Tag: EU4Health

  • Consiliul de Asociere UE – Republica Moldova

    Consiliul de Asociere UE – Republica Moldova

    A șaptea reuniune a Consiliul de asociere UE-Republica Moldova, desfășurată, săptămâna aceasta, la Bruxelles, a fost prima de când a primit statutul de țară candidată și au fost discutate progresele înregistrate în punerea în aplicare a Acordului de Asociere.

    Fiind și prima reuniune de la invazia Rusiei în Ucraina, șeful diplomației Uniunii Europene, Josep Borrell, a exprimat aprecierea Bruxelles-ului pentru solidaritatea incredibilă cu Ucraina și cu poporul ucrainean. Totodată, acesta a exprimat și solidaritatea Uniunii față devRepublica Moldova, confruntată cu efectele conflictului de peste graniță.

    El a amintit că de-a lungul anului trecut, Uniunea și-a intensificat considerabil ajutorul umanitar și sprijinul pentru gestionarea frontierelor Republicii Moldova, i-a consolidat securitatea energetică și a sporit asistența macrofinanciară.

    La reuniunea din această săptămână s-a convenit extinderea cooperării sectoriale în domeniul comunicațiilor, fiscal și comercial, a mai precizat Josep Borrell:

    Salutăm aderarea Republicii Moldova la programele vamale și fiscale ale Uniunii Europene, precum și la programul EU4Health, în marja acestui Consiliu de Asociere. Ne-am angajat să explorăm posibilitățile de reducere a tarifelor de roaming între Uniunea Europeană și Moldova. Vom sprijini eforturile depuse de Moldova în vederea modernizării sistemului său de plăți pentru a îndeplini condițiile de integrare în Spațiul Unic de Plăți în Euro. În ceea ce privește relațiile noastre comerciale, am convenit astăzi să elaborăm un plan de acțiune prioritar pentru Moldova. Acesta va contribui la avansarea unor domenii-cheie ale Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător și la accelerarea accesului Moldovei la piața unică a Uniunii Europene.

    De asemenea, Borrell a îndemnat autoritățile de peste Prut să utilizeze cât mai bine asistența în valoare de peste 1 miliard de euro angajată la ultimul Consiliu de Asociere și a mai amintit că Planul Economic și de Investiții are încă un potențial semnificativ, care trebuie să fie pe deplin exploatat pentru a sprijini agenda de reforme a Republicii Moldova.


  • Next Generation EU

    Next Generation EU

    Next
    Generation EU, cunoscut şi sub numele de instrumentul de redresare al Uniunii
    Europene, reprezintă un pachet de măsuri economice menite să susţină statele
    membre în revenirea post-pandemică, iniţial. Aprobat de Consiliul European la 21 iulie 2020 și adoptat la 14 decembrie
    2020, instrumentul are o valoare de 750 de miliarde EUR. Next Generation EU
    este în acţiune din 2021 până în 2026 și va fi legat de bugetul obișnuit
    2021-2027 al Cadrului Financiar Multianual al UE.


    Ramona
    Chiriac, Reprezentanta Comisiei Europene la Bucureşti, ne-a prezentat valoarea
    acestui pachet, pentru ţara noastră:

    PNRR, 4 litere care au devenit parte din destinul european al
    României, 4 litere care sunt rostite
    zilnic în România, ca semn al impactului major pe care îl au asupra dezvoltării
    României. În ultimul an, de exemplu, s-a auzit acest cuvânt de 30 de mii de ori pe cel mai utilizat canal de media
    socială. PNRR, planul național de redresare și reziliență a României, parte din
    efortul nostru comun european, numit Next Generation EU, și al mecanismului de redresare
    și reziliență. PNRR, 10 % din produsul intern al României, una din cele mai mari
    cifre din Uniunea Europeană. PNRR, 507 paşi spre dezvoltarea României, 507
    jaloane și ținte, al doilea cel mai ambițios plan din punct de vedere
    cantitativ: 507. PNRR un contract instituțional formal între Uniunea Europeană
    și România, dar nu un cec în alb, ci un contract de încredere în performanța
    României și în efortul nostru comun de a ne reclădi post-pandemie și post-conflict,
    un contract încheiat pe perioadă determinată, până în 2026.

    La 27 septembrie
    2021, Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a venit în România
    pentru a înmâna evaluarea pozitivă a PNRR-ului premierului României și
    președintelui României, împreună, și pentru a da undă verde implementării lui,
    spunând atunci că acesta este doar începutul călătoriei. Am însoțit-o atunci la
    sediul celui mai mare spital din România, parte a PNRR, la rândul său, din
    dorința de a comunica faptul că prin acest plan se vor livra rezultate reale,
    palpabile, măsurabile cetățenilor români europeni, în domeniul educației, al
    sănătății, al infrastructurii, al ancorării solide a României în tranziția
    verde și în cea digitală. 29 de miliarde de euro, 507 ținte și jaloane, termen
    limită 2026. Acesta este nivelul de ambiție, de așteptare, de succes așteptat,
    de efort enorm din partea României și de sprijin constant din partea Comisiei
    Europene. Acum este momentul implementării!


    Modernizarea economiei europene este un alt
    obiectiv, astfel încât mai mult de 50% din fonduri vor fi cheltuite pentru
    cercetarea și inovarea prin Horizon Europe; tranziția digitală prin Fondul
    pentru tranziție justă; Programul Europa Digitală; pregătirea, redresarea și
    reziliența prin intermediul Facilității pentru recuperare și reziliență,
    rescEU; și un nou program de sănătate, EU4Health.


  • PE a adoptat o propunere de buget pentru 2023 care să se axeze pe Ucraina, energie şi pandemie

    PE a adoptat o propunere de buget pentru 2023 care să se axeze pe Ucraina, energie şi pandemie

    Parlamentul European şi-a exprimat poziţia privind bugetul Uniunii pentru 2023, anulând aproape toate reducerile aplicate de Consiliu (peste 1,6 miliarde de euro). Prin urmare, au readus proiectul de buget la nivelul propus iniţial de Comisie pentru liniile bugetare respective – precizează Legislativul comunitar, într-un comunicat.

    Cu o sumă totală de 853 milioane de euro adăugată la proiectul de buget al Comisiei, eurodeputaţii au consolidat finanţarea iniţiativelor care sprijină tinerii refugiaţi prin intermediul Erasmus+ şi al Corpului european de solidaritate, cercetătorii ucraineni prin acţiuni precum Marie Curie în cadrul programului Orizont Europa şi programele consolidate. Între acestea figurează ajutorul umanitar (250 de milioane de euro), Fondul pentru azil, migraţie şi integrare (100 de milioane de euro), Instrumentul pentru gestionarea frontierelor şi vizelor (cu 25 de milioane de euro) sau Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare şi cooperare internaţională pentru vecinătatea sudică şi estică a Uniunii (162-ă de milioane de euro).

    Cu o sumă suplimentară de 533 de milioane de euro, deputaţii doresc să sporească independenţa energetică a Uniunii şi să ajute cetăţenii şi IMM-urile confruntaţi cu facturi ridicate la energie, sprijinind în acelaşi timp tranziţia verde şi biodiversitatea. Printre programele sprijinite se numără programul de cercetare Orizont Europa, Mecanismul pentru interconectarea Europei, care finanţează construirea unor reţele transeuropene de transport şi energie de înaltă calitate şi durabile, programul LIFE pentru mediu şi politici climatice sau programul Provocări globale.

    Deputaţii au reinstituit reducerea de 200 de milioane de euro aplicată de Consiliu programului EU4Health şi au adăugat 25 de milioane de euro. Sprijinul Uniunii Europene este în continuare necesar pentru a face sistemele naţionale mai reziliente, atâta timp cât pandemia de COVID-19 nu s-a încheiat – menţionează textul rezoluţiei.


  • O nouă abordare a UE privind depistarea cancerului

    O nouă abordare a UE privind depistarea cancerului

    Până în 2025, 90% din populaţia UE care
    îndeplineşte criteriile de screening ar trebui să fie testată pentru cancerul
    de sân, de colon şi de col uterin, prevede o nouă recomandare a Uniunii
    Europene a Sănătăţii pentru diagnosticarea timpurie a bolilor oncologice, care
    este luată în considerare acum în Comisia Europeană şi face parte din planul
    european de combatere a cancerului. Această nouă abordare a UE prevede şi extinderea
    screeningului organizat pentru depistarea cancerului la nivel populațional în
    sensul de a include cancerul pulmonar, de prostată și, în anumite circumstanțe,
    cancerul gastric.Scopul modificărilor propuse este de a
    creşte numărul de examinări, prin acoperirea mai multor grupuri ţintă şi mai
    multe boli canceroase.

    Stella Kyriakides,
    comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară:

    În 2020,
    aproximativ 2,7 milioane de persoane care trăiesc în UE au fost diagnosticate
    cu cancer și peste 1,3 milioane de persoane și-au pierdut viața din cauza
    acestei boli. Știm că diagnosticarea timpurie salvează vieți și îmbunătățește
    calitatea vieții. Astăzi, în cadrul Planului european de luptă împotriva
    cancerului, stabilim un nou cadru al screeningului pentru depistarea cancerului
    în UE.

    Cu noile noastre recomandări, programul UE de screening pentru
    depistarea cancerului va cuprinde tipurile de cancer care, împreună, reprezintă
    aproape 55 % din toate cazurile noi diagnosticate în UE în fiecare an. Noile
    noastre recomandări, bazate pe dovezi științifice și pe excelența dezvoltată în
    cercetarea în domeniul cancerului în ultimii 20 ani, ne vor consolida acțiunile
    în întreaga UE pentru a acționa timpuriu și pentru a elimina lacunele create de
    impactul COVID-19 asupra diagnosticării și îngrijirii cancerului. Împreună,
    putem realiza cu toții o schimbare semnificativă în evoluția cancerului.

    Noua schemă lărgeşte grupul ţintă pentru
    screening-ul cancerului de sân şi include femeile cu vârsta cuprinsă între 45
    şi 74 de ani. Testarea HPV este recomandată femeilor cu vârsta cuprinsă între
    30 şi 65 de ani la fiecare 5 ani sau mai mult pentru a detecta cancerul de col
    uterin. Triajul cancerului colorectal este recomandat în cazul persoanelor cu
    vârsta cuprinsă între 50-74 de ani prin imunochimie fecală pentru a determina
    urmărirea potenţială prin endoscopie/colonoscopie.

    De asemenea, mai este vorba
    despre cercetarea cancerului pulmonar la fumătorii actuali şi foşti fumători
    înrăiţi cu vârsta cuprinsă între 50-75 de ani; screening pentru cancerul de
    prostată la bărbaţii cu vârsta de până la 70 de ani pe baza testării
    antigenului specific prostatei şi a rezonanţei magnetice nucleare ca examen de
    urmărire; screening pentru Helicobacter pylori şi supravegherea leziunilor
    gastrice precanceroase în zonele cu incidenţă şi mortalitate ridicate din cauza
    cancerului gastric.

    Recomandarea
    propusă o va înlocui pe cea actuală, în vigoare de 20 ani și care trebuie
    actualizată urgent. Pentru
    implementarea sa este planificată o asistenţă financiară în valoare de 38,5
    milioane de euro în cadrul programului EU4Health şi 60 de milioane de euro în
    cadrul Orizont Europa.


  • COVID, lecții învățate și recomandări pentru viitor

    COVID, lecții învățate și recomandări pentru viitor

    Europa a devenit
    rapid unul dintre epicentrele timpurii ale pandemiei în 2020, Italia fiind a
    doua țară care a implementat măsuri stricte de izolare după China, așa că
    Uniunea Europeană a intervenit pentru a ajuta statele membre să facă față
    consecințelor.Însă
    blocul comunitar s-a confruntat și cu critici pentru acțiunile unilaterale ale
    statelor membre de a închide granițele și pentru lupta timpurie a Uniunii Europene
    pentru lansarea vaccinului. Așadar, ce putem învăța din ultimii ani de conviețuire
    cu COVID-19 și cum putem fi mai sănătoși în viitor?

    Într-o dezbatere recentă
    privind lecțiile învățate și recomandările pentru viitor, Sandra Gallina,
    director general pentru sănătate și siguranță alimentară la Comisia Europeană,
    a declarat că situația actuală este sub control, dar că trebuie să începem să
    învățăm să trăim cu COVID.


    Printre
    lecțiile învățate se numără nevoia unei coordonări mai bune la nivelul Uniunii
    Europene. COVID-19 a avut, de asemenea, un impact mare asupra sănătății mintale
    și a altor boli. În primul an al pandemiei, de exemplu, prevalența anxietății
    și a depresiei a crescut cu 25%, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. Unul
    dintre factorii majori, conform organizației, a fost creșterea stresului din
    cauza izolării sociale în timpul blocajelor multiple din întreaga lume. Tinerii
    au fost printre cei mai afectați de stresul pandemiei. Cazurile Covid au
    provocat, de asemenea, întreruperi în serviciile de sănătate pentru alte boli, punând
    în atenție sistemele de sănătate supraîncărcate din Europa.


    Sandra
    Gallina, director general pentru sănătate și siguranță la Comisia Europeană:

    COVID a arătat că nu suntem pregătiți pentru situații de urgență. Nu
    am avut resurse suficiente. Permiteți-mi să vă dau două cifre! Trei la sută din
    bugetul sănătății ajunge la sănătatea publică. Consider că sănătatea publică e
    ca un soft cu care lucrezi, așa că, dacă elimini medicamentele, spitalele, cu
    ce rămâi? Ai doar 3% pentru politica pentru sănătatea publică. Apoi, pui lângă
    ea 3% din PIB, care a fost costul carantinei. Și spuneți-mi dacă nu există mai
    multe modalități de îmbunătățire a bugetului de sănătate publică! Lecția mea
    este că, dacă ai voință politică, iar Parlamentul European este casa voinței
    politice, poți reuși. Desigur, este mai bine să ai temei legal, cel puțin
    pentru colegii mei care sunt avocați. Dar, dacă ești filozof, nu-ți pasă. Faci
    doar ceea ce trebuie din punct de vedere politic. Voi sunteți politicienii. Voi
    conduceți. Spuneți-ne voi ce să facem! Pentru că demografia Europei ne arată că
    situația actuală nu este sustenabilă așa cum este. Există puțină forță de muncă
    în domeniul sănătății, există bugete limitate. Medicamentele costă mult. Unele
    tratamente pentru boli rare costă milioane. Așa că permiteți-mi să spun, acesta
    este modul în care doriți să tratați o achiziție comună, fragmentar? Eu nu
    cred.



    Sandra Gallina, directorul general al Direcției Generale
    de Sănătate și Securitate Alimentară a Comisiei Europene, supraveghează
    politicile UE privind siguranța și sănătatea alimentară și punerea în aplicare
    a tuturor legilor conexe. Sub conducerea ei, Comisia Europeană a condus
    achiziția comună de vaccinuri COVID-19, a înființat Pregătirea și Răspunsul în
    situații de urgență în sănătate și a lansat noul program EU4Health, care se va
    desfășura din 2021 până în 2027.


  • Digitalizarea este o prioritate pentru sistemul de sănătate din România

    Digitalizarea este o prioritate pentru sistemul de sănătate din România

    Rețetele și dosarele electronice vor fi
    viitorul sitemului de sănătate. Pentru transformarea digitală, există un
    program european, EU4Health foarte bine finanțat, care are niște piloni
    concreți: consolidarea eficienței, accesibilității, durabilității, și
    rezilienței sistemelor sanitare, inclusiv prin susținerea transformării
    digitale și prin adoptarea de instrumente și servicii.









    Invitați:

    Cristian Busoi deputat în
    Parlamentul European, membru al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie
    (ITRE), membru supleant al Comisiei pentru piața internă și protecția
    consumatorilor (IMCO) și al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și
    siguranță alimentară (ENVI)




    Dr. Magdalena Ciobanu – pneumolog
    Spitalul Marius Nasta


    Digitalizarea sistemului de sănătate va
    contribui la o bună raportare și monitorizare. În acest moment, avem un sistem
    integrat în domeniul asigurărilor sociale de sănătate, dosarul electronic,
    prescripția electronică, care facilitează interacțiunile dintre cadrele
    medicale, pacienți și zonele de management. Este un sistem care poate fi
    perfecționat, dar el există și trebuie folosit.



  • Planul UE de luptă împotriva cancerului

    Planul UE de luptă împotriva cancerului

    Având ca punct de plecare noi tehnologii,
    cercetare și inovare, Planul UE de combatere a cancerului – o prioritate majoră
    în domeniul sănătății a Comisiei von der Leyen – stabilește o nouă abordare a
    Uniunii în materie de prevenire, de tratament și de îngrijire în domeniul
    acestei maladii din cauza căreia, doar în 2020, de exemplu, 1,3 milioane de
    persoane din UE și-au pierdut viața. În același timp, 2,7 milioane de persoane
    au fost diagnosticate cu această boală. Planul a fost conceput astfel încât să
    abordeze întregul parcurs al bolii, de la prevenire la calitatea vieții
    pacienților bolnavi de cancer și a persoanelor care au supraviețuit
    acestei boli.

    Despre acest plan complex european am discutat cu eurodeputatul
    Cristian Bușoi, raportor al Parlamentului European pentru
    Programul de Sănătate al UE:

    Este o inițiativă extrem de importantă a UE, a Comisiei Europene, este una
    dintre prioritățile în materie de sănătate. De la bun început, doamna comisar
    Kyriakides a promit de la președintele Comisiei, d-na von der Leyen,
    însărcinarea de a construi un plan de luptă împotriva cancerului, EU beating
    cancer plan. Asta va însemna că UE va face din lupta împotriva cancerului o
    prioritate. Va revizui legislația, va face un program-cadru, o platformă
    europeană după care statele naționale vor fi invitate să își construiască
    propriile planuri de cancer sau să-și revizuiască planurile deja existente.

    De
    asemenea, în domeniul cercetării misiunea pentru cancer este misiunea
    prioritară în ceea ce privește cercetarea în sănătate din programul Orizont
    Europa. Vor fi acțiuni finanțate și din programul de sănătate al UE, EU4Health,
    am introdus în acest program al UE posibilitatea ca anumite acțiuni ale Comisiei
    Europene de a pune laolaltă cunoștințe comune, de a pune laolaltă și a schimba
    bune experiențe, de a finanța experți europeni care să ajute la lupta împotriva
    cancerului, deci și din acest program vor fi fonduri disponibile pentru lupta
    împotriva cancerului. Cel mai important este, însă, că prin această inițiativă
    europeană se va pune o presiune pozitivă pe statele membre de a face ceva
    consistent în lupta împotriva cancerului și sigur se va crea și o platformă europeană,
    o rețea europeană, dacă vreți, de profesioniști care vor lupta împotriva
    cancerului.

    Planul European de combatere a cancerului este
    structurat în jurul a patru domenii principale de acțiune, cu 10 inițiative
    emblematice și numeroase acțiuni de sprijin. El este cu atât mai important cu
    cât estimările arată că, în lipsa unor măsuri concludente, numărul cazurilor de
    cancer va crește cu aproape 25% până în 2035, această boală devenind principala
    cauză de deces în UE. În plus,
    pandemia de COVID-19 a afectat grav activitățile de îngrijire în domeniul
    cancerului, perturbând tratamentele, întârziind stabilirea diagnosticului și
    vaccinarea și afectând accesul la medicamente.


  • Programul EU4Health, recent votat de PE

    Programul EU4Health, recent votat de PE

    Parlamentul European a adoptat, la 9
    martie, programul EU4Health – UE pentru sănătate – propus de
    Comisia Europeană ca răspuns la pandemia de COVID, care a avut un impact major
    asupra sistemelor de sănătate din statele UE. Cu un buget de peste 5 miliarde
    de euro, EU4HEalth este cel mai mare program în domeniul sănătăţii care a
    existat vreodată în Europa.

    Eurodeputatul Tudor Ciuhodaru enumeră principalele
    beneficii ale noului program: Prin noul program Eu4Health, toți
    românii vor beneficia de câteva lucruri extrem de importante. În primul rând,
    acces la îngrijiri medicale de calitate printr-un standard european care
    trebuie finanțat corespunzător. Tocmai de aceea, bugetul acestui program se
    ridică la 5,1 miliarde de euro. Această creștere va fi asigurată atât prin
    consolidarea majoră a sistemului național de sănătate, cât şi prin reducerea
    inegalităților față de alte state membre, precum și cele dintre diversele
    categorii sociale. În al doilea rând, înseamnă acces la mai multe medicamente
    și dispozitive medicale performante la prețuri accesibile. În al treilea rând,
    pentru că tot vorbim de foarte mult timp despre prevenție, acum vom avea, în
    sfârșit, de metode eficiente de prevenție. 20% din fonduri sunt destinate doar
    pentru prevenirea bolilor și promovarea sănătății. În al patrulea rând, pentru
    că ne confruntăm cu tot felul de situații de urgență, acum vom avea sprijin
    european medical de urgență în cazul apariției unei crize sanitare. Mai precis,
    livrarea de medicamente și materiale medicale esențiale din stocul nou
    înființat la nivel european, dar și de o rezervă de personal medical, un corp
    medical european de sprijin ce va putea fi mobilizat în cazul unei crize
    medicale. Iar în al cincilea rând, dar nu ultimul, pregătirea necesară pentru
    eventualele amenințări transfrontaliere la adresa sănătății, iar aici nu este
    vorba doar de epidemii și pandemii, vorbim atât de condiții de criză sanitară,
    dar și de abordarea problemelor nou apărute pe parcurs, legate de cancer, boli
    rare și îmbătrânirea populației.




    Nevoile sistemelor medicale
    naționale din cadrul spațiului comunitar sunt diferite, iar unele țări, printre
    care și România, au nevoie de îmbunătățiri majore în domeniul sănătății. De
    aceea, Tudor Ciuhodaru propune ca un procent egal din PIB-ul fiecărui stat
    membru să meargă către bugetul Uniunii acordat sănătății:


    Va exista un pachet de servicii
    medicale pe care să îl ofere fiecare țară europeană și am propus ca minim 6%
    din PIB, pe modelul alocării a 2% din PIB pentru apărare în cadrul NATO, să fie
    alocat de fiecare stat membru către această uniune europeană a sănătății. Iar
    acolo unde sunt vulnerabilități, unde există inegalități – și, da, avem multe
    probleme de acest gen în România – acea diferență pentru a asigura standardul
    european de calitate în sănătate să se acorde suplimentări din partea Uniunii
    Europene, fie prin pilonul social, fie prin EU4Health sau prin programul
    Orizont 2020 în așa fel încât, oriunde ne-am afla la nivel european, să
    beneficiem de aceleași soluții terapeutice.

    Este un lucru pe care ni-l dorim cu
    toții și, în plus, se vor schimba date medicale la nivel european, în așa fel
    încât programul de cercetare extinsă să ofere fiecărui cetățean european
    aceleași tratamente, când are nevoie, acolo unde are nevoie și sper ca, odată
    și odată, tot ceea ce înseamnă servicii de sănătate să poate fi asigurate în
    România și să nu mai fie nevoie să ne plimbăm pe cerul Europei sau prin alte
    locuri în căutarea sănătății. Practic, este un standard reformat care va fi
    suplimentat financiar, iar aceste lucruri vor fi reglementate foarte clar prin
    măsuri aplicate la nivel european.


  • Programul UE pentru sănătate 2021 – 2027

    Programul UE pentru sănătate 2021 – 2027

    Programul UE pentru sănătate vine ca urmare a crizei COVID-19, care a
    avut un impact major asupra personalului medical și sanitar, asupra pacienților
    și asupra sistemelor de sănătate din Europa. Cu fonduri de 9,4 miliarde
    EUR, UE pentru sănătate este cel mai valoros program în domeniul sanitar.
    El va oferi finanțare țărilor UE, organizațiilor și ONG-urilor din
    domeniul sănătății.





    Stella KYRIAKIDES, comisarul european
    pentru sănătate și siguranță alimentară:




    Acest program este
    instrumentul financiar cheie pentru a proteja sănătatea cetățenilor noștri,
    pentru a combate amenințările publice majore precum Covid-19 și, bineînțeles,
    pentru a consolida sistemele de sănătate ale Europei.


    Sunt momente foarte dificile pentru cetățenii noștri, pentru companii,
    pentru statele membre, pentru sistemele europene de sănătate. Creșterea globală
    a numărului de infectări este extrem de îngrijorătoare. Peste opt milioane de
    cazuri au fost confirmate doar în UE.


    Pandemia ne-a arătat importanța colaborării pentru corelarea și
    implementarea acțiunilor de combatere a crizei. Acest lucru implică finanțare
    suficientă la nivelul UE și dezvoltarea unor instrumente complementare, cum ar
    fi asigurarea spațiilor pentru stocarea produselor anticovid.


    Trebuie să continuăm transformarea digitală a sectorului sănătății și, în
    general, trebuie să consolidăm capacitatea UE de a sprijini și completa
    programele și acțiunile statelor membre. Cetățenii trebuie să audă un mesaj
    clar că sănătatea publică este un domeniu prioritar pentru ca Europa să-și
    poată reveni.


    Digitalizarea este vitală pentru modernizarea sistemului sanitar din
    România, a subliniat și europarlamentarul Cristian Bușoi, raportorul
    Parlamentului European pentru Programul de Sănătate al UE (EU4Health)
    2021-2027:


    Vorbim de marile proiecte de digitalizare ale sistemului – Proiectele
    Casei de sănătate și proiectele Ministerului Sănătății, spitalele digitale, în
    mod clar softurile de digitalizare… Vor fi îndeajuns de mulți bani, poate și
    prin redistribuire de la alte proiecte mai dificil de făcut, care să asigure investiții în cât mai multe
    spitale din România.


  • EU4Health – EU einigt sich auf gemeinsames Gesundheitspaket für Krisenzeiten

    EU4Health – EU einigt sich auf gemeinsames Gesundheitspaket für Krisenzeiten

    Dies ist in wenigen Worten die Haltung Brüssels, die u.a. von der Europäischen Kommissarin für Gesundheit und Lebensmittelsicherheit, Stella Kyriakides, zum Ausdruck gebracht wurde.



    Die Krise hat uns im vergangenen Jahr gezeigt, wie entscheidend die Gesundheit für jeden Einzelnen von uns ist. Sie hat uns beigebracht, wie zerbrechlich unsere Gesellschaften sind und wie schnell alles durch etwas so Kleines, das für das blo‎ße Auge unsichtbar ist, auf den Kopf gestellt werden kann. Sie hat uns gelehrt, dass die Gesundheit eine Voraussetzung für das Funktionieren unserer Gesellschaften und Volkswirtschaften ist, und sie hat uns an den Wert von Solidarität und Zusammenarbeit sowie an die Einheit in der Vielfalt erinnert, um die Gesundheitskrise in der heutigen Zeit zu überwinden. Das vergangene Jahr hat uns gezeigt, dass die Fragmentierung alle Staaten verwundbar macht“, so die Botschaft von EU-Kommissarin Kyriakides.




    Die Coronavirus-Pandemie hat nachdrücklich die Bedeutung einer einstimmigen Reaktion in Krisensituationen unterstrichen. Die Europäische Kommission hat in diesem Kontext die Idee zur Schaffung eines neuen Europas der öffentlichen Gesundheit vorgelegt. Darüber hinaus soll eine neue Sonderagentur eingerichtet werden, als Garantie dafür, dass die Europäische Union über die Mittel verfügt, um mit den künftigen sanitären Krisen fertig zu werden. Die Präsidentin der Europäischen Kommission, Ursula von der Leyen, plädierte Mitte September in ihrer Jahresansprache zur Lage der Union für eine Europäische Union des Gesundheitswesens“ und für die Stärkung des europäischen Gesundheitssystems und stellte fest, dass dies eine globale Krise sei: Wir müssen die globalen Lehren daraus ziehen, wir müssen das neue Programm Öffentliche Gesundheit Europa auf den Prüfstand stellen. Nächstes Jahr wird die Europäische Union einen globalen Gipfel zur Gesundheitsfürsorge in Italien einberufen, um sich besser auf die zukünftigen Pandemien vorzubereiten“, so ferner von der Leyen.



    Die Präsidentin der Europäischen Kommission unterstrich auch die Notwendigkeit der Stärkung der Europäischen Arzneimittelagentur und des Europäischen Zentrums für die Prävention und Kontrolle von Krankheiten. Von Der Leyen sprach zudem über die Schaffung einer europäischen Agentur für fortgeschrittene Forschung und Entwicklung im Bereich der Biomedizin, die an ein in den USA existierendes Modell anknüpft.




    Das von der Kommission vorbereitete Vorschlagspaket zielte darauf ab, den strategischen Rahmen der Europäischen Union für Gesundheit und Sicherheit zu stärken, auf Krisensituationen vorzubereiten und die europäischen Gesundheitsagenturen effizienter zu machen, meint die Europäische Kommissarin für Gesundheit und Lebensmittelsicherheit, Stella Kyriakides:



    Dies wird für die Reaktions- und Koordinierungsfähigkeit der EU einen Schritt nach vorn bedeuten. Unsere Reaktion wird in Zukunft stärker und auch menschenfreundlicher sein. Sie wird stärker sein, weil sie zusammen mit dem Europäischen Zentrum für die Prävention und Kontrolle von Krankheiten, der formellen Annahme von Empfehlungen und den zu ergreifenden Gegenma‎ßnahmen kohärenter sein wird, weil unsere Ma‎ßnahmen auf der gleichen wissenschaftlichen Grundlage beruhen werden. Dadurch wird die Verwirrung vermieden, die die Bürger empfinden können, wenn sie mit wesentlich unterschiedlichen Ma‎ßnahmen getestet werden. Wir werden nun auch in der Lage sein, Notfallsituationen gemeinsam auf EU-Ebene zu erklären und unsere Notfallreaktionsmechanismen zu aktivieren, um zum Beispiel die notwendige Ausrüstung zu beschaffen.“




    Mit einem neuen Regulierungssystem als zugrundeliegendem Rechtsrahmen für die schwerwiegenden grenzüberschreitenden Bedrohungen der Gesundheitsversorgung sollen auf der Ebene der Europäischen Union Empfehlungen und Pläne für die Vorbereitung im Falle von Gesundheitskrisen erarbeitet werden. Im Falle einer Pandemie soll die Überwachung durch ein zukünftiges integriertes und gestärktes europäisches System verbessert werden. Darüber hinaus wird es Aufgabe der EU-Mitgliedsstaaten sein, einen genaueren Bericht über die Indikatoren des Gesundheitssystems zu erstellen, z.B. über die Verfügbarkeit von Krankenhausbetten, die spezialisierten Behandlungs- und Intensivpflegekapazitäten oder die Anzahl der Mitarbeiter mit medizinischer Ausbildung. Wenn der Notstand ausgerufen wird, wird die Europäische Union auch berechtigt sein, Ma‎ßnahmen auf einheitlicher Basis zu koordinieren, Vorräte zu schaffen und die notwendigen Produkte zu kaufen. Die Kommission hat angekündigt, dass sie bis Ende nächsten Jahres auch die Einrichtung einer Gesundheitsnotfallbehörde vorschlagen wird.



    Das Europäische Parlament billigte die Vorschläge mit überwältigender Mehrheit und bot damit ein starkes Mandat für die Verhandlungen mit dem Rat der Europäischen Union über die endgültige Fassung von EU4Health an, für die 5,1 Milliarden Euro bereitgestellt werden sollen. Das gesetzte Ziel bezieht sich auf das Programm, das ab Januar 2021 zum Wohle der Patienten und medizinischen Systeme aller EU-Mitgliedsstaaten zu laufen beginnt. Im Rahmen dieses Programms werden ausreichende Arzneimittelvorräte sowie Impfstoffe, Hygienematerialien und Geräte bereitgestellt, um die medizinischen Krisen zu bewältigen.



    EU4Health wird auch ein wirkungsvolles Instrument im Kampf gegen Krebs und Herz-Kreislauf-Erkrankungen sein. Das Programm wird auch Patienten, die an chronischen und seltenen Krankheiten leiden, eine bessere Chance geben. EU4Health wird auch zu einer besseren Behandlung von Patienten beitragen, die an Diabetes leiden oder von psychischen Störungen betroffen sind. EU4Health wird auch eine Reihe von Präventions- und Früherkennungsprogrammen unterstützen, die für die EU-Mitgliedsstaaten durchgeführt werden. Es wird auch Impfungen unterstützen, und nicht zuletzt wird es Forschung, Innovation und die Digitalisierung der Gesundheitssysteme fördern.

  • The European Union’s healthcare policy

    The European Union’s healthcare policy

    The ongoing
    sanitary crisis can be viewed as an opportunity to progress, while the return
    to the old normality is no longer an option. This is Brussels’ stance,
    expressed by the European Commissioner for Health and Food Safety, Stella
    Kyriakides.


    The past year the crisis has taught us how crucially important
    health is for each and everyone of us. It has shown us how fragile our
    societies are, and how fast everything can be turned upside down by something
    so small, that is invisible to the naked eye. It has taught us that health is a
    pre-condition of our societies and economies to function and it has reminded us
    of the value of solidarity and cooperation, and being united in diversity, to
    overcome the health crisis in modern times. The past year has shown us that
    fragmentation makes all the states vulnerable.


    The
    coronavirus pandemic emphatically highlighted the relevance of a unanimous
    response in crisis situations. The European Commission has put forward the idea
    of establishing a new Public Health Europe. Moreover, a new special agency will
    be set up, as a guarantee of the fact that the European Union does have the
    means to cope with the future sanitary crises. Pleading for a Healthcare
    European Union and the strengthening of the European healthcare system, the
    president of the European Commission, Ursula Von Der Leyen, in mid-September,
    in her annual speech on the state of the European Union specified that this was
    a global crisis, we need to learn the global lessons, we need to make the new
    Public Health Europe program to stand the test of time. Next year, the European
    Union will call for a global summit on healthcare, to be held in Italy, in a
    bid to better prepare for the future pandemics, Ms Von Der Leyen also said. The
    President of the European Commission also emphasized the necessity of the
    strengthening of the European Medicines Agency and the European Center for
    Disease Prevention and Control. Ms Von Der Leyen also spoke about the creation
    of a European agency for advanced research and development in the field of
    bio-medicine, taking up on a model existing in the USA.


    The proposal
    package prepared by the Commission targeted the strengthening of the European
    Union’s Strategic Framework on Health and Safety, the preparation for crises
    situations and rendering the European healthcare agencies more efficient.

    The European Commissioner for Health and Food Safety, Stella
    Kyriakides:


    ‘This is going to be a step change for EU’s capacity
    to respond and coordinate. Our response in the future will be stronger and also
    more pro-human. It will be stronger because together with ECDC, formally adopt
    recommendations and what response measures to take, it will be more coherent because
    our measures will be based on the same scientific basis. This will avoid the
    confusion that citizens can feel when they are tested with fundamentally
    different measures in place. We will now also be able to declare emergency
    situations together at EU level and activate our emergency response mechanisms,
    for example, in order to procure the necessary equipment.


    Having
    a new regulation system as the underlying legal framework for the serious cross-border healthcare threats, recommendations and plans are to be
    drafted at the level of the European Union for the preparation in the case of
    healthcare crises. In the event of a pandemic, surveillance will be improved
    through a future integrated and strengthened European system. Furthermore, the EU member states will have the
    responsibility of providing a more accurate report on the healthcare system
    indicators, for instance, the availability of hospital beds, the specialized
    treatment and Intensive Care capabilities, or the number of staff members with
    medical training. Also, whenever a state of emergency is declared, the European
    Union will be entitled to coordinate actions on a unitary basis, to create
    supplies and buy the necessary produce. The Commission has announced that, by
    the end of next year, it will also put forward the setting up of a health
    emergency response authority.

    With
    an overwhelming majority, the European Parliament endorsed the proposals,
    thereby offering a strong mandate for the negotiation with the Council of the
    European Union of the final version of EU4Health, for which 5.1 billion Euros
    will be earmarked. The set target pertains to the program beginning to run for
    the benefit of patients and medical systems of all EU member states as of
    January 2021. Through this program, sufficient medicines stocks will be
    provided, as well as vaccines, sanitary materials and devices, with a view to
    coping with the medical crises. EU4Health will also be a powerful instrument in
    the fight against cancer and cardiovascular diseases. The program will also
    give a better chance to patients suffering from chronic and rare conditions. EU4Health
    will also contribute to the better treatment of patients suffering from
    diabetes or patients who are affected by mental disorders. EU4Health will also
    help a series of prevention and screening programs to be run for EU member states. It will also
    support vaccination, and, last but not the least, it will support research,
    innovation and the digitization of the healthcare systems.


    (Translation by Eugen Nasta)





  • Către o Uniune Europeană a Sănătății

    Către o Uniune Europeană a Sănătății

    Pandemia de COVID-19 a subliniat necesitatea de a conferi Uniunii Europene un rol mai important în domeniul sănătății. De aceea, într-o rezoluţie recentă, Parlamentul European a cerut instituțiilor europene și statelor membre să desprindă învățămintele corespunzătoare în urma crizei provocate de pandemie și să se angajeze într-o cooperare mai strânsă în domeniul sănătății, inclusiv prin adoptarea măsurilor necesare creării unei Uniuni Europene a Sănătății. Aceasta ar trebui să includă standarde minime comune pentru o asistenţă medicală de calitate, pe baza testelor de rezistență ale sistemelor de sănătate din statele membre, pentru a vedea punctele slabe și a verifica dacă întreg spaţiul comunitar este pregătit pentru o posibilă revenire a pandemiei.

    Rezoluția cere crearea rapidă a unui mecanism european de răspuns în domeniul sănătății, pentru a răspunde tuturor tipurilor de crize sanitare, pentru a întări coordonarea la nivelul Uniunii și pentru a monitoriza constituirea și folosirea rezervei strategice de medicamente și echipamente medicale.

    Viitoarea strategie farmaceutică a Uniunii Europene trebuie să conțină măsuri pentru ca medicamentele esențiale să fie disponibile imediat în Europa. Trebuie instituite lanțuri de aprovizionare diversificate, pentru a garanta accesul la prețuri accesibile în orice moment.

    Eurodeputații au salutat noul program al Uniunii Europene EU4Health (Uniunea Europeană pentru Sănătate) în valoare de 9.4 miliarde de euro dedicat domeniului sănătății, având în vedere necesitatea investițiilor și angajamentelor în domeniu pe termen lung. Europarlamentarii solicită de asemenea instituirea unui fond european pentru consolidarea infrastructurii spitalicești și a serviciilor de sănătate. În plus, trebuie întărite Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor şi Agenţia Europeană pentru Medicamente, alături de cercetarea comună în domeniul sănătății.

    Având în vedere continuarea crizei provocate de COVID-19, eurodeputații și-au reiterat, de asemenea, solicitarea de a se asigura un acces rapid, echitabil, egal și la prețuri accesibile, pentru toate persoanele din întreaga lume, la viitoarele vaccinuri și tratamente pentru COVID-19, atunci când acestea vor fi disponibile. Achizițiile publice comune ale Uniunii Europene trebuie să fie utilizate în mod mai sistematic pentru a evita concurența dintre statele membre atunci când este în joc sănătatea publică.


  • EU4Health, un program european de 9,4 miliarde de euro pentru sănătate

    EU4Health, un program european de 9,4 miliarde de euro pentru sănătate

    Comisia
    Europeană a propus alocarea a peste 9 miliarde de euro pentru crearea unui
    program dedicat sănătății, denumit EU4Health, cu scopul de a pregăti mai bine
    țările europene pentru crizele sanitare.

    Programul va fi conceput și pus în aplicare cu
    respectarea deplină a repartizării competențelor între UE și statele sale
    membre în domeniul sănătății. Conform Comisiei Europene, cu programul de
    sănătate EU4Health, UE va fi capabilă să gestioneze mai bine amenințările
    transfrontaliere la adresa sănătății, să se asigure că medicamentele sunt
    disponibile și accesibile și să consolideze sistemele de sănătate.