Tag: Eugen Simion

  • Nachrichten 03.02.2024

    Nachrichten 03.02.2024

    Bukarest: Ministerpräsident Marcel Ciolacu und die Vertreter der Landwirte und Spediteure haben am Freitag eine Einigung erzielt, die die Proteste zu Ende bringen könnte. Am Montag soll das Büro des Premierministers einen interministeriellen Ausschuss einrichten, der die besten Lösungen für die Forderungen der Demonstranten finden soll. Landwirte und Spediteure in Rumänien protestierten drei Wochen lang gegen hohe Betriebskosten, die niedrigen Preise für ihre Produkte, die Einfuhr billiger Lebensmittel aus der Ukraine und die von der EU im Rahmen ihrer Klimaschutzma‎ßnahmen eingeführten Beschränkungen.



    Bukarest: Am Samstag hat in der Gedenkstätte für die Opfer des Kommunismus in Sighetu Marmaţiei (Nordwesten) eine Gedenkfeier für den prominenten Politiker Iuliu Maniu, ehemaliger Ministerpräsident Rumäniens und Vorsitzender der Nationalen Christlich-Demokratischen Partei, stattgefunden. Maniu starb in der Nacht des 4. Februar 1953 im politischen Gefängnis von Sighet, wo er eine lebenslange Haftstrafe wegen Hochverrats verbü‎ßte, die vom kommunistischen Regime verhängt worden war. Sein Name wurde 1998 durch ein Urteil des Obersten Gerichtshofs rehabilitiert, und ihm zu Ehren wurde auf dem Revolutionsplatz in Bukarest ein Denkmal errichtet.



    Chişinău: Chişinău hat das Einreiseverbot gegen den Vorsitzenden der rumänischen nationalistischen Partei AUR, George Simion, um weitere fünf Jahre verlängert. Nach den Rechtsvorschriften der Republik Moldau können Ausländer zu unerwünschten Personen erklärt werden, wenn sie Aktivitäten durchführen, die die nationale Sicherheit oder die öffentliche Ordnung des Landes gefährden könnten, oder wenn es triftige Gründe für die Annahme gibt, dass sie dies beabsichtigen. Nach Angaben der Republik Moldau wurden die rumänischen Behörden davon in Kenntnis gesetzt, und George Simion hat die Entscheidung vor Gericht angefochten. Der AUR-Führer wurde 2018 aus der Republik Moldau ausgewiesen und mit einem Einreiseverbot für fünf Jahre belegt.



    Washington: Die USA haben zahlreiche Luftangriffe gegen Ziele durchgeführt, die von iranisch kontrollierten Gruppen im Irak und in Syrien betrieben werden. Das Pentagon erklärte, die Angriffe seien eine Reaktion auf den jüngsten Drohnenangriff von Kämpfern, die vom Iran unterstützt werden, bei dem drei US-Soldaten auf einem Militärstützpunkt in Jordanien getötet wurden, berichtet die BBC. An den Angriffen vom Freitag waren B1-Langstreckenbomber beteiligt, die von den USA aus flogen. Der Iran verurteilte die Angriffe und behauptete, sie verletzten die Souveränität Syriens und des Irak”, berichtet AFP. In Bagdad gab ein Regierungssprecher bekannt, dass bei den US-Angriffen im Westirak mindestens 16 Menschen getötet wurden, darunter auch Zivilisten. In der Zwischenzeit wird der US-Au‎ßenminister Antony Blinken vom 4. bis 8. Februar nach Saudi-Arabien, Ägypten, Katar, Israel und ins Westjordanland reisen, um eine Einigung über die Freilassung aller israelischen Geiseln zu erzielen, die nach dem Hamas-Terroranschlag vom 7. Oktober im Gazastreifen festgehalten werden.




  • In memoriam academicianul Eugen Simion

    In memoriam academicianul Eugen Simion

    Academicianul Eugen Simion a murit, marţi, la vârsta de 89 de ani. Vă invităm să ascultaţi un amplu interviu acordat de către regretatul om de cultură colegei noastre Simona Lazăr (Ţigău), în februarie 2012, pentur emiisunea “Invitat la RRI”.




    Critic, istoric literar şi eseist, Eugen Simion s-a născut la 25 mai 1933, în comuna Chiojdeanca, judeţul Prahova. A urmat cursurile Liceului Petru şi Pavel din Ploieşti, unde a fost coleg cu Nichita Stănescu, şi a absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii Bucureşti (1952-1957), unde i-a avut ca profesori pe Tudor Vianu, Iorgu Iordan, Alexandru Graur. În 1969, a devenit doctor în ştiinţe filologice cu o teză despre Eugen Lovinescu, scepticul mântuit, avându-l drept conducător ştiinţific pe Şerban Cioculescu.



    Între 1970 şi 1973 a fost profesor la Universitatea Paris IV (Sorbona), unde a predat cursuri de cultură şi civilizaţie românească. Experienţa pe care a avut-o în Franţa se regăseşte în două dintre cărţile sale: Timpul trăirii, timpul mărturisirii. Jurnal parizian (1977, în 2014 a apărut cea de-a VI-a ediţie) şi Întoarcerea autorului (1981, tradusă în SUA şi în Franţa, 1996). În 1992, a fost profesor invitat la Ecole Normale Superieure de Paris (Fontenay-aux-Roses).



    A debutat cu un articol despre Caietele Eminescu, în paginile Tribunei (1958), colaborând ulterior la majoritatea revistelor, unde a deţinut rubrici permanente: Gazeta literară, România literară, Contemporanul, Flacăra, Literatorul (din 1991). Academicianul Eugen Simion a publicat peste 3.000 de articole şi studii în reviste literare şi culturale. Totodată, este autorul unei opere prodigioase, care cuprinde titluri fundamentale pentru literatura română şi cultura românească. Este şi autorul unor ediţii, studii introductive şi antologii. A prefaţat numeroase ediţii din scrierile lui Tudor Arghezi, Blaga, George Călinescu, Marin Preda, Ilarie Voronca, Geo Dumitrescu, Constanţa Buzea etc. Unele dintre lucrările sale au fost traduse în limbi străine.



    La 9 martie 1991, Eugen Simion a fost ales membru corespondent al Academiei Române, iar la 12 martie 1992 membru titular. A fost vicepreşedinte (1 februarie 1994 – 16 ianuarie 1998), preşedinte interimar (15 octombrie 1997 – 16 ianuarie 1998) şi preşedinte al Academiei Române, ales la 16 ianuarie 1998, reales la 11 februarie 2002. A deţinut această funcţie până la 20 aprilie 2006.



    În calitate de preşedinte al Academiei Române, Simion a iniţiat o serie de proiecte culturale importante: continuarea şi încheierea Dicţionarului Tezaur al Limbii Române (început de B. P. Hasdeu, în 1884), Dicţionarul General al Literaturii Române, Dicţionarul Etimologic al Limbii Române, Dicţionarul Ortografic, Ortoepic şi Morfologic (DOOM), Gramatica Limbii Române, Micul Dicţionar Academic. De asemenea, o realizare culturală importantă a constituit-o editarea manuscriselor lui Mihai Eminescu: cele 45 de caiete ale poetului, însumând 14.000-15.000 de pagini, au fost scanate şi tipărite în 38 de volume şi transpuse pe CD-uri. Un alt proiect cultural de anvergură al lui Eugen Simion este Colecţia « Opere fundamentale », în format Pléiade, care cuprinde cei mai importanţi autori români. A primit numeroase premii şi distincţii.

  • Nachrichten 18.10.2022

    Nachrichten 18.10.2022

    Das EU-Parlament fordert den Beitritt von Rumänien und Bulgarien zur grenzkontrollfreien Schengen-Zone. Die Mehrheit der Abgeordneten stimmte einer entsprechenden Resolution am Dienstag in Straßburg zu. Darin wird der Europäische Rat aufgefordert, den Beschluss anzunehmen, der unter anderem die Abschaffung der Personenkontrollen an allen Binnengrenzen für beide Länder zu Beginn des nächsten Jahres bedeuten würde. Die Abgeordneten kritisieren, dass die Mitgliedstaaten noch keine Entscheidung über die Aufnahme Bulgariens und Rumäniens getroffen haben, obwohl die beiden Länder seit 2011 die notwendigen Bedingungen erfüllen. Die Beibehaltung der Kontrollen an den Binnengrenzen sei diskriminierend und wirke sich negativ auf das Leben mobiler Arbeitnehmer und Bürger aus, und die Behinderung von Einfuhren, Ausfuhren und des freien Warenverkehrs in den Häfen schade dem EU-Binnenmarkt.


    Alle EU-Länder außer Bulgarien, Kroatien, Zypern, Irland und Rumänien gehören derzeit zum Schengen-Raum. Das EP hat immer wieder die vollständige Aufnahme Bulgariens und Rumäniens in den Schengen-Raum gefordert: in der Entschließung von 2018 zu diesem Thema, in der Entschließung von 2020 zum Stand des Schengen-Raums im Zusammenhang mit der COVID-19-Pandemie und in einem Bericht von 2021 über das Funktionieren des Freizügigkeitsraums. Für die Schengen-Erweiterung ist ein einstimmiger Beschluss des EU-Rates erforderlich.



    Ministerpräsident Nicolae Ciucă hat eine Null-Toleranz-Politik der Regierung gegenüber dem Menschenhandel angekündigt. Menschenhandel sei eine Form der modernen Sklaverei, sagte Ciucă in einer Botschaft anlässlich des Europäischen Tages gegen Menschenhandel, der am 18. Oktober begangen wird. Der Tag sei ein wichtiger Anlass auf europäischer und nationaler Ebene, um die Bedeutung des Kampfes gegen dieses globale Kriminalitätsphänomen, das das Leben der Schwächsten beeinträchtigt, aufzugreifen und ins Bewusstsein zu rücken, fügte Nicolae Ciucă hinzu. Er erinnerte daran, dass das Problem des Menschenhandels in den letzten zwei Jahren zu einer Priorität der rumänischen Exekutive auf höchster Ebene geworden sei. Die interinstitutionelle Koordinierung zur Verhütung und Bekämpfung dieser Geißel sowie die Hilfe für gerettete Opfer würden direkt auf der Ebene der Kanzlei des Premierministers aufmerksam beobachtet. Der Menschenhandel ist in Rumänien im letzten Jahr um mehr als 70 % zurückgegangen, aber die Zahl der minderjährigen Opfer hat zugenommen, so die jüngste Analyse der Nationalen Agentur zur Bekämpfung des Menschenhandels.



    Akademie-Mitglied Eugen Simion ist am Dienstag im Alter von 89 Jahren gestorben. Er war Kritiker, Literaturhistoriker und Essayist sowie Doktor der philologischen Wissenschaften. Zwischen 1970 und 1973 war er Professor an der Universität Paris IV (Sorbonne), wo er Vorlesungen über die rumänische Kultur und Zivilisation hielt, und 1992 war er Gastprofessor an der Ecole Normale Superieure de Paris (Fontenay-aux-Roses). Eugen Simion hat über 3.000 Artikel und Studien in Literatur- und Kulturzeitschriften veröffentlicht. Er ist auch Autor eines umfangreichen Werks, das grundlegende Titel für die rumänische Literatur und Kultur enthält. Simion war ferner zwei Jahre lang Präsident der Rumänischen Akademie. Er hat zahlreiche Auszeichnungen und Ehrungen erhalten.



    Der Pariser Autosalon, der als weltgrößte Veranstaltung seiner Art gilt, ist am Montag nach einer vierjährigen Pause eröffnet worden. Die Veranstaltung ist nur eine Woche lang geöffnet, statt wie bisher zwei, und große Namen wie BMW, Volkswagen, Jaguar sowie japanische und südkoreanische Hersteller fehlen. Die Stars der diesjährigen Messe sind Elektroautos im Kontext der Energiekrise und der klimatischen Herausforderungen. Der rumänische Automobilhersteller Dacia ist in der französischen Hauptstadt mit seinem ersten Vollhybrid-Jogger vertreten, der Anfang 2023 auf den Markt kommen soll. Zum ersten Mal werden in Paris auch das MANIFESTO-Konzept, die gesamte Modellpalette mit einer neuen visuellen Identität und eine limitierte Serie des Duster, die so genannte Mat Edition, gezeigt. In Rumänien wird Dacia im Werk Mioveni (Süd) produziert, das 1968 eröffnet und 1999 von der französischen Renault-Gruppe übernommen wurde.

  • Nationaler Kulturtag

    Nationaler Kulturtag


    Der nationale Kulturtag wurde in Rumänien zum ersten Mal am 15. Januar 2011 begangen. Seitdem ist das Geburtsdatum des Dichters Mihai Eminescu – der 15. Januar 1850 – auch das Datum, an dem die Kultur gefeiert wird. Der Akademiker Eugen Simion war einer derjenigen, die sich vor dreizehn Jahren für die Einführung eines solchen Tages einsetzten. Mit Radio Rumänien sprach er über die Rolle der Kultur in der heutigen Welt: “Erinnern wir uns an die Kultur, sprechen wir über die Mängel der rumänischen Kultur, insbesondere der geschriebenen Kultur, der gedruckten Kultur. Es ist kein Geheimnis, dass sich Bücher heute nur noch schwer oder gar nicht mehr verkaufen lassen. Überall ist ein seltsames Phänomen zu beobachten: Das Fernsehen, das Internet, all diese Formen der fortgeschrittenen Technologie haben sich der Literatur und des Schreibens bemächtigt. Zu meinem Leidwesen ist der rumänische Kulturtag nicht nur der Tag der Literatur oder der Künste, sondern auch der Tag der Wissenschaft. Die Wissenschaft ist Teil der Kultur, die Wissenschaft ist heute vielleicht die Speerspitze, die Avantgarde der Kultur in der ganzen Welt. Der Wissenschaftler ist der repräsentative Mensch, die forma mentis unserer Zeit”.




    Der Präsident des Landes, Klaus Iohannis, zeichnete den weltberühmten Panflötenspieler Gheorghe Zamfir und das Staatstheater der Schwarzmeer-Hafenstadt Constanța auf einer feierlichen Veranstaltung aus. Dabei sagte das Staatsoberhaupt über die Bedeutung der Kultur in der Geschichte Rumäniens: “Am nationalen Kulturtag würdigen wir die Rolle der rumänischen Kulturpersönlichkeiten bei der Modernisierung und Demokratisierung Rumäniens und bei der Übernahme europäischer Werte. Das beispielhafte Engagement der Denker, Künstler, Förderer und Gründer von Kultureinrichtungen zur Stärkung der rumänischen Identität, Staatlichkeit und nationalen Einheit wird in den Geschichtsbüchern gro‎ßgeschrieben bleiben. Dieser Tag ist auch eine Gelegenheit, die Dankbarkeit der Gesellschaft für den Beitrag der zeitgenössischen Künstler zur Aufwertung des rumänischen Kulturschatzes zum Ausdruck zu bringen.“




    Politiker, Glaubensgemeinschaften, Kunsthandwerker und einfachen Menschen verschickten Botschaften zum nationalen Kulturtag. Eine Sondersitzung in der Aula der Rumänischen Akademie, Konzerte, Liederabende, Ausstellungen, offene Türen in Museen … die Palette der Veranstaltungen, die diesem Tag gewidmet sind, ist auch in diesem Jahr sehr breit. Daran nimmt auch Radio Rumänien an diesem Wochenende teil. Alle Sender des rumänischen Rundfunks planten Sondersendungen ein. Radio Rumänien lud auch die privaten Radiosender ein, die Bedeutung und den Wert des nationalen Kulturerbes den Hörerinnen und Hörern nahezubringen. Dafür stellte es zwei Stücke aus dem goldenen Tonarchiv der rumänischen Rundfunkgesellschaft zur Verfügung. Es ist – so Radio Rumänien – eine symbolische Geste, eine Geste der Einheit, des Feierns und des Nachdenkens.

  • Tag der rumänischen Kultur 2019: Sprache und Literatur als Katalysator

    Tag der rumänischen Kultur 2019: Sprache und Literatur als Katalysator

    Auf der Veranstaltung im Rumänischen Athenäum in Bukarest kamen am diesjährigen 15. Januar Persönlichkeiten aus Kultur und Politik zusammen. Sie sprachen über die Rolle der Kultur über die nationale Dimension hinaus. Ioan-Aurel Pop, der Vorsitzende der Rumänischen Akademie, betonte, dass die rumänische Kultur ein Teil der gro‎ßen europäischen Kultur ist.



    Die nationale Kultur kann einzig in ihrem universellen Rahmen betrachtet werden. In unseren Fall — ein europäischer Rahmen, der immer existiert hat, auf dem die rumänische Kultur sich immer bezogen hat und in dessen Strömungen sie immer eingebettet war, wenigstens seit der Renaissance. Andererseits hat die nationale Kultur auch eine unabdingbare historische Dimension, ohne die sie nicht wirken kann, sie ihren Status verliert und sich in andere Kulturen auflöst oder ganz einfach gleichzeitig mit dem Volk untergeht, das sie erschaffen hat.“




    In derselben Eröffnungsrede bezog sich Ioan-Aurel Pop auf die gro‎ßen Kulturinstitutionen Rumäniens, die den Zugang des Publikums zu den gro‎ßen Kulturwerken möglich gemacht haben.



    Seit der Romantik werden die europäischen Strömungen immer zahlreicher, immer stärker und — einige von ihnen — auch immer exzentrischer. Alle haben, der Reihe nach, manchmal zeitgleich, ihr rumänisches Gegenstück gefunden. Die rumänische Zivilisation hat sich zu aller erst durch Kultur mit der westlichen Zivilisation synchronisiert. Das kulturelle Schaffen in Europa wurde von der Gründung moderner Kulturinstitutionen begleitet, beginnend mit Schulen und Universitäten über die Siebenbürgische Gesellschaft für Literatur und der Kultur des Rumänischen Volkes bis hin zur Rumänischen Akademie. Diese Sprache war ein Katalysator, so wie sie heute noch ist.“




    Der rumänische Staatspräsident Klaus Iohannis sprach auf der Bühne des rumänischen Athenäums über kulturelle Werte und erinnerte an die gro‎ßen Namen der rumänischen Kultur, die in die europäische eingegangen sind.



    Wenn wir über die rumänische Sprache reden, dann können wir nicht umhin, über ihre grundlegende Rolle in der Entwicklung des Landes in Richtung Modernität zu sprechen. Diese Entwicklung hat es ermöglicht, dass sich gro‎ße Persönlichkeiten der rumänischen Literatur, Musik oder bildenden Kunst in der universellen Kultur durchgesetzt haben. Die Werke von George Enescu, Constantin Brâncuşi, Eugen Ionesco, Emil Cioran oder Tristan Tzara haben bewiesen, dass Tradition und Modernität kompatibel sind, und belegen die Verknüpfung unserer Kultur mit der europäischen sowie mit den internationalen künstlerischen Werten. Wir sollten die jungen Generationen von Kulturschaffenden loben, welche die Fähigkeit haben, diesen Dialog zwischen dem Nationalen und dem Universellen weiter zu führen, und zwar mit herausragenden Ergebnissen.“




    Die nationale Dimension der Kultur komme vor allem in der Sprache zum Ausdruck, welche die nationalen Bestrebungen widerspiegelt habe, so Präsident Iohannis:



    2019, das Jahr der Kultursaison Rumänien-Frankreich, des Enescu-Festivals und des Europalia-Festivals — gro‎ße Projekte, die unter der Schirmherrschaft des Präsidentenamtes stehen –, stellt eine gro‎ße Opportunität dar, um Rumänien als einen Raum des künstlerischen Schaffens zu bestätigen. Wir feiern die Kultur am Geburtstag Mihai Eminescus auch, weil seit Beginn der Aufklärung die rumänische Sprache das Argument war, auf das sich unseren Bestrebungen nach nationaler Einheit und sozialem Fortschritt stützten. Bevor die politischen Visionen als Ergebnis des Volksbestrebens konkrete Gestalt annahmen, wurde die nationale Einheit durch Sprache und Bücher vollbracht.“




    Die Rede des Literaturkritikers Eugen Simion, Vorsitzender der Abteilung für Philologie und Literatur der Rumänischen Akademie, lautete Kultur — die wievielte Macht im Staat?“



    Dies scheint mir die wirkliche Macht der Kultur zu sein: Sie ist eine Waffe, die dem Volk die Kraft gibt, in der Geschichte zu überleben. Sie ist eine stille Waffe, die in langen Perioden der Geschichte erscheint, um die Zukunft der Identität einer Nation zu gewährleisten, in einer Geschichte voller Unbekannten. Die Kultur ist eine an den Rand gedrängte Macht, die ständig auf die Probe gestellt wird, manchmal sogar in ihrer Identität und in ihren Symbolen angefochten wird. Letztendlich ist es eine Erscheinungsform, die sich im Kampf mit den Gesetzen der Marktwirtschaft befindet. Wird sie durchhalten, wird sie überleben, wird die rumänische Kultur, die so Vieles durchgemacht hat, siegen? So lange die rumänische Sprache besteht und Dichter wie Eminescu, Arghezi, Blaga und, mit Verlaub, Nichita Stănescu, Historiker wie Nicolae Iorga, Kritiker wie Eugen Lovinescu und George Călinescu noch gelesen werden, wird die rumänische Kultur weiterhin eine stille, gro‎ße, geheime Macht bleiben. Sie wird — und das sage ich aus voller Überzeugung — unsere feinste und wirksamste diplomatische Waffe sein. Sie wird die beste Verteidigung in der Geschichte bleiben.“




    Im Foyer des Rumänischen Athenäums hat die Bibliothek der Rumänischen Akademie auch eine dokumentarische Foto-Ausstellung organisiert. Das Publikum hat eines der wertvollsten Manuskripte Eminescus aus der Sammlung der Bibliothek sehen können, das Manuskript Nr. 2261 mit der Legende des Abendsterns. Ferner wurde auch die Faksimile-Edition der Eminescu-Manuskripte in 38 Bänden ausgestellt. Das Ausstellungsprojekt wurde vom Akademiemitglied Eugen Simion betreut.

  • Jurnal românesc – 19.12.2018

    Jurnal românesc – 19.12.2018

    Camera Deputaților a adoptat proiectul legii sistemului unitar de pensii cu 193 de voturi “pentru”, unul “împotrivă” şi 14 abţineri. Astfel, pensiile vor fi majorate în funcție de salariul mediu, iar cheltuielile cu plata acestora vor creşte cu 8,45 de miliarde de lei în 2019 comparativ cu 2018. Punctul de pensie ar urma să crească de la 1.100 de lei în prezent, la 1.775 de lei în 2020, 1.875 de lei în 2021, iar din 2022 va fi introdus un concept nou, punctul de referinţă, care va depinde de rata inflaţiei şi de salariul mediu brut.


    Conform noii legi, românii îşi vor putea cumpăra vechime şi dacă nu au cotizat 15 ani, iar contribuabilii trebuie să aibă un stagiu de cotizare de cel puţin 10 ani ca să fie eligibili pentru pensia minimă. În plus, mamele a cel puţin trei copii se pot pensiona mai devreme. Deputaţii au adoptat şi un amendament potrivit căruia persoanele care suferă de handicap grav pot ieşi la pensie la realizarea unei treimi din stagiul complet de cotizare. Reprezentanţii puterii au salutat adoptarea legii pe care o consideră necesară, în vreme ce opoziţia şi-a anunţat deja intenţia de a o contesta la Curtea Constituţională.



    Ministrul pentru românii de pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, s-a întâlnit la Consulatul General al României în Dubai cu reprezentanții românilor din Emiratele Arabe Unite. Aceştia au fost interesați de oportunitățile de finanțare oferite de Minister, precum și de demersurile pentru recunoașterea în Emirate a diplomelor de studii obținute în România. “Mediul asociativ românesc din E.A.U. este la început de drum, dar am cunoscut oameni deosebiți, pregătiți și dornici să se implice, să promoveze cultura și tradițiile românești”, a spus Elena Intotero.


    Totodată, ministrul român i-a încurajat pe reprezentanții asociației să facă demersuri pentru ca un grup de copii de origine română din Emiratele Arabe Unite să participe la ediția 2019 a taberelor “ARC”. Discuțiile au vizat și unul dintre proiectele importate ale comunității, Festivalul de Film Românesc de la Dubai, ajuns la a treia ediție. Ministrul Intotero le-a propus celor prezenți acordarea de consultanță din partea MRP atât pe linie de finanțare, cât și prin punerea în contact cu ONG-uri românești din alte state care derulează proiecte similare. În Emiratele Arabe Unite se află aproximativ 10.000 de cetățeni români, dintre care cei mai mulți, aproximativ 7.500, se află în Dubai.



    Societatea Internațională de Filologie, care cuprinde două sute de universități din întreaga lume, a decis să-i acorde Medalia de Aur pentru Filologie “Alfred Nobel” pe 2018 academicianului Eugen Simion. Este pentru prima dată când medalia îi revine unui specialist român. Conform tradiției, decernarea premiului va avea loc atât în țara natală a laureatului, cât și la Parlamentul European de la Strasbourg, la începutul anului 2019.


    Societatea Internațională de Filologie este o organizație științifică non-guvernamentală și non-profit care îşi propune să promoveze cooperarea internațională în filologie. Eugen Simion, preşedinte al Secţiei de literatură şi filologie a Academiei Române, apreciază că distincţia este “o recunoaştere a activităţii critice a unui om din Estul Europei”. De aproape un secol, Societatea Internaţională de Filologie acordă, o dată la cinci ani, Medalia de Aur pentru Filologie “Alfred Nobel”, instituită ca echivalent al Premiului Nobel pentru Literatură, în semn de înaltă recunoaştere a valorii de excepţie a lucrărilor în domeniul gramaticii sau criticii şi istoriei literare. Din 2017, distincţia este acordată anual. Printre laureați se numără Noam Chomsky, Umberto Eco, Roman Jakobson și Louis Hjelmselm.

  • 18.12.2018 (mise à jour)

    18.12.2018 (mise à jour)

    Forum Afrique-Europe — La relation entre l’Afrique et l’Europe prend de l’ampleur et on espère transformer une relation de soutien en une aide réciproque, entre deux partenaires égaux prêts à collaborer, a affirmé ce mardi le chef de l’Etat roumain, Klaus Iohannis, lors d’une réunion des chefs d’Etat et de gouvernement en marge du Forum Afrique- Europe. Et lui d’ajouter que la Roumanie continuera à promouvoir des actions concrètes censées soutenir l’alliance entre les deux continents, tels le programme de bourses universitaires à l’intention des jeunes africains. le forum Afrique- Europe se déroule à Vienne, et vise le renforcement du partenariat à long terme entre l’UE et le continent africain, avec un accent particulier mis sur la stimulation des investissements durables, la création de nouveaux emplois et les progrès dans le domaine du numérique.



    Taxes – Le ministre roumain des Finances, Eugen Teodorovici, a présenté mardi un projet d’ordonnance d’urgence comprenant une série de mesures budgétaires et fiscales touchant aux investissements publics pour l’année 2019. Il précise que par ce projet d’ordonnance, qu’il voie adoptée avant la fin de l’année, seront créé plusieurs outils, dont le Fonds de développement et d’investissement, doté d’un budget de 10 milliards d’euros. Le Fonds sera censé attirer des investissements dans les domaines de la santé, de l’éducation, des transports, des réseaux énergétiques et du gaz. Par cette même ordonnance d’urgence, le ministre veut lancer un programme de financement des stations balnéaires, dont le budget sera assuré par le Secrétariat général du gouvernement. Les autorités se proposent de remettre à neuf l’infrastructure de transport qui dessert ces stations, l’accroissement de leur capacité de cure et la formation du personnel spécialisé. Eugen Teodorovici a également annoncé l’introduction d’une nouvelle taxe sur les actifs bancaires, située dans une fourchette allant de 0,2% à 0,9% des actifs, en fonction du taux d’escompte. Dès le 1er janvier 2019, les taxes appliquées aux compagnies actives dans les secteurs de l’énergie et des communications par leurs autorités de réglementation seront augmentées à 3%. Le ministre a accusé de comportement immoral les compagnies actives dans le domaine du gaz, les pointant du doigt pour leurs prix à la consommation, jugés excessifs par rapport au coût de production. Il a annoncé l’établissement d’un prix maximum de 68 lei, soit 14,5 €, pour le MWh.



    Révolution — A Timisoara, ville- martyre, les commémorations des 29 années écoulées depuis la révolution roumaine se poursuivent. Le 18 décembre restera dans la mémoire collective comme la journée où l’armée a ouvert le feu sur les jeunes réunis sur les marches de la Cathédrale métropolitaine de la ville pour protester contre le régime de Nicolae Ceausescu. Lundi, la ville a observé une journée de deuil à la mémoire des héros de la Révolution anticommuniste. Rappelons-le, la révolution anticommuniste a éclaté le 16 décembre 1989 à Timisoara et une journée plus tard, le 17 décembre, Ceausescu ordonnait à l’armée d’ouvrir le feu sur les manifestants.



    Réunion — A Bucarest, la séance du Conseil suprême de défense du pays (CSAT), suspendue par le président Klaus Iohannis, le 11 décembre, à la demande des membres du Conseil, reprendra mercredi. A l’agenda figurent le plan d’équipement de l’armée roumaine pour la période 2019 – 2028, le programme d’activité du Conseil suprême de défense pour l’année prochaine, le plan de participation des forces armées de la Roumanie à des missions et opérations à l’extérieur des frontières nationales en 2019, le Plan national de priorités informatives pour l’année prochaine.



    OTAN — Le ministre roumain de la Défense, Gabriel Leş, a rencontré mardi, au siège du Quartier général de l’OTAN à Bruxelles, le Secrétaire général de l’Alliance, Jens Stoltenberg. Les discussions ont porté sur l’évolution de la situation sécuritaire dans la région de la mer Noire, sur la consolidation du dispositif de défense du flanc est de l’OTAN, mais aussi sur les préparatifs de Bucarest pour endosser la présidence du Conseil de l’Union européenne à partir du 1er janvier prochain et, enfin, sur les priorités de la Roumanie dans l’exercice de son mandat européen. Selon un communiqué du ministère roumain de la Défense, la rencontre a constitué une nouvelle opportunité pour que la Roumanie fasse valoir son ferme engagement dans l’architecture de défense et de sécurité de l’OTAN.



    Prix — L’académicien roumain Eugen Simion, président de la section de littérature et philologie de l’Académie roumaine, a reçu la prestigieuse Médaille d’Or pour la philologie Alfred Nobel, édition 2018, décernée par la Société internationale de philologie. La cérémonie de la remise de la distinction sera accueillie au début de l’année 2019 par le Palais du parlement européen de Strasbourg, étant suivie, comme il est de coutume, par une autre cérémonie organisée dans le pays du lauréat. Depuis près d’un siècle, la Société internationale de philologie décerne tous les cinq ans la Médaille d’Or Alfred Nobel, soit l’équivalent du prix Nobel de littérature, en reconnaissance de l’apport exceptionnel des ouvrages dans le domaine de la grammaire, de la critique et de l’histoire littéraire.



    Pétrochimie — L’administrateur judiciaire de l’usine pétrochimique Oltchim Ramnicu Vâlcea, Gheorghe Piperea, considère que la décision de la Commission européenne, selon laquelle l’Etat roumain doit récupérer les aides d’une valeur de 335 millions d’€ consenties précédemment, est une décision erronée et injuste. Gheorghe Piperea est décidé d’attaquer la décision de la Commission à la Cour de Justice européenne. Lundi, la CE avait demandé à la Roumanie de récupérer les aides d’Etat consenties lors de la tentative de privatisation de 2012 de l’usine pétrochimique Oltchim Ramnicu Vâlcea, tentative soldée par un échec. Au fil des ans, l’usine a bénéficié d’une remise significative de ses dettes publiques. Suite à l’enquête diligentée dans ce cas, les officiels européens ont constaté que ces mesures ont conféré à la société qui gère l’usine un avantage compétitif déloyal, outrepassant les règles européennes en matière d’aides d’Etat. Oltchim Râmnicu Vâlcea a été l’un de plus grands fabricants de produits chimiques de l’Europe de Sud-est. Il y a 10 ans, la compagnie roumaine enregistrait des exportations dans 80 pays à travers le monde.

  • Projects for Romanians in the Diaspora

    Projects for Romanians in the Diaspora

    The millions of Romanians living outside the countrys borders need to know Romania has not forgotten about them. We need to find ways to keep these people connected to our present-day reality and involved in the development of Romanian society, Minister for Romanians Worldwide Natalia Intotero has said. The Romanian minister says the programmes carried out by her ministry need to be tailored to the needs of each community. The Romanian official believes keeping and asserting the Romanian identity through language, culture and traditions are top priorities for her ministry. Natalia Intotero:


    We need to persuade 10 million Romanians living abroad that Romania has not forgotten them and thus they should not forget Romania either. We need to offer them the opportunity to understand and foster the elements underlying our cultural and spiritual identity and to observe Romanian traditions, so as to become genuine ambassadors of the Romanian people in the countries they live in. Supporting and promoting Romanians worldwide requires the solidarity of all Romanians here, at home. Each of us has a role to play.



    Minister Intotero went on to say Romania has been bleeding highly qualified professionals for years, also referring to the decisions taken at the level of ministries and the projects aimed at helping Romanians. One such measure is the salary increase for people working in the healthcare and education systems, which took effect on March 1. The measure is aimed at stopping the exodus of Romanian medical staff towards the West and encourages highly skilled teachers to remain in the Romanian education system.



    Another project carried out under the Diaspora Start-up funding programme allows Romanians living abroad who want to return home to apply for up to €38,000 worth of funding, by enrolling in a business contest scheduled for later this year. In a press conference focusing on the needs of the Diaspora, Minister Natalia Intotero outlined projects addressing Romanians outside Romanias borders in 2018, when Romania celebrates 100 years since the Great Union of its historical provinces. The Minister for Romanians Worldwide also spoke of publishing an Encyclopedia of Romanians around the world, setting up a House of Romanians Worldwide in Bucharest, with a view to identifying, preserving and examining the miscellaneous documents and materials coming from areas outside the countrys borders inhabited by Romanians. Minister Intotero also wants to promote Romanian literature in 100 libraries in the Diaspora and to continue the town twinning program with the Republic of Moldova.



    At the conference “Romanians Abroad, Realties and Aspirations, academician Eugen Simion said that the union of Romanians from all over the world could also be achieved through culture:



    The Diaspora is a very important element. And I wouldnt like it to be just an element of political manipulation. The Diaspora is a cultural factor, its culture should be assumed and judged with objectivity. We have achieved the union through culture. Writer Eugene Ionescu was right when saying that people are separated by many things but there is one thing that unites them, namely culture. Therefore we should pay the due attention to Romanian culture.



    The Minister for Romanians Worldwide said that, starting this year, courses would be held at the Bucharest University for the Romanians in the Diaspora, more precisely MA studies, and worthy students and researchers would be granted “Nicolae Iorga scholarships. There are 15 such scholarships waiting to be granted. A contest of essay writing in the Romanian language will be organized for the Romanian children and teenagers abroad. It is entitled “100 essays for 100 years and the winners will receive their prizes on August 31, 2018, when we mark the Romanian Language Day. The traditional costume day will be celebrated on May 16, on which occasion folk costumes will be distributed to the Romanian communities in the Diaspora where Romanian traditional ensembles are active and acknowledged.



    Also there is a project under which almost 3 thousand Romanian pupils and students in the Diaspora will be able to go on the “ArcCentenar holiday camps. Another project to be implemented in partnership with the Ministry of Youth and Sports is called “Champions of Romanian sports and it addresses Romanians in the Diaspora and the Romanian historical communities. The project involves the participation of famous Romanian champions. Another project, “100 for the Centenary, focuses on the selection of 10 personalities from 10 Romanian communities in the Diaspora who should receive awards and be promoted in a calendar of personalities. In order to increase the visibility of awareness-raising campaigns, a brochure was drafted, in both hardcopy and digital formats, including useful information from all institutions with competences in communication with the Romanians abroad. The brochure addresses Romanian citizens who want to go abroad, those who are already abroad as well as those who want to return to Romania. It presents the opportunities, reinsertion and professional reintegration programs provided by the Romanian Government.


    (Translated by V. Palcu & L. Simion)

  • Despre cultură, în anul Centenarului Marii Uniri

    Despre cultură, în anul Centenarului Marii Uniri


    Declarată în anul 2010 Ziua Culturii Naţionale, data de 15 ianuarie, ziua de naştere a poetului Mihai Eminescu, este sărbătorită, în aceste zile, de români, în corelare cu simbolurile Centenarului Marii Uniri. Sunt manifestări peste tot în ţară şi peste hotare, dar este şi un moment în care sunt aduse în discuţie problemele cu care se confruntă cultura în România. Invitat la Radio România, Alin Ciupală, profesor la Universitatea Bucureşti, a explicat de ce este nevoie de o zi a Culturii Naţionale: “E nevoie de o zi în care să ne aducem aminte de cultura naţională, să ne aducem aminte că suntem români, însă eu cred că, dincolo de momentul ca atare, mult mai important este ce facem pentru cultura română astăzi. Pentru că, într-adevăr, fie că ne-am dat seama sau nu, fie că am avut un merit sau nu, am păşit într-o nouă etapă a noastră, a istoriei noastre, o etapă să o numim aşa, postnaţională, datorată integrării României în Uniunea Europeană. Asta nu înseamnă, însă, că trebuie să uităm cine suntem. Uniunea Europeană nu ne doreşte, ca să folosesc o sintagmă consacrată, cetăţeni de nicăieri. Ne doreşte acolo ca români, însă depinde de noi în ce măsură reuşim să ne gândim că suntem români şi nu doar europeni. În ce măsură reuşim să facem ceva concret pentru a păstra această identitate naţională, în situaţia în care, totuşi, trăim într-o epocă globală, trăim într-o epocă în care circulaţia e deschisă, valorile ajung în România din toată lumea, nu doar produsele alimentare. Şi cred că, în primul rând, este o problemă a noastră.” Cultura română este un sistem foarte, foarte delicat. Este un sistem care reuşeşte, în ciuda politicilor culturale publice, mai puţin sau mai mult inspirate, să se adapteze, mai spune profesorul Ciupală, pentru că avem o cultură română teribil de valoroasă, foarte importantă, prezentă şi în străinătate, care nu are nimic de-a face cu politicile culturale din România, o cultură română autentică care nu e subvenţionată de guvern, indiferent de cine ar fi la putere. Procesul globalizării este în plină dezvoltare şi nu îl putem evita, dar fiecare ţară are o cultură, istorie şi o civilizaţie la care nu trebuie să renunţe.



    Tradiţiile trebuie păstrate şi duse mai departe pentru că, dacă se pierd, renunţăm la identitatea naţională, a declarat, pe de altă parte, academicianul Eugen Simion, care şi-ar dori o mai mare implicare din partea oamenilor politici: “Nu am observat un singur partid care să vină să spună – Domnule, cultura este un element esenţial al identităţii naţionale. Ce facem cu ea? Trebuie să avem o politică a culturii noastre. Să avem un proiect de ţară, cum se zice. Cultura română este în sarcina românilor, în sarcina oamenilor care se ocupă de această ţară, a oamenilor politici în primul rând. Din păcate, ei o ignoră.” Identitatea culturală naţională nu va fi marginalizată odată cu continuarea parcursului european al României, a declarat în mesajul transmis cu prilejul Zilei Culturii, şeful statului, Klaus Iohannis, care a tras, în acelaşi timp, un semnal de alarmă: “O treime dintre români nu citesc anual nici măcar o carte. Ţara noastră a rămas fără cinematografe, iar limba română este victima de serviciu a discursului public. La aniversarea Centenarului, România trebuie să-şi propună şi o mare unire în jurul culturii sale. Marile proiecte culturale bilaterale care vor marca anii 2018 şi 2019, ca şi Preşedinţia UE, sunt bune ocazii pentru a ne angaja pe un astfel de drum. Nu este o sarcină uşoară, dar punerea lor în practică ar demonstra capacitatea României de a duce prin cultură valoare adăugată prioiectului european.”



    Academia Română a sărbătorit Ziua Culturii Naţionale printr-un simpozion intitulat – “Cultura română la ceas aniversar – Centenarul Marii Uniri”, iar reprezentanțele Institutului Cultural Român din străinătate au programat numeroase manifestări culturale, incluzând recitaluri de poezie, concerte, expoziții, spectacole de teatru, evenimente literare, proiecții de film și conferințe. Evenimentele din aceste zile sunt dedicate atât Zilei Culturii Naționale, cât și debutului unei serii ample de proiecte care marchează Centenarul Marii Uniri – procesul istoric în urma căruia toate provinciile istorice locuite de români s-au unit în 1918 în cuprinsul aceluiaşi stat naţional, România. Etape preliminare au fost Unirea din 1859 a Ţării Moldovei cu Ţara Românească și dobândirea independenței în urma războiului din 1877-1878, pe fondul renaşterii naţionale a românilor în secolul al XIX-lea. Unirea Basarabiei, a Bucovinei şi, în cele din urmă, a Transilvaniei cu Regatul României (aşa-zisul Vechi Regat) a dus la constituirea României Mari, acesta fiind, de altfel, scopul intrării României în primul Război Mondial de partea Antantei.


  • Ziua Culturii Naţionale

    Ziua Culturii Naţionale

    “Un popor fără cultură e un popor uşor de manipulat”, era de părere marele filosof german Immanuel Kant, cel care a influenţat, în bună măsură, opera poetului naţional al României, Mihai Eminescu, de la a cărui naştere se împlinesc, pe 15 ianuarie, 168 de ani. Poet, prozator, dramaturg, jurnalist, Eminescu este considerat de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. “Trebuie să fim un stat de cultură la gurile Dunării; aceasta e singura misiune a statului român şi oricine ar voi să ne risipească puterile spre alt scop, pune în joc viitorul urmaşilor şi calcă în picioare roadele muncii străbunilor noştri”, spunea Mihai Eminescu.



    Ziua naşterii sale a fost declarată, în urmă cu opt ani, Ziua Culturii Naţionale, la iniţiativa Academiei Române, iar propunerea i-a aparţinut fostului preşedinte al instituţiei, Eugen Simion: “Îşi vor pune întrebarea pe care mi-o pun şi eu: De ce clasa noastră politică nu se ocupă de cultură? De ce nu este un proiect naţional de cultură? E grav. Nu-şi dau seama că identitatea unui popor este exprimată de cultură şi depinde în continuare în istorie de cultură. În procesul globalismului, dacă ne pierdem cultura, ne pierdem noi ca naţie, dispărem de pe harta istoriei, în cele din urmă şi de aceea am şi propus ca această zi să fie şi ziua lui Eminescu, pentru că românii îl simt ca fiind poetul lor reprezentativ, simbolul, mitul existenţei lor. Eminescu datorează enorm culturii germane şi cultura română are două puncte de referinţă: francez şi german.”



    Spectacole, simpozioane, lansări de carte şi vernisaje au fost incluse în programul acestei zile, în Romania şi în marile orase ale lumii. Evenimentele au fost progamate de Institutul Cultural Român, a cărui misiune este să exporte cultura română sub toate formele sale, aşa cum a afirmat vicepreşedintele instituţiei, Mirel Taloş: “Spre exemplu, Institutul Cultural Român de la Londra derulează un eveniment, “Imago Mundi 100”, un concert care pune în notă contemporană muzică veche românească, atât muzică cultă, cât şi folclor tradiţional românesc din toate zonele istorice. Institutul Cultural Român de la Roma organizează, la Conservatorul de Muzică “Santa Cecilia”, evenimentul “100 de ani de muzică românească”, din nou un eveniment încadrat şi în programul Centenar. ICR Lisabona, spre exemplu, organizează un eveniment cu o personalitate a culturii româneşti actuale, actorul Ion Caramitru, care va ţine nu doar la Lisabona, ci şi la ICR Berlin, un recital de poezie Mihai Eminescu.”



    Evenimente culturale au avut loc şi în comunităţile de români din diaspora. De mentionat ca, anul acesta, se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire din 1918, iar identitatea şi unitatea naţională au reprezentat o preocupare importantă în opera publicistică a poetului naţional Mihai Eminescu.

  • Jurnal românesc – 21.11.2017

    Jurnal românesc – 21.11.2017

    Academicianul Eugen Simion a atras atenţia,
    luni, asupra faptului că patru milioane de români s-au mutat în străinătate şi
    a subliniat necesitatea adoptării unui proiect de ţară, în special pentru satul
    românesc. El a participat la dezbaterea Satul
    românesc – 100 de ani de evoluţie rurală, desfăşurat în Aula Academiei
    Române. Potrivit acestuia, după aproape 30 de ani de la Revoluţie, nu a existat
    un proiect pentru toată România, dar mai ales pentru satul românesc. Eu nu cred
    că putem să-i concurăm pe nemţi sau pe francezi făcând automobile, a spus
    Simion, dar agricultura poate fi o şansă de salvare şi de încredere în
    românitate, în stilul românesc şi în condiţia de a fi român.




    România şi Portugalia vor încuraja cooperarea în domeniul pregătirii
    profesionale în turism, prin schimbul de formatori şi cursanţi, în cadrul
    programelor de pregătire şi internship din hotelurile şi şcolile de turism din
    cele două ţări, pe segmentele de management hotelier, turism şi ospitalitate.
    Potrivit unui comunicat al Ministerului Turismului, remis, marţi, ministrul de
    resort, Mircea Titus Dobre, şi secretarul de stat din Ministerul portughez al
    Economiei, Ana Mendes Godinho, au semnat un Memorandum de Înţelegere privind
    cooperarea în domeniu. Partea portugheză va oferi consultanţă de specialitate
    părţii române, pentru operaţionalizarea primului centru de formare profesională
    în turism. Programul delegaţiei oficiale române a inclus o vizită la Şcoala
    Naţională de Turism din Lisabona.




    În perspectiva celebrării Centenarului Marii Uniri de la 1918,
    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) a anunţat, recent, iniţierea şi
    organizarea Campaniei Naţionale Centenar prin înfrăţiri, o campanie de
    înfrăţire a judeţelor din România şi sectoarelor Municipiului Bucureşti cu
    unităţi administrativ-teritoriale similare din statele unde există comunităţi
    de români. Obiectivul acestui proiect îl reprezintă derularea de proiecte şi
    activităţi centrate pe promovarea identităţii româneşti pe linie educaţională,
    culturală, sportivă, dar şi pe alte direcţii. Ca primă etapă, Campania propune, până la sfârşitul acestui an,
    încheierea unor acorduri de cooperare a autorităţilor administraţiei publice
    locale din Republica Moldova cu zece judeţe din România, câte unul din fiecare
    regiune de dezvoltare. MRP îşi propune, astfel, susţinerea dezvoltării de
    reţele asociative create pe baza legăturilor de înfrăţire între localităţi,
    asigurând o cooperare între unităţi administrativ-teritoriale din România şi
    din diaspora.




    RePatriot, proiect
    de repatriere prin antreprenoriat, continuă seria de acţiuni dedicate românilor
    de peste hotare. Pe 1 decembrie echipa va organiza, la Alba Iulia, ultima
    conferinţă RePatriot din acest an, la care se vor reuni membrii Romanian
    Business Leaders, antreprenori şi demnitari locali, partenerii şi invitaţi care
    susţin acest proiect. Evenimentul este dedicat Unirii cu scopul de a întări
    puntea de legtură între românii de pretutindeni şi cei din ţară şi o pledoarie
    pentru revenirea acasă prin iniţiative antreprenoriale.Cele mai importante teme
    ale Conferinţei sunt actiunile RePatriot de până acum şi prezentarea
    iniţiativelor pentru 2018. Prin participarea la astfel de conferinţe, echipa
    RePatriot îşi propune să ofere consiliere şi inspiraţie tuturor românilor care
    vor să revină acasă prin investiţii şi antreprenoriat.




    Deputatul PMP, Constantin
    Codreanu, preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara
    graniţelor ţării, a anunţat organizarea altor două ateliere legislative dedicate
    problemelor diasporei, în decembrie 2017 la Madrid şi în ianuarie 2018 la Roma.
    Potrivit datelor oficiale, circa 80% dintre românii stabiliţi în Occident se
    află în Spania şi Italia. Atelierele sunt concepute ca un laborator de idei
    orientate spre societatea românească de peste hotare la care să contribuie
    direct şi reprezentanţi ai mediului asociativ. În premieră pentru viaţa
    politică românească, deputatul Constantin Codreanu a organizat pentru prima
    oară un astfel de atelier la Chişinău.

  • 15. Januar: Tag der nationalen Kultur

    15. Januar: Tag der nationalen Kultur

    Ende vergangener Woche haben sich zahlreiche Rumänen im In-und Ausland an Kulturveranstaltungen beteiligt, die jedes Jahr der rumänischen Kultur und dem nationalen Dichter Mihai Eminescu gewidmet werden. Das Werk des Dichters Mihai Eminescu (1850-1889) setzte Maßstäbe für die Entwicklung der rumänischen Hochsprache und wurde gleichzeitig zum Vorbild rumänischer Kultur. Seit 2010 gilt der Geburtstag Eminescus als Tag der nationalen Kultur. Dieses Jahr jährte sich die Geburt des Dichters zum 167. Mal. Die rumänischen Behörden organisierten aus diesem Anlass eine Messe zum Gedenken an den Dichter, eine Gala der Nachwuchsschriftsteller, Konzerte und Ausstellungen.



    In Rom wurden Gedichte von Mihai Eminescu von Kindern vorgetragen. Radio Rumänien Korrespondentin in der italienischen Hauptstadt hat mit der Lehrerin Valentina Popa gesprochen, die die Kinder dabei unterstützte: Egal wo wir uns befinden, in Rumänien oder im Ausland, sollen wir nie auf die nationale Identität verzichten, selbst wenn wir uns integrieren wollen. Nationale Identität bedeutet vor allem Respekt gegenüber unseren kulturellen Werten. In Bukarest widmete das Rumänische Kulturinstitut dem Tag der nationalen Kultur, dem 167. Jahrestag der Geburt von Mihai Eminescu und dem Pianisten Dinu Lipatti ein Konzert, das im Konzertsaal des Rumänischen Rundfunks stattfand. 2017 jährt sich die Geburt des Pianisten und Komponisten Lipatti zum 100. Mal. Der Präsident des Rumänischen Kulturinstitus Radu Boroianu sagte dazu: Sowohl Eminescu als auch Lipatti sind leider im frühen Alter von uns gegangen. Der hohe und unbestreitbare Wert ihrer Schöpfung und ihr Genie setzen sie, neben Constantin Brâncoveanu, Dimitrie Cantemir, Nicolae Iorga, Constantin Brâncuşi, Henri Coandă, George Enescu, Ioan Luca Caragiale, Lucian Blaga, Anghel Saligny, Grigore Moisil, Solomon Marcus, Victor Babeş, Ion Cantacuzino, Constantin Noica, Matilda Ghyka unter die großen Namen der Geschichte. Aus Respekt für sie starten wir das erste große europäische Projekt des Rumänischen Kulturinstituts: Die lateinische Sprache – die erste europäische Institution.



    Der 15. Januar wurde aus Initiative des Akademiemitglieds Eugen Simion zum Tag der rumänischen Kultur ernannt. Eugen Simion sagte über die symbolische Bedeutung dieses Tages: Am 15. Januar 1850 wurde Mihai Eminescu geboren. Vor einigen Jahren hat das Parlament, auf Vorschlag der Rumänischen Akademie, diesen Tag zum Tag der nationalen Kultur ernannt. Eine symbolische und fruchtbare Allianz für alle Rumänen und allgemein für alle Menschen, die der Ansicht sind, dass die Kultur überall in der Welt eine wesentliche Rolle spielt. Es war mir jedes Mal eine große Ehre, als ich im Namen aller Rumänen die Gelegenheit hatte, die höchsten Auszeichnungen den Menschen zu verleihen, die ihr ganzes Leben der kulturellen Schöpfung widmeten schrieb der Staatschef Klaus Iohannis auf seiner Facebook-Seite. Videobotschaften in rumänischer Sprache posteten zum Tag der rumänischen Kultur auch die Botschaften Frankreichs und Großbritanniens in Bukarest.






  • Omagiere prof.dr. Matilda Caragiu Marioţeanu, membru corespondentu ali Academie Română

    Omagiere prof.dr. Matilda Caragiu Marioţeanu, membru corespondentu ali Academie Română


    Nregistrarea: Irina Paris 06.03.1998


    Apriduţearea: Taşcu Lala


    LA MICROFON OASPITL’II A NOSTRI


    Radioactualitate


    Omagiere prof.dr. Matilda Caragiu Marioţeanu, membru corespondentu ali Academie Română


    Crainic – Vruţ ascultători, aşi cum nviţat dit emisiun’ili a noastri anlu ţi tricu la trei di andreu Uniunea a Scriitorlor dit România yiurtusi nâscânti personalităţ ţi agiumsiră tru unâ ilichie ma tricutâ ş-ţi adusirâ tru cultura română unâ operâ ţi u faţi ma avutâ cultura a popului român ama şi a fraţlor a lor armân’il’i.


    Anlu aestu prit iniţiativa a Suţatâl’ei di Culturâ Macedo-Română cunuscuta lingvistă Matilda Caragiu Marioţeanu, membru corespondentu ali Academie Română fu yiurtusitâ tu dzuua di 2 di marţu, la Muzeulu a Literaturâl’ei Română di Bucureşti ti lucurlu ţi lu feaţi, chiro di 40 di an’i ş-cama tru dumenea a lingvisticâl’ei şi ali dialectologie română şi ali romanistică.


    Ti contribuţia a l’ei ştiinţifică şi lucurlu didactic ţi lu feaţi la catedra di Istoria a Limbâl’ei Română di la Universitatea di Bucureşti zburâră: Eugen Simion, prezidentul ali Academie Română, Ion Caramitru, ministurlu a Culturâl’ei, academicianlu Gabriel Tepelea, deapoa directorlu a Institutlui di Studii Sud-est Europeani, Nicolae Serban Tanaşoca şi directorlu a Institutlui di Fonetică şi Dialectologie ali Academie Română, prof. Nicolae Saramandu.



    Mesajlu di hiritiseari pitricut di partea a primlui ministru ali Românie, Victor Cioebea fu prezentat di dl. Valentin Hossu Longin.



    Di partea a Fudaţiil’ei Cultural Stiinţifică “Andrei Saguna” di Constanţa âl’i furâ dati a doamnâl’ei M. C. Marioteanu diploma di tin’ie şi medalia jubiliară “Andrei Saguna”.



    Invitată la aestu evenimentu colega a noastă Irina Partis avu haraua s-nregistreadză pi reportofon ndauă dit minduerli a aţilor cari zburâră la aestă omagieri ş-dit cari vă dăm pi şcurtu tru minutili ţi yinu.



    Ti doamna prof. M.C.Marioţeanu tu ahurhitâ zburâ ministurlu a Culturâl’ei domnul Ion Caramitru, di farâ armânească, ş-nipot tutunâoarâ a maril’ei familie Caragiu. (BANDA):



    “ Voi s-vâ spun prota ti prota câ escu ciudusit ti aestu evenimentu, mi duchescu ca fratili ma n’ic a fumeaiil’ei Caragiu. Zburăscu ti familia Cragiu ş-mi ayun’iusescu sâ-l’i spun: “ Ti Mulţâl’i An’i şi âl’i or banâ lungâ şi puteari creatoari dupu scara a pregătiril’ei a l’ei. Tu idyiul chiro escu dinintea a aţilor cari va sâ zburascâ ti contribuţia a omlui di ştiintă M. C. Marioţeanu tu ţi mutreaşti definirea a limbâl’ei română ca organismu yiu şi totna tu niacumtinată alâxeari. U spun, ama diznău câ him dinintea a unlui fenomen unic tru bana contemporană a familiilor di mări nviţat…Pot sâ spun câ tru fumeal’ia Caragiu s-ved mărli direcţii a culturâl’ei românâ contemporanâ…Him dinintea a unui evenimentu importantu la cari doamna M. C. Marioţeanu va s-da mari agiutor ti turnarea la arâdâţin’ili ţi ş-li avea tru ahurhitâ Societatea di Culturâ Macedoromână fundată tru anlu 1880…mari-n’i fu harauua s-mi lugursescu fratili ma n’ic a aiştei fumeal’ie. Ti avut agiumşu di anda bânai, dzuuâ di dzuuâ, aproapea di Toma Caragiu ş-ţi importanţă ari ligâtura ţi u am cu Matilda ş-Geta…Ti Mulţâl’i An’i ” !



    Crainic — Prezidentul ali Academie Română, domnul Eugen Simion cari-l’i fu şi studentu la Facultatea di Literi cându nâsa eara asistentâ dzâsi (BANDA):



    “ Di câti ori avui nispetea tra s-l’iau parti la un ahtari evenimentu câftai tra sâ spun dit inimă aţeale zboară ţi mi leagă di omlu yiurtusit. Aestâ aradă easti zborlu di trei motivaţii a suflitlui a meu, prota motivaţie cruţială: di ndauă stâmân’i escu prezidentul ali Academie Română ş-voi nu voi, agiungu s-hiu picurarlu ta s-dzâcu aşi a nviţatlor a noştri. Lipseaşti s-hiu totna aclo iu easti zborlu ti un membru ale Academie Română, easti membru tru secţia a noastră di Filologie şi anda easti zborlu ti achicâsearea a vârnui lucru, ti vâră apofase, cu nâsă zburâm”.



    Crainic – Mesajlu di hiritiseari pitricut di primlu ministru ali Românie, Victor Ciorbea fu ghivâsiu di dl. Valentin Hossu Longin (BANDA):



    “Ti dumnilja a l’ei prof.univ. M.C.Marioteanu, membru corespondentu ali Academie Română tin’isitâ alumtâtoari a spiritlui ş-limbâl’ei românâ, a apunţâlor dit suflitu namisa di român’il’i di iuţido a curi nâdii suntu ti ghineaţa a statlui şi a cafi unlui ahoryea, vâ pitrec aeste mindueri di pricunuşteari, cu nispetea a yiurtusearil’ei ti ilichia di 70 di an’i. Vrem ca bunlu Dumidză s-vâ ahârdzească an’i mulţâ, sânâtati, harauuă. Cu multă tin’ie Victor Ciorbea primlu ministru ali Românie, tu 2 di marţu 1998”.



    Crainic — Tru arada a l’ei tin’isita academiciană armână Matilda Caragiu Marioţeanu apândâsi a primlui ministru ti urari cu zboarâli:



    “Voi sâ-l’i haristusescu dit inimâ a primlui ministru, nu avui vârnâoarâ harauua tra sâ-lu cânoscu. Totna fui di partea a lui, âl’i urai s-nâ agiutâ, ama s-pari aşi cum minduescu mini, câ easti tut ahântu tin’isitu cum escu ş-mini ş-ti aţea azvindze ma greu, ma cu zori”.



    Crainic — Academicianlu Gabriel Tepelea u tin’isi cunuscuta lingvistă M. C. Marioţeanu cu aesti zboarâ (BANDA):



    “ Tin’isitâ doamnâ M.C.Marioţeanu mini nu fui niţi elevlu a vostru câ nu puteam s-escu. Ama vâ purtai tin’ia di largu ti muşuteaţa a voastră fizică ş-intelectuală s-ti contribuţia a voastră la achicăsearea a unâl’ei di tu mărli problemi a lingvisticâl’ei româneşti. Noi avem limbi ahoryea, graiurli a armân’ilor suntu partea a străromânâl’ei ş-tru aestâ calitate zburăm di armân’i, di român’i, di latinitati tru Balcan’i”.



    Crainic — S-avdzâm tora vruţ ascultâtori, zboarâli a domnului Nicolae Serban Tanaşoca, directorlu a Institutlui di Studii Sud-Est Europeni (BANDA):



    “Doamna Matilda Caragiu Marioţeanu ţi u yiurtusim azâ easte un di nviţaţl’i contemporan’i cari feaţi nai ma multu ti cercetarea lingvistică a aiştei mări temi. Zugrâpsi tuti dumeniili a cercetaril’ei lingvistică la armân’i. Feaţe cercetări ti structura armânâl’ei, feaţe filologie, află texti (tru limbaj, istoria a limbâl’ei) studie armâna tru contextul a l’ei românescu, romanic şi general balcanic”.



    Crainic — Aţel ţi-l’i fu studentu a doamnâl’ei prof. M.C.Marioţeanu, la Facultatea di Filologie di Bucureşti, Nicoale Saramandu — directorlu a Institutlui di Fonetică şi Dialctologie ali Academie Română dzăse (BANDA):



    “Fui studentu a doamnâl’ei prof. M.C.Marioteanu la Facultatea di Filologhie a Universitatil’ei di Bucureşti. La protlu seminar a dumnil’ea-l’ei mi ntribă ma s-escu armân. Al’i dzăs că escu armân. An’i dzăse câ ari cănăscută ună soie a mea cari avea idyea numă. Mi acl’imă la ea acasă şi ân’i deadi unâ carti pi cari-n’i ngrâpsi aesti zboarâ: “Al Cola Saramandu, io minti bună”. Ti vru sâ spunâ M.C.Mariteanu câ-n’i ureadzâ minti bună ? Eara unâ cândâseari la giudicată ndreaptă, la achicâseari, la nveţ, la moralitati ti tutâ bana. Aesti suntu lucri cari zugrâpsescu personalitatea a sârâbâturitâl’ei a noastrâ di azâ.



    Crainic – Tru bitisită, vruţ ascultâtori, s-avdzâm şi zboarâli di haristuseari a doamnâl’ei prof. M.C.Marioţeanu tră tin’isirea a l’ei ţi-l’i si feaţi cu nispetea a muşaţlor an’i Ti-l’i umplu şi a lucurlui niacumtinat ţi-lu feaţi tru dumenea lingvistică chiro di 40 di an’i.(BANDA):



    “Prota ti prota voi s-vâ spun câ aveţ dinintea a voastrâ un di aţel’i ţi va tra s-hibâ un român — aromân si un homo balcanicus.



    Mini escu aestu, un hommo balcanicus.



    Dimi, mini escu un om cari supsi la dauâ oi tra sâzburăscu tru termen’i di comparaţie, ca metaforă — tru mediul picurărescu.



    Escu mplină di aveari, aestu easti sentimentul, maca supseşi di la dauă oi, di la dauă culturi, dauă turlii di bană, ş-cu ahât ma avută, că escu un hommo-balcanicus di itia câ mi amintai tru Gârţie, ama bânai ca tiniră feată chiro di 12 di an’i Cadrilater”.