Radio România Internațional

Tag: esec

  • Şeful COSR îşi asumă eşecul de la Rio

    Şeful COSR îşi asumă eşecul de la Rio

    Cel mai important
    lucru la Jocurile Olimpice nu este să câştigi, ci să participi, aşa cum în
    viaţă nu contează triumful ci lupta. Esenţial nu e să cucereşti, ci să lupţi
    bine, spunea fondatorul Jocurilor Olimpice moderne, Pierre de Coubertin.
    Cu timpul, lucrurile s-au schimbat. La marea majoritate a disciplinelor,
    medaliile olimpice au devenit trofeele cele mai râvnite de sportivi. Lupta e
    aprigǎ, iar in istorie rǎmân doar învingǎtorii.


    La Jocurile de la Rio, sportivii români au câştigat cinci
    medalii. Echipa femininǎ de spadǎ a adus scrimei româneşti primul titlu olimpic
    pe echipe. Argintul a venit din tenis, de la perechea masculinǎ Florin Mergea /
    Horia Tecǎu. Bronz au primit canotoarele din echipajul de 8+1, halterofilul
    Gabriel Sâncrǎian şi luptǎtorul Albert Saritov. În
    clasamentul pe medalii, delegaţia românǎ a ocupat locul 47. Niciodatǎ, la
    Jocurile Olimpice, România nu a mai fost depǎşitǎ de atâtea naţiuni…


    Înaintea plecării delegaţiei României cǎtre Rio de
    Janeiro, preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, Alin Petrache
    declara că, ţinând cont de estimările federaţiilor naţionale, aşteaptă ca
    România să obţină între şase şi opt medalii, poate chiar nouă. Obiectivul COSR
    nu a fost atins.


    Dupǎ încheierea Jocurilor, într-o declaraţie de presă
    publicată pe site-ul forului olimpic român, Petrache spune: ”Doresc să
    îmi asum în faţa opiniei publice din România, ca preşedinte al COSR,
    neîndeplinirea obiectivului la această ediţie a Jocurilor Olimpice – Rio 2016.
    Analiza responsabilităţilor, a rezultatelor şi a pregătirii competiţiei o vom
    face, aşa cum este normal, în cadrul Comisiei Tehnice, pe care o voi convoca în
    cel mai scurt timp statutar posibil. În prima şedinţă a Comitetului Executiv,
    personal, şi sper că întreaga echipă de conducere, să ne depunem mandatul în
    faţa celor ce ne-au ales, pentru ca analiza activităţii să nu fie blocată din
    considerente ierarhice, de funcţie”.


    Cauzele? Sportul românesc este astăzi
    blocat în cadrul legislativ şi organizatoric al României anilor ’70-’80 din
    secolul trecut. Performanţele individuale, eforturile remarcabile ale unor
    sportivi şi tehnicieni, sacrificiile acestora şi ale familiilor lor nu pot
    suplini, la nivel naţional, un sistem sportiv depăşit, anacronic”


    Petrache are şi soluţia: un ”Acord Naţional pentru
    Sport”, care să integreze toate segmentele mişcării sportive-şcolare,
    universitare, de masă şi de performanţă. El vorbeşte despre o perspectivă de
    dezvoltare de 10-20 de ani, într-un cadru legislativ şi financiar garantat de
    lege, cu o structură organizatorică şi funcţională conformă cu realităţile
    sportive ale lumii în care trăim. Petrache subliniazǎ cǎ aceasta este condiţia
    renaşterii sportului românesc.


    Nu comentǎm spusele şefului mişcǎrii olimpice române.
    Auzim aceleaşi lucruri, în aceeaşi limbǎ de lemn, de 25 de ani încoace, de la
    cele mai înalte niveluri ale sportului românesc. În continuare, aşteptǎm, cu
    rǎbdare, faptele.

  • Analiza votului românilor din afara ţării

    Analiza votului românilor din afara ţării

    Ecourile scandalului provocat de lamentabila organizare în diaspora a alegerilor prezidenţiale din România nu s-au stins. La mai bine de trei săptămâni de la primul tur, de pe 2 noiembrie, şi la 10 zile scurse de la al doilea tur, de pe 16 noiembrie, politicienii, atât ai Puterii, cât şi ai Opoziţiei, încă fac evaluări, iau măsuri şi, după caz, invocă scuze ori caută vinovăţii. Demisiile prezentate de doi miniştri de externe – Titus Corlăţean, după primul tur, şi Teodor Meleşcanu, după al doilea -, ancheta deschisă de Parchetul General, dezbaterile aprinse din Legislativ ori înfiinţarea unei comisii parlamentare speciale care să facă propuneri concrete pentru schimbarea actualei legislaţii electorale, considerată depăşită, dau măsura dimensiunii scandalului. Unul amorsat de pregătirea defectoasă a secţiilor de votare din străinătate, ce s-au dovedit total insuficiente, şi care a explodat odată cu nerespectarea unui drept fundamental al cetăţenilor României, recunoscut ca atare în Constituţie, şi anume cel la vot.



    Mulţi dintre cei circa 380 de mii de români care au reuşit să-şi exprime opţiunea au fost nevoiţi să stea ore întregi la uriaşele cozi închegate, într-o imagine ce a adus aminte de umilinţele suportate în timpul defunctului regim comunist. Chiar şi aşa, aceştia au intrat, ca ironie, în categoria fericiţilor. Fiindcă mulţi alţi concetăţeni aflati în străinătate nu au avut această ocazie, ce în ziua alegerilor a devenit un fel de privilegiu. Dacă autorităţile nu s-au grăbit să schimbe rigida legislaţie electorală în al 12-lea ceas, adică între tururi, încearcă s-o facă acum – tardiv, pentru electorii de luna aceasta, dar încurajator, pentru cei care vor sa voteze la viitoarele alegeri. Astfel, propunerile de modificare a legislaţiei electorale au intrat, de miercuri, în dezbaterea unei comisii parlamentare speciale. Aceasta va stabili principiile şi priorităţile pentru fiecare tip de alegeri – locale, parlamentare, europarlamentare şi prezidenţiale.



    Premierul Victor Ponta, prezent, marti, în Parlament, şi-a exprimat regretul pentru faptul că un număr mare de români din diaspora nu şi-au putut exercita dreptul la vot şi a apreciat că a plătit preţul politic, prin pierderea alegerilor prezidenţiale. Ca măsuri, el a propus Parlamentului adoptarea unei legislaţii care să prevadă votul prin corespondenţă sau cel electronic şi împuternicirea unei instituţii apolitice cu toate atribuţiile pentru pregătirea alegerilor.



    Principalul tun a Opoziţiei, PNL, al cărui candidat, Klaus Iohannis, a câştigat scrutinul, nu a lăsat, însă, impresia că este dispus să treacă uşor peste eşecul organizatoric. Prin deputatul Ludovic Orban, liberalii cer insistent demisia premierului Ponta, pe care-l acuză că, prin inacţiune, a obstrucţionat dreptul la vot al românilor din diaspora.

  • CFR Marfă – privatizare eşuată

    CFR Marfă – privatizare eşuată

    Să fie aceasta continuarea unei poveşti fără sfârşit? Întrebarea pare, cel puţin pentru moment, retorică, privatizarea companiei publice CFR Marfă urmând să fie reluată. Considerată un obiectiv strategic al Guvernului de la Bucureşti, desemnarea unui câştigător în acest proces se număra printre angajamentele pe care România şi le-a luat faţă de Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană în cadrul unui acord încheiat în 2011, dar şi în cel ulterior, de tip preventiv, aprobat chiar în această toamnă.



    Demersul nu a fost fără emoţii, privatizarea CFR Marfă derulându-se la limita eşecului din cauza interesului scăzut al investitorilor, dar şi a constestaţiilor privitoare la procedură. În vară, Executivul a aprobat, totuşi, vânzarea companiei către Grup Feroviar Român, declarat câştigător al licitaţiei. Ar fi pus mâna pe un parc imobiliar important şi ar fi trebuit să gestioneze circa 9 mii de angajaţi, după ce va fi plătit circa 200 de milioane de euro în schimbul a 51% din acţiuni. Luni, însă, Comisia de privatizare şi Grup Feroviar Român nu au ajuns la un rezultat privind încheierea transferului de acţiuni în proprietate privată.



    Omul de afaceri Gruia Stoica, patronul Grupului, susţine că a fost convocat la Ministerul Transporturilor pentru a fi informat că nu poate plăti restul de bani pe care îi mai datora Statului în baza acordului de privatizare. Nu ar fi fost îndeplinite, i s-a spus, toate condiţiile din contract: unele bănci creditoare ale CFR Marfă nu şi-au dat acordul pentru schimbarea acţionariatului, iar Consiliul Concurenţei nu a avut timpul necesar pentru a se pronunţa asupra tranzacţiei. Negocierile îndelungate s-au purtat, spune omul de afaceri, pentru a fi convins să renunţe la despăgubiri.



    Gruia Stoica: “Am concluzionat în 20 de minute că nu s-au îndeplinit condiţiile suspensive (n.red. de valabilitate a actului juridic) şi stăm de şase ore şi jumătate ca să ne convingă să dăm declaraţie că nu ne putem îndrepta asupra Comisiei de privatizare. Voi participa de 100 de ori dacă va fi scoasă la privatizare de 100 de ori.”



    De cealaltă parte, ministrul transporturilor, dna Ramona Mănescu, declară că Grup Feroviar Român ar fi putut plăti pentru acţiunile companiei, deoarece ministerul a îndeplinit toate condiţiile pentru transferul de proprietate. Ea a arătat că, potrivit prevederilor din contract, dacă în termen de 60 de zile nu sunt îndeplinite condiţiile, acordul se desfiinţează: “Cumpărătorul ar fi putut plăti astăzi, renunţând la condiţiile suspensive, conform contractului. În momentul acesta, Comisia de privatizare, împreună cu consultanţii, analizează posibilitate sau oportunitatea reţinerii garanţiei de către stat.”



    Cine are dreptate o să aflăm abia după desecretizarea contractului de vânzare-cumpărare. Până atunci, omul de afaceri Gruia Stoica riscă să piardă cel puţin 10 milioane de euro reprezentând despăgubiri, iar statul ratează un prilej să vândă CFR Marfă.