 2020, Programul Erasmus plus (numit aşa începând cu 2014) va sprijini peste două milioane de studenţi din toate universităţile statelor care fac parte din program (inclusiv 450.000 stagiari), 650.000 de profesionişti şi studenţi interesaţi de educaţie şi formare profesională, şi jumătate de milion de voluntari şi tineri. De asemenea, peste 800 de mii de profesori, educatori, traineri vor putea beneficia de experienţe noi de învăţare şi schimburi de expertiză în toate state Uniunii Europene. În cadrul acestui program european, studenţii din state membre ale Uniunii Europene au dorit să studieze în România. Potrivit datelor Comisiei Europene, între anii 2007 -2013, peste 11.250 de studenţi străini, din Turcia, Franţa, Spania, Italia şi Portugalia, au ales să descopere România prin programul Erasmus. Şi românii au beneficiat de acest program educaţional, numărul lor crescând de la un an la altul.


    Corina Creţu, comisar european pentru politică regională: Am întâlnit mulţi români care au beneficiat de programul Erasmus. M-am bucurat să aud câte schimbări s-au produs în viaţa lor de-a lungul şi, mai ales, după acest schimb de experienţă. Au învăţat limbi străine, au descoperit noi culturi, au legat prietenii ce durează şi astăzi, dar mai ales au înţeles că Uniunea Europeană este un proiect în care tinerii pot să învestească şi că vor fi răsplătiţi pe măsură. Au înţeles că România aparţine Uniunii Europene şi că valorile naţionale vor fi respectate şi mai bine valorificate la nivel european. Datorită apartenenţei la Uniunea Europeană, 240 de mii de tineri români şi-au îndeplinit până în prezent visul de a studia la universităţi europene de prestigiu din ţări precum Franţa, Spania, Italia, Ungaria sau Germania şi sunt sigură ca multi alţii li se vor alătura în viitor.


    Pentru a marca 30 de ani de Erasmus, pe tot parcursul acestui an, au fost organizate conferinţe, ceremonii aniversare, dezbateri şi expoziţii în toate statele membre. Reprezentaţa Comisiei Europene în România a celebrat programul Erasmus plus printr-o proiecţie specială a filmului L’auberge espagnole, un film despre primele generaţii Erasmus. Iată câteva exemple de foşti studenţi Erasmus, care în prezent lucrează la vârful Comisiei Europene. Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate şi vicepreşedinte al Comisiei Europene, a beneficiat de experienţa Erasmus în Franţa, în anul 1997. Jyrki Katainen, un alt fost student Erasmus, este astăzi vicepreşedinte al Comisiei Europene, responsabil pentru locuri de muncă, creştere economică, investiţii şi competitivitate.


  • 11.03.2014 (mise à jour)

    11.03.2014 (mise à jour)

    Programme – Le nouvel Exécutif de Bucarest a engagé mardi sa responsabilité au Parlement sur son nouveau programme d’action. Lequel prévoit entre autres la réduction de la TVA, l’introduction d’un taux d’imposition différencié sur les salaires, la baisse des contributions à la sécurité sociale pour les employeurs — autant de mesures dont la mise en œuvre dépend des possibilités offertes par le système fiscal-budgétaire. L’opposition dispose de trois jours pour déposer une éventuelle motion de censure, instrument auquel le PDL envisage d’avoir recours, comme il l’a déjà fait savoir. Formé désormais par le PSD, l’Union nationale pour le progrès de la Roumanie, le Parti Conservateur, et l’Union Démocratique des Magyars de Roumanie, le gouvernement en place à Bucarest a dû engager sa responsabilité sur un nouveau programme suite à sa restructuration. A la place du PNL, passé en opposition, le nouveau cabinet a coopté l’Union Démocratique des Magyars de Roumanie.



    Erasmus – La commissaire européenne à l’Education, Androulla Vassiliou, a lancé mardi à Bucarest le nouveau programme Erasmus Plus, qui permettra à 120 mille jeunes roumains de bénéficier de bourses d’éducation et de formation professionnelle durant les 7 prochaines années. En 2014, la Roumanie se verra octroyer dans le cadre de ce programme près de 52 millions d’euros, soit une hausse de 11% par rapport au financement de l’année dernière. Le ministre délégué à l’Enseignement supérieur, Mihnea Costoiu affirme que l’éducation roumaine est actuellement au beau milieu d’un processus de modernisation et d’adaptation aux besoins de la société du 21e siècle.



    Visite – Le chef de la diplomatie roumaine, Titus Corlatean, fera mercredi une visite officielle à Madrid, où il aura des entretiens avec le ministre espagnol des Affaires étrangères et de la coopération, Jose Manuel Garcia-Margallo et une entrevue avec le président du Sénat espagnol, Pío García-Escudero Márquez. Les pourparlers seront notamment dominés par des sujets économiques et commerciaux ainsi que par la situation de la communauté roumaine en Espagne. A l’agenda des discussions figurent aussi le parcours européen de la République de Moldova, les évolutions en Ukraine et des sujets d’actualité sur le plan international, dont le sommet de l’OTAN, prévu en septembre prochain et la situation au Moyen Orient. Titus Corlatean doit aussi rencontrer les représentants de la presse de langue roumaine d’Espagne.



    Commémoration – Le premier ministre roumain, Victor Ponta s’est dit solidaire avec les familles des 191 victimes des attentats perpétrés il y a 10 ans à Madrid, dont 16 ressortissants roumains. Le matin du 11 mars 2004, dix bombes avaient explosé dans quatre trains bondés à Madrid et dans sa banlieue, dans lattentat le plus meurtrier jamais survenu sur le sol espagnol. Suite à ces attaques, revendiquées par un groupe lié à Al–Qaïda, le gouvernement de Madrid a décidé du retrait des troupes espagnoles en Irak où ils participaient à des opérations militaires dirigées par les Etats-Unis. Le 11 mars est depuis lors la Journée européenne de commémoration des victimes du terrorisme.



    Foot – L’ancien footballeur international roumain, Cosmin Contra est le nouvel entraîneur de l’équipe espagnole de Getafe, 15e dans la Liga espagnole. Il est d’ailleurs le premier Roumain à entraîner en Espagne et le seul technicien roumain qui se charge à présent d’une équipe participante à l’un des championnats les plus forts en Europe. Cosmin Contra a quitté le club Petrolul Ploiesti, troisième au championnat roumain. Il est lui-même un ancien footballeur du Getafe où il a évolué entre 2005 et 2010. Il a aussi été joueur du AC Milan et de l’Atletico Madrid.


  • Europäische Union besorgt über zunehmende Jugendarbeitslosigkeit

    Europäische Union besorgt über zunehmende Jugendarbeitslosigkeit

    Im Kampf gegen Jugendarbeitslosigkeit, von der 15 Millionen Jugendliche in der Europäischen Union derzeit betroffen sind, fehlen bislang wirksame Ma‎ßnahmen zu deren Integration und infolgedessen droht den Jugendlichen der Absturz in die Armut. Dies erklärte in Bukarest die EU-Kommissarin für Bildung, Kultur, Mehrsprachigkeit und Jugend Androulla Vassiliou. Die EU-Kommissarin beteiligte sich in Bukarest an der internationalen Tagung zum Thema “Förderung von Jugendlichen auf dem Arbeitsmarkt, gemeinsame Herausforderungen — gemeinsame Lösungen”, wo sie die Herkunft der Angehörigen dieser Kategorie erläurterte.



    Androulla Vassiliou: “Mit sozialer Ablehnung und Zurückweisung konfrontieren sich im besonders hohen Grad Migrantenkinder oder Jugendliche, die aus Familien mit behinderten Mitgliedern oder aus benachteiligten Milieus stammen. Äu‎ßerst vulnerabel sind auch frühzeitige Schulabbrecher oder Jugendliche, die das Studium nicht abschlie‎ßen. Die zunehmende Jugendarbeitslosigkeit ist derzeit eine der grö‎ßten Herausforderungen Europas. Die Jugendarbeitslosenquote liegt jetzt im Durchschnitt bei 24% und nahm im Vergleich zum Vorjahr deutlich zu.”



    Millionen Jugendlichen sind derzeit arbeitslos und zahlen demzufolge auch keine Sozialversicherungen. Dies habe negative Auswirkungen auf die Gesellschaft, verursache Sozialausgaben und die europäische Wirtschaft verliere folglich 160 Millionen Euro im Jahr, das hei‎ßt knapp 1,3% des Brutto-Inlads-Produktes, fügte die EU-Bildungskommissarin hinzu. Der Mangel an Beschäftigung und die soziale Zurückweisung können zudem zu Störungen des Sozialverhaltens und zur Zugehörigkeit zu politischen Extremgruppen führen, warnte die EU-Bildungskommissarin anschlie‎ßend.



    Die nationalen Bildungssysteme müssten reformiert werden, damit die Jugendlichen die notwendigen Fähigkeiten erwerben, um nach Studiumabschluss eine Stelle zu finden, sagte ferner die EU-Bildungskommissarin. Ministerpräsident Victor Ponta erklärte beim gestrigen Treffen, er sei mit dem Funktionieren des rumänischen Bildungssystems nicht zufrieden und der delegierte Minister für Hochschulwesen, Mihnea Costoiu, sagte, Rumänien sei das EU-Land mit dem grö‎ßten Anteil der arbeitslosen Jugendlichen. 23% der Rumänen, die der Alterskategorie 25-29 Jahre angehören, seien derzeit arbeitslos und nehmen auch an keinem Ausbildungsprogramm teil. Das rumänische Bildungssystem befinde sich derzeit inmitten eines Modernisierungsverfahrens und soll an die Bedürfnisse des 21. Jahrhunderts angepasst werden.



    Rumänien werde aus dieser Sicht den Akzent auf Fortbildung und Partnerschaften mit dem Wirtschaftsumfeld setzen und Ma‎ßnahmen treffen, die die Chancengleichheit garantieren, fügte Costoiu hinzu. In der Europäischen Union werden derzeit zwei Programme umgesetzt, die die Jugendarbeitslosigkeit bekämpfen: “Jugendgarantie”, das vorsieht, dass jeder arbeitslose Jugendliche in der EU unter 25 Jahren binnen vier Monaten nach Studiumabschluss ein Angebot für einen Job, eine Ausbildung oder Praktikumsplatz bekommt, ein Programm, das seit einem Monat auch in Rumänien existiert, und das Bildungsprogramm “Erasmus Plus”, das die EU-Bildungskommissarin am Dienstag in Bukarest vorstellt.

  • 11.03.2014

    11.03.2014

    Programme – Le gouvernement installé la semaine dernière à Bucarest doit engager mardi sa responsabilité au Parlement sur son nouveau programme d’action. Lequel prévoit entre autres la réduction de la TVA, l’introduction d’un taux d’imposition différencié sur les salaires, la baisse des contributions à la sécurité sociale pour les employeurs — autant de mesures dont la mise en œuvre dépend des possibilités offertes par le système fiscal-budgétaire. Pour sa part, le PDL, en opposition a annoncé avoir déjà préparé une motion de censure qui serait déposée après l’engagement de la responsabilité par le gouvernement. Formé désormais par le PSD, l’Union nationale pour le progrès de la Roumanie, le Parti Conservateur, et l’Union Démocratique des Magyars de Roumanie, le gouvernement en place à Bucarest doit engager sa responsabilité sur un nouveau programme suite à sa restructuration.



    Erasmus – La commissaire européenne à l’Education, Androulla Vassiliou, a lancé mardi à Bucarest le nouveau programme Erasmus Plus, qui permettra à 120 mille jeunes roumains de bénéficier de bourses d’éducation et de formation professionnelle durant les 7 prochaines années. En 2014, la Roumanie se verra octroyer dans le cadre de ce programme près de 52 millions d’euros, soit une hausse de 11% par rapport au financement de l’année dernière. Le ministre délégué à l’Enseignement supérieur, Mihnea Costoiu affirme que l’éducation roumaine est actuellement au beau milieu d’un processus de modernisation et d’adaptation aux besoins de la société du 21e siècle.



    Visite – Le chef de la diplomatie roumaine, Titus Corlatean fait jusqu’à jeudi une visite officielle à Madrid, où il aura des entretiens avec le ministre espagnol des Affaires étrangères et de la coopération, Jose Manuel Garcia-Margallo et une entrevue avec le président du Sénat espagnol, Pío García-Escudero Márquez. Les pourparlers seront notamment dominés par des sujets économiques et commerciaux ainsi que par la situation de la communauté roumaine en Espagne. A l’agenda des discussions figurent aussi le parcours européen de la République de Moldova, les évolutions en Ukraine et des sujets d’actualité sur le plan international, dont le sommet de l’OTAN, prévu en septembre prochain et la situation au Moyen Orient. Titus Corlatean doit aussi rencontrer les représentants de la presse de langue roumaine d’Espagne.



    Commémoration – Le premier ministre roumain, Victor Ponta s’est dit aujourd’hui solidaire avec les familles des 191 victimes des attentats perpétrés il y a 10 ans à Madrid, dont 16 ressortissants roumains. Le matin du 11 mars 2004, dix bombes avaient explosé dans quatre trains bondés à Madrid et dans sa banlieue, dans lattentat le plus meurtrier jamais survenu sur le sol espagnol. Suite à ces attaques, revendiquées par un groupe lié à Al–Qaïda, le gouvernement de Madrid a décidé du retrait des troupes espagnoles en Irak où ils participaient à des opérations militaires dirigées par les Etats-Unis. Le 11 mars est depuis lors la Journée européenne de commémoration des victimes du terrorisme.



    Manifestation – Une manifestation non autorisée organisée lundi soir à Targu Mures, au centre de la Roumanie par des membres d’une organisation irrédentiste magyare a dégénéré en un conflit avec les forces de l’ordre. Les manifestants cagoulés ont jeté des pétards, forcé leur accès sur le carrossable, provoqué les gendarmes et scandé des slogans contre les Roumains. Ils réclamaient l’octroi de l’autonomie territoriale à ce que l’on appelle la Contrée des Szeklers, la seule région de Roumanie où les ethniques magyares sont majoritaires. La minorité de souche hongroise est forte de 1,5 millions de personnes, représentant 6% de la population totale du pays. L’Union démocratique des Magyars de Roumanie a récemment été cooptée dans le gouvernement de Bucarest dont elle avait fait partie à plusieurs reprises depuis 1996, aux côtés de différents partis roumains.



    OTAN – LOtan a annoncé lundi lenvoi davions-radars pour effectuer des missions de reconnaissance au dessus de la Pologne et de la Roumanie, dans le cadre de “la surveillance” de la crise en Ukraine.



    Foot – L’ancien footballeur international roumain, Cosmin Contra est le nouvel entraîneur de l’équipe espagnole de Getafe, 15e dans la Liga espagnole. Il est d’ailleurs le premier Roumain à entraîner en Espagne et le seul technicien roumain qui se charge à présent d’une équipe participante à l’un des championnats les plus forts en Europe. Cosmin Contra a quitté le club Petrolul Ploiesti, troisième au championnat roumain. Il est lui-même un ancien footballeur du Getafe où il a évolué entre 2005 et 2010. Il a aussi été joueur du AC Milan et de l’Atletico Madrid.



    Tennis – La joueuse roumaine de tennis, Simona Halep, tête de série numéro 6 et 7ème au classement WTA, doit rencontrer ce mardi la Canadienne Eugenie Bouchard dans les huitièmes de finale du tournoi d’Indian Wells, des Etats-Unis. Les prochaines adversaires de Simona Halep en cas de victoire au match de mardi seront l’Australienne Casey Dellaqua et l’Américaine Lauren Davis. Si elle parvient à remporter le tournois d’Indian Welles, Simona Halep grimpera à la 5e position au classement mondial.




  • Nachrichten 10.03.2014

    Nachrichten 10.03.2014

    Kiew: Rumäniens Aussenminister Titus Corlăţean ist am Montag min Kiew mit dem ukrainischen Interimspräsident Alexander Turtschinow und mit dem Ministerpräsidenten des Landes Arsenij Jazenjuk zusammen gekommen. Staatschef Turtschinow dankte dem rumänischen Minister für die Unterstützung Bukarests. Auch Arsenij Jazenjuk dankte Titus Corlatean für die Stellung Rumäniens und für die humanitäre Mission, mittels derer mehrere ukrainische Bürger, die bei den Protesten in Kiew verletzt wurden, in Bukarest behandelt wurden. Titus Corlăţean ist auch mit seinem ukrainischen Amtskollegen Andrej Detschtschyzja zusammen gekommen. Die beiden haben ein Sicherheitsabkommen unterzeichnet. Auch die Lage der rumänischen Minderheit in der Ukraine wurde diskutiert. Im Nachbarland leben derzeit etwa 400 Tausend Rumänen. Die Regierung in Bukarest ist der Ansicht, die Ukraine müsse europäische Normen im Bereich des Minderheitenschutzes, auch der Sprachen, annehmen. Von der Einhaltung dieser hänge auch die Stabilität und teritorielle Integrität des Landes ab.




    Bukarest: Am Montag wurde in Bukarest der ehemalige Premierminister und Ex-Liberalenchef Calin Popescu-Tariceanu zum Senatspräsidenten gewählt. Dieser hatte vor Kurzem die national-liberale Partei verlassen. Er wird von der regierenden Koalition gebildet aus der sozialdemokratischen Partei, der konservativen Partei, der Union für den Fortschritt Rumäniens und dem Ungarnverband unterstützt. Das Amt blieb vakant nachdem vorige Woche der Liberalenschef Crin Antonescu vor dem Hintergrund der Auflösung der regierenden sozialliberalen Union seinen Rücktritt bekanntgab. Die Liberalen hatten das regierende sozialliberale Bündnis verlassen und stehen derzeit infolgedessen in der Opposition. Die Regierung des sozialdemokratischen Ministerpräsidenten Victor Ponta wird am Dienstag die Verantwortung für das Programm, das letzte Woche dem Parlament vorgelegt wurde, übernehmen. Das Programm wurde von der Opposition kritisert, es biete keine reelle Lösungen für die rumänische Wirtschaft an.




    Bukarest: Die EU-Bildungskommissarin Androulla Vassiliou ist am Montag für einen zweitägigen Besuch in Bukarest eingetroffen. Im Mittelpunkt der Gespräche mit den rumänischen Behörden dürften die Bildungs-und Beschäftigungsperspektiven rumänischer Jugendlichen stehen. Die EU-Bildungskommissarin soll dabei das neue EU-Programm für allgemeine und berufliche Bildung, Jugend und Sport Erasmus Plus” vorstellen. Das EU-Programm bietet alleine in Rumänien 120 000 Auslandsstipendien an. Das Programm wird auf sieben Jahre angelegt und richtet sich nicht nur an Studenten, sondern finanziert auch Fortbildungsprojekte für Lerkräfte oder Teilnehmer an freiwilligen Aktionen. Das Budget des EU-Bildungsprogramms Erasmus Plus für den Zeitraum 2014-2020 beziffert sich auf knapp 15 Milliarden Euro und Rumänien soll 2014 im Rahmen des Programms Erasmus Plus ein Budget von über 50 Millionen Euro zugewiesen werden.




    Sport: Die rumänische Tennisspielerin Simona Halep, Weltranglistenplatz 7 hat den Einstieg ins Achtelfinale des US-Turniers Indian Wells geschafft. Das Turnier wird mit Preisen im Wert von 6 Millionen Dollar dotiert. In der dritten Runde gewann Halep mit 6-2, 4-6, 6-4 gegen die Tschechin Lucie Safarova, Nummer 28 WTA. Simona Halep soll im Achtelfinale auf Eugenie Bouchard aus Kanada, Weltranglistenplatz 19 treffen. Für die Qualifizierung ins Achtelfinale des US-Turniers soll Halep 120 Weltranglistenpunkte und einen Scheck im Wert von 52.000 Dollar erhalten.