Radio România Internațional

Tag: etica

  • Organism de etică independent la nivelul UE

    Organism de etică independent la nivelul UE

    Încă din septembrie 2021, PE a solicitat crearea unui organism de etică independent pentru a îmbunătăți transparența și integritatea în instituțiile UE și a reafirmat această cerere în rezoluția din decembrie 2022. Cu toate acestea, propunerea Comisiei pentru un organism de etică independent pentru instituțiile UE nu a respectat așteptările Parlamentului, iar deputații europeni au criticat lipsa de ambiție a acestuia într-o rezoluție din iulie 2023, care constituie poziția Parlamentului în cadrul negocierilor interinstituționale în curs de desfășurare.

    Există sau nu un organism de etică independent la nivelul UE? Prof.univ.dr. Radu Carp de la Facultatea de Științe Politce, Universitatea București ne răspune la această întrebare.

     

    “Nu există,  există această practică a reglementării grupurilor de lobby, însă s-a constatat că pe măsură ce este reglementată această chestiune, paradoxal, aceste grupuri devin și mai puternice. Capătă chiar și finanțări din partea Uniunii Europene. Deci este paradoxul transparenței. În numele transparenței, aceste grupuri au ieșit la lumină și aș zice că nici nu mai fac activități de lobby. Ori granița asta între ceea ce este legal, a face și ceea ce este lobby a cam dispărut în ultima perioadă și asta este în detrimentul ideii de Europă unită.

    Eu cred în continuare că activitatea de lobby ar trebui să fie reglementată mult mai flexibilă. Adică transparența nu este un scop în sine și scopul este de a avea, să spun așa, o conlucrare în limitele legii între grupările de lobby și, respectiv, parlamentari europeni. ”

     

  • Indicele de percepţie a corupţiei 2023

    Indicele de percepţie a corupţiei 2023

    Indicele de
    Percepţie a Corupţiei reflectă modul în care experţi independenţi şi ai mediului
    de afaceri percep corupţia existentă în sectorul public din 180 de state şi
    teritorii.


    Într-un clasament întocmit de Transparency International prin
    acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care zero înseamnă ‘foarte corupt’, iar
    100 ‘deloc corupt’, iar campioane la nivel continental şi mondial sunt trei
    state nordice, Danemarca, Finlanda şi Norvegia, cărora li se alătură Noua
    Zeelandă, România figurează abia pe locul 63, la fel ca anul trecut. Cu 46 de
    puncte, România se plasează în continuare în rândul ţărilor Uniunii Europene cu
    cele mai slabe rezultate în privinţa implementării măsurilor anticorupţie, ceea
    ce reflectă deficienţe semnificative în privinţa statului de drept. Vecine
    geografic şi de clasament sunt Bulgaria (45 de puncte) şi Ungaria (42 de
    puncte), codaşele Uniunii la capitolul integritate.


    Potrivit Transparency
    International, majoritatea statelor n-au făcut deloc progrese sau au făcut progrese
    minime în ceea ce priveşte combaterea corupţiei în sectorul public. Autorităţi
    judiciare şi instituţii independente, transparente şi cu resurse, sunt
    esenţiale pentru menţinerea corupţiei sub control, consideră organizaţia. În
    multe ţări, printre care şi România, există încă un decalaj mare între
    prevederile actelor normative şi modul în care acestea sunt implementate, a
    constatat Transparency. Sunt necesare, de aceea, acţiuni şi măsuri constante
    care să asigure atât îmbunătăţirea mecanismelor anti-corupţie, cât şi consolidarea
    integrităţii.


    Pentru România, recomandările Transparency International includ
    actualizarea legislaţiei în domeniul integrităţii publice, pentru remedierea
    lacunelor şi a inconsecvenţelor legislative şi îmbunătăţirea clarităţii
    reglementării în acest domeniu. Organizaţia mai recomandă îmbunătăţirea
    transparenţei organizaţionale şi decizionale, inclusiv prin consultări publice
    eficiente şi acces facil la informaţii de interes public, standardizarea şi
    clarificarea procedurilor administrative prin adoptarea Codului de procedură
    administrativă.


    Tot în cazul României, s-ar impune adoptarea unei legislaţii
    care să clarifice unitar statutul, cariera şi eficienţa angajaţilor din
    administraţia publică, precum şi utilizarea Pactelor de Integritate ca
    instrument de monitorizare a achiziţiilor publice, în special pentru procedurile
    de achiziţii şi contractele cu risc crescut de apariţie a neregulilor,
    incidentelor de integritate sau fraudelor.


    Transparency International
    reiterează faptul că este nevoie de o implicare constantă a tuturor
    reprezentanţilor societăţii, de la clasa politică şi instituţii, la mediul
    privat şi cetăţeni, fiecare având rolul şi responsabilitatea sa în consolidarea
    integrităţii publice. Transparency aminteşte că a contribuit la înfiinţarea sau
    consolidarea unor instituţii cu rol major în combaterea corupţiei şi a elaborat
    şi implementat standarde de etică şi integritate pentru sectorul public şi
    mediul de afaceri.


  • Standarde de etică comune pentru instituţiile UE

    Standarde de etică comune pentru instituţiile UE

    Comisia Europeană a adoptat o propunere de creare
    a unui organism interinstituțional însărcinat cu chestiunile de etică pe care
    trebuie să le respecte membrii instituțiilor UE. Astfel,
    vor exista, pentru prima dată, standarde comune pentru conduita etică a
    membrilor și un mecanism formal de coordonare și schimb de opinii între
    instituții cu privire la cerințele în materie de etică.

    Datorită acestor
    schimbări, politicienii UE vor avea de respectat standarde comune, clare,
    transparente și ușor de înțeles. Deși tratatele stabilesc normele și
    principiile de conduită generale, majoritatea instituțiilor le-au detaliat în
    propriile lor regulamente de procedură sau coduri de conduită. Acest lucru a
    determinat o fragmentare între cadrele de etică ale instituțiilor, normele
    fiind complexe și dispersate. Deși unele diferențe se pot explica prin faptul
    că fiecare instituție are un rol specific și prin diferitele riscuri inerente diferitelor
    sarcini, a devenit clar că este necesară o cultură comună a eticii, prin
    standarde comune ridicate și cooperare între instituții.

    Vicepreședinta CE
    pentru valori si transparență, Vera Jourová,
    a oferit mai multe amănunte despre noua propunere:

    Vreau ca standardele
    să fie înalte, clare și aplicabile tuturor instituțiilor. De aceea propun
    această inovatoare și prima autoritate etică a Uniunii Europene. Acesta va reuni pentru prima dată 9
    instituții europene pentru a stabili standarde pe care instituțiile vor fi
    obligate să le implementeze intern. Organismul va avea trei sarcini principale
    – dezvoltarea standardelor înalte, schimbul de bune practici între instituții
    și promovarea și protejarea culturii etice.     Aceste
    standarde vor trebui transpuse în regulile interne ale fiecărei instituții.
    Definim domeniile în care dorim să lucreze noul organism, cum ar fi post-mandat
    și activitate secundară, declarații de interese și avere, cadouri, ospitalitate
    și călătorii, transparența întâlnirilor cu părțile interesate, tratarea
    hărțuirii și altele.

    Toate
    acestea se vor realiza într-un mod transparent și accesibil publicului. Alte
    organe, oficii și agenții ale Uniunii vor avea posibilitatea de a aplica
    în mod voluntar întregul set de standarde comune și de a participa la
    schimburile de opinii. Noul organism de etică nu se va ocupa de investigații
    specifice și nici nu se va implica în investigațiile organismelor existente
    recunoscute sau nu le va limita în niciun fel. În temeiul tratatelor, aceasta
    este responsabilitatea Parchetului European (EPPO), precum și a autorităților
    polițienești și judiciare naționale, în ceea ce privește cauzele penale care
    afectează interesele financiare ale Uniunii. Oficiul European de Luptă
    Antifraudă (OLAF) este responsabil pentru nereguli și încălcări ale
    obligațiilor profesionale, Ombudsmanul pentru cazurile de administrare
    defectuoasă, respectiv fiecare instituție în cazul oricărei încălcări a normelor
    sale.






  • Organismul de etică al UE: CE propune crearea unor standarde de etică comune

    Organismul de etică al UE: CE propune crearea unor standarde de etică comune

    Standardele pe care organismal european de etică le va impune vor viza mai multe categorii de situaţii precum:


    -acceptarea de cadouri, servicii din domeniul ospitalității și călătorii oferite de terți standardele se vor aplica, de asemenea, în cazul acceptării de trofee, decorații, premii sau onorarii

    -măsuri de condiționalitate și transparență, în special pentru reuniunile cu reprezentanți ai unor grupuri de interese

    -dobânzile și activele care trebuie declarate, cu stabilirea categoriilor, precum și procedurile aplicate pentru verificarea respectivelor declarații

    -activitățile auxiliare sau externe, pentru a se garanta faptul că nu sunt compromise disponibilitatea și independența membrilor

    -activitățile pe care foștii membri le desfășoară după încheierea mandatului, stabilindu-se condițiile și asigurarea transparenței

    -fiecare instituție va trebui să facă public modul în care aplică standardele.

    Noul organism va urmări să elaborareze standarde comune minime aplicabile membrilor instituțiilor și organismelor UE, dar fiecare instituție va rămâne liberă să introducă norme interne și mai stricte, dacă va considera necesar, precizează Comisia Europeană.

    Instituţia care va veghea la respectarea normelor de etică în instituţiile europene nu se va ocupa de investigații specifice și nici nu se va implica în cele ale organismelor existente recunoscute. În temeiul tratatelor, aceasta este responsabilitatea Parchetului European, precum și a autorităților polițienești și judiciare naționale, în ceea ce privește cauzele penale care afectează interesele financiare ale Uniunii. Iar Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) este responsabil pentru nereguli și încălcări ale obligațiilor profesionale. Comisia va invita toate instituțiile și organismele consultative să se reunească la Bruxelles, pe 3 iulie, pentru a începe dialogul și negocierile interinstituționale.


  • Înființarea unui organism de etică independent al UE

    Înființarea unui organism de etică independent al UE

    Parlamentul European a adoptat două rezoluții privind transparența și
    integritatea în procesul decizional al Uniunii Europene, după scandalul de
    corupție care a scos la iveală că mai mulți europutați, în frunte cu un
    vicepreședinte al acestei instituții, au luat mită pentru apărarea intereselor
    Qatarului la Bruxelles. Europarlamentarii solicită mai multe reforme, în
    conformitate cu cele anunțate de Conferința Președinților, și cer înființarea
    rapidă a unui organism de etică independent al UE.

    Eurodeputații reiterează că
    vor arăta toleranță zero față de corupție sub orice formă și la orice nivel
    și insistă că Parlamentul trebuie să arate unitate fără echivoc și hotărâre de
    neclintit în această privință. O mai bună punere în aplicare a Codului de
    conduită, inclusiv sancțiuni financiare în cazul încălcărilor sale, extinderea
    activităților sancționabile și interzicerea oricăror activități remunerate care
    ar putea crea un conflict de interese cu mandatul unui deputat european se
    numără printre reformele solicitate de eurodeputați.

    O altă măsură are în
    vedere un mecanism de aprobare pentru călătoriile plătite de țări terțe și o
    verificare suplimentară pentru asistenții eurodeputaților și personalul
    Parlamentului care lucrează în domenii politice sensibile, în special în
    domeniul afacerilor externe, al securității și al apărării. Comitetul
    consultativ privind conduita europarlamentarilor ar trebui să fie reformat
    pentru a substitui organismul independent de etică al UE până la înființarea
    acestuia, în timp ce declarațiile de avere ale eurodeputaților ar trebui
    declarate la începutul și la sfârșitul fiecărui mandat.

    Dacian Cioloș,
    europarlamentar din grupul Renew Europe: Inițiativa de
    a înființa o autoritate etică pentru europarlamentari, comisari și alți oficiali
    europeni care să asigure reguli clare pentru conflicte de interese vine târziu,
    dar este indispensabilă. Nu mai merge cu jumătăți de măsură, cu interpretări
    diferite ale unor fapte pe care cetățenii le percep ca privilegii nejustificate
    sau conflict de interese. După scandalul de corupție în care colegi de-ai
    noștri au fost prinși de procurori cu banii în saci este în joc credibilitatea
    întreagă a Uniunii Europene. Ne plângem de lipsă de credibilitate în fața
    cetățenilor. Iată că acum avem ocazia să le demonstrăm că vom respecta cu toții
    reguli de transparență și că faptele noastre au un singur interes, interesul
    colectiv și nu cel individual. Mă bucur că textul Rezoluției face referire și
    la autoritățile de investigație naționale, e nevoie să le implicăm și pe
    acestea, dar și la procurorul european. Pentru că, cu cât mai multe metode de
    curățenie etică avem în instituțiile europene, cu atât Europa va fi mai
    puternică.


  • Ombudsmanul European- raport pe anul 2019

    Ombudsmanul European- raport pe anul 2019

    În 2019, Ombudsman-ul
    European a continuat să primească un număr mare de plângeri din partea
    cetățenilor, a societății civile, a întreprinderilor și a mass-mediei, dar     acest
    lucru nu trebuie perceput ca un semn de performanță deficitară din partea
    administrației UE, ci mai degrabă ca un rezultat al conștientizării tot mai
    mari privind activitatea pe care o desfășoară Biroul    , a declarat Emily
    O’Reilly, Ombudsmanul European.


    Am vorbit cu europarlamentarul
    Ramona Strugariu, raportor al Renew Europe pentru raportul de activitate al
    Ombudsmanului European pe 2019 despre rolul instituției, care în 2020 a
    împlinit 25 de ani, dar și despre activitatea sa recentă așa cum reiese din
    raportul anual de activitate.

    Din raportul Ombudsmanului European pe 2019 reiese o activitate foarte
    intensă. OE a tratat aproximativ 2200 de plângeri și a deschis 456 de anchete
    pe baza plângerilor respective, plus alte două anchete din proprie inițiativă.
    Din aceste anchete deschise de OE, aproape 60% vizează Comisia Europeană, apoi,
    în proporție de 7, 2% sunt vizate agenții și alte organisme, există inclusiv
    anchete în ceea ce privește Oficiul European pentru Selecția Personalului EPSO.
    Dar cum Comisia Europeană este principala instituție a UE ale cărei decizii îi
    afectează direct pe cetățeni, cumva este logic ca ea să constituie principalul
    obiect al plângerii cetățenilor. Și pe de altă parte cifrele în sine vorbesc
    despre faptul că este nevoie de o astfel de instituție ca cea a OE, iar
    activitatea și deciziile și investigațiile ei sunt foarte importante pentru
    felul în care relaționează și se raportează cetățeniii la activitatea
    instituțiilor UE.


    Ramona Strugariu a anunțat că
    în perioada următoare va depune în numele grupului Renew Europe o serie de
    amendamente importante care să pună mai multă presiune pe Consiliu, urmărind adoptărea
    unui set de reguli clare privind sponsorizările activităților organizate în
    cadrul președințiilor rotative. Ramona Strugariu a subliniat nevoia unei mai
    bune cooperări între agențiile și instituțiile UE cu Ombudsmanul European, dar
    și a unei mai strânse colaborare dintre acesta și omologii naționali.


    Ce am punctat în numele Renew Europe în
    cadrul acestui Raport sunt chestiuni legate în primul rând de responsabilitatea
    președințiilor și de transparență. Un aspect ar fi sponsorizările președințiilor
    Consiliului UE. Chiar anul trecut Ombudsmanul European a deschis o anchetă în
    urma unei plângeri care critică sponsorizarea preşedinţiei României de către o
    mare companie. În acest context, președinția germană a anunțat că nu recurge și
    nu va recurge la acest tip de sponsorizări, ceea ce este salutar, dar nu este
    suficient, trebuie să avem o poziție clară, cu linii directoare, către
    Consiliu, adoptate inclusiv de Consiliu, care să nu permită astfel de
    sponsorizări pentru nici o președinție.

    O altă problemă importantă este
    problema ușilor rotative, ceea ce în limbaj european se numește revolving
    door. În acest caz avem nevoie de o atitudine mai fermă, pentru că există un
    raport foarte recent al unui ONG, Corporate Europe Observatory care arată că
    99% din solicitările angajaților Comisiei de a ocupa posturi în sectorul privat
    sunt aprobate. Iar aici trebuie să avem în vedere niște reguli de etică. Pentru
    că oamenii care lucrează în instituțiile europene, în funcție și de rolul pe
    care-l joacă, plecând de la cel mai înalt nivel, au niște informații foarte valoroase.
    Iar aceste informații trebuie să fie
    folosite în beneficiul cetățenilor și nu al marilor companii sau industrii.

    Trebuie să facem în așa fel încât normele de etică să fie foarte clar respectate
    în acest sens. Un alt element pe care l-am adresat, foarte important și pentru
    România, este cooperarea diferitelor instituții europene cu biroul Ombudsmanului,
    lucrurile se pot îmbunătăți în acest sens.(…) Avem exemple de Ombudsmani foarte
    curajoși, de Avocați ai Poporului ca Adam Bodnar în Polonia, care acum luptă
    pentru statul de drept. Însă avem și situații în care vedem că Avocatul Poporului
    nu își asumă de fapt rolul pe care ar trebui să și-l asume și e departe de a
    apăra drepturile oamenilor și de a reflecta interesele cetățenilor.




  • Măsuri pentru inteligență artificială etică și sigură în UE

    Măsuri pentru inteligență artificială etică și sigură în UE

    Comisia Europeană a lansat o etapă-pilot, parte a procesului de
    consolidare a încrederii în inteligenţa artificială, prin adoptarea unor
    orientări în materie de etică, pornind de la activitatea desfășurată de
    un grup de experți la nivel înalt, constituit în iunie 2018. Inteligența
    artificială poate aduce beneficii într-o gamă largă de sectoare, cum ar fi
    asistența medicală, consumul de energie, automobilele, agricultura, schimbările
    climatice și gestionarea riscurilor financiare. De asemenea, inteligenţa
    artificială poate contribui la detectarea fraudelor și a amenințărilor
    cibernetice și permite autorităților de aplicare a legii să combată criminalitatea
    într-un mod mai eficient.


    Inteligenţa artificială aduce, însă, și noi provocări
    pentru viitorul locurilor de muncă și ridică probleme juridice și etice. Abordarea
    Comisiei este trilaterală: instituie cerințele-cheie pentru o inteligență
    artificială de încredere, demarează o etapă-pilot la scară largă pentru părțile
    interesate și depune eforturi în vederea ajungerii la un consens internațional
    în ceea ce privește dezvoltarea unei inteligențe artificiale centrate pe
    factorul uman.


    Comisarul pentru
    economie digitală și societate digitală, Mariya Gabriel: Obiectivul
    strategiei noastre este simplu: să oferim Europei tehnologii bazate pe
    inteligență artificială, care sunt atât eficiente, cât și centrate pe om. Etica
    și dezvoltarea economică a inteligenței artificiale nu se opun, dimpotrivă!
    Încrederea cetățenilor noștri în inteligența artificială este esențială pentru
    a profita din plin de avantajele pe care le aduce tehnologia. Transformarea
    digitală, inovațiile, progresele tehnologice, economia digitală trebuie să fie
    articulate într-un mod etic.


    Câteva
    aspecte esenţiale au fost identificate pentru o inteligenţă artificială de
    încredere. Astfel, sistemele de inteligenţă artificială ar trebui să faciliteze
    existenţa unor societăţi echitabile prin sprijinirea implicării factorului uman
    şi a respectării drepturilor fundamentale.


    În acelaşi timp, o inteligenţă artificială în care putem
    avea încredere presupune ca algoritmii să fie siguri, fiabili și suficient de
    solizi pentru a face față erorilor sau inconsecvențelor; cetățenii ar trebui să
    dețină controlul deplin asupra propriilor date, care să nu fie utilizate în
    scopuri prejudiciabile sau discriminatorii; ar trebui asigurată trasabilitatea
    sistemelor de inteligenţă artificială. Nu în ultimul rând, ar trebui instituite mecanisme care să asigure
    responsabilitatea și răspunderea sistemelor de inteligenţă artificială și a
    acțiunilor acestora.