Tag: Eric Mamer

  • Raportul de convergență zona euro

    Raportul de convergență zona euro

    Comisia Europeană a publicat raportul de convergență, care cuprinde evaluarea sa cu privire la progresele făcute de statele membre din afara zonei euro în direcția adoptării monedei unice.

     

    Aderarea la zona euro este un proces deschis, care se bazează pe anumite norme. Documentul  se bazează pe criteriile de convergență, denumite uneori și „criteriile de la Maastricht”. Printre ele se numără stabilitatea prețurilor, soliditatea finanțelor publice, stabilitatea cursului de schimb și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung.

    Purtătorul de cuvânt principal al CE, francezul Eric Mamer a oferit mai multe amănunte:

    Colegiul comisarilor a adoptat Raportul de convergență pentru anul 2024, în care Comisia Europeană evaluează progresele înregistrate de statele membre din afara zonei euro în ceea ce privește adoptarea monedei euro. Raportul acoperă cele șase state membre din afara zonei euro care s-au angajat în mod legal să îl adopte. Este vorba de Bulgaria, Ungaria, Polonia, România, Suedia și Cehia.”

    Concluzia raportului este că aceste state prezintă rezultate eterogene în ceea ce privește convergența nominală. În prezent, niciunul dintre ele nu îndeplinește toate criteriile de aderare la zona euro. Bulgaria este singura țară care îndeplinește toate criteriile cu excepția unuia și a cărei legislație națională poate fi considerată compatibilă cu normele uniunii economice și monetare.

    Evaluarea convergenței prezentată în raportul în discuție a fost influențată de mai multe șocuri economice și evoluții de politică majore din ultimii doi ani.

    Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a perturbat piața energiei și lanțurile de aprovizionare de la nivel mondial, prețurile energiei crescând până la niveluri record în 2022. Economia UE a dat dovadă de o reziliență remarcabilă, reducându-și cu succes dependența de combustibilii fosili din Rusia și limitând impactul negativ asupra activității economice.

    Inflația totală a atins nivelul maxim în UE în 2022, sub presiunea prețurilor energiei, ale alimentelor și ale altor produse de bază. Creșterea vertiginoasă a prețurilor energiei în 2022 a determinat, totodată, multe state membre să ia măsuri de urgență de sprijin în domeniul energiei, pentru a atenua efectele economice și sociale ale acestei creșteri.

    În 2023, economia UE și-a pierdut dinamica, slăbită de erodarea puterii de cumpărare a gospodăriilor, de un mediu extern inert și de condițiile de finanțare mai stricte. Pe măsură ce prețurile energiei s-au redresat după atingerea nivelurilor maxime și înăsprirea politicii monetare și-a făcut simțite efectele asupra economiei, inflația anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum a scăzut drastic în UE.

    Potrivit unui sondaj recent Eurobarometru privind percepția monedei euro, majoritatea cetățenilor (59 %) din statele membre din afara zonei euro consideră că moneda comună a avut un impact pozitiv asupra statelor care au adoptat-o. Majoritatea (53 %) consideră, de asemenea, că introducerea monedei euro ar avea consecințe pozitive pentru țara lor și pentru ei înșiși (56 %). Totodată, 57 % dintre respondenți sprijină introducerea monedei euro în țara lor.

     

     

  • Uniunea Europeană reia ajutorul de urgență pentru refugiații palestinieni

    Uniunea Europeană reia ajutorul de urgență pentru refugiații palestinieni

     

    Colaborarea dintre blocul comunitar european și agenția Națiunilor Unite pentru Refugiații palestinieni din Orientul Mijlociu va fi reluată. După anchetarea suspiciunilor privitoare la implicarea unor membri ai staffului agenției în atacurile din 7 octombrie, ONU și Comisia Europeană sunt de acord să-și reia angajamentele anterioare. Astfel, Uniunea Europeană va sprijini financiar refugiații palestinieni și cauzele umanitare din Orientul Mjilociu.

    Eric Mamer, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, a făcut anunțul în numele executivului european:

    “Comisia a decis să continue să plătească 50 de milioane de euro către agenția Națiunilor Unite pentru Refugiații palestinieni din Orientul Mijlociu și să aloce încă 68 de milioane de euro pentru a susține populația palestiniană din regiune. Fondurile vor fi implementate cu ajutorul partenerilor noștri internaționali cum ar fi de exemplu Crucea Roșie și Semiluna Roșie. 

    Aș vrea să reamintesc de asemenea faptul că executivul european a alocat 125 de milioane de euro în ajutoare umanitare pentru palestinieni în anul 2024, primele 16 milioane sunt disponibile și contractate încă de azi, 1 martie, celelalte vor fi disponibile la începutul săptămânii viitoare.”

     

    Președinta Comisiei Ursula von der Leyen a repetat susținerea Uniunii pentru poporul palestinian: “suntem alături de poporul palestinian din Gaza și din întreaga regiune. Palestinieni nevinovați nu trebuie să plătească prețul crimelor comise de grupul terorist Hamas. Ei se confruntă cu condiții teribile care le pun viețile în pericol din cauza lipsei de acces la hrană suficientă și la alte nevoi de bază. Din aceste motive reluăm sprijinul nostru pentru ei.”

     

    Pe 29 ianuarie 2024, Comisia Europeană a cerut ONU anchetarea implicării unor persoane din stafful agenției Națiunilor Unite pentru Refugiații palestinieni din Orientul Mijlociu în atacurile teroriste ale Hamas din luna octombrie 2023. ONU a asigurat Comisia că ancheta va scoate la iveală eventuale implicări și că mecanismele sale de control vor împiedica riscurile viitoare. La rândul ei, agenția a dat asigurări că neutralitatea membrilor săi va fi dincolo de orice dubiu.