Creşte,
ca în fiecare vară, numărul de solicitări în toată țara pentru eliberarea de
paşapoarte. La Bistriţa-Năsăud, spre exemplu, sunt zilnic peste 200 de
programări pentru eliberarea actelor de călătorie, iar potrivit autorităților, 70%
dintre solicitanţi optează pentru paşapoarte electronice. Cei mai mulţi români
vin din Spania, Italia şi Marea Britanie, ţară în care, după Brexit, românii
vor avea nevoie de paşapoarte începând cu luna octombrie. Funcţionarii şi-au
prelungit programul până la ora 20:00 ca să poată onora cât mai multe cereri şi
să respecte, totodată, ora menţionată în programare. Pe de altă parte, în
Botoşani sunt de aproape trei ori mai multe solicitări decât anul trecut, în
parte şi pentru că la Serviciul de Paşapoarte ajung solicitări şi din alte
judeţe, cum ar fi Iaşi şi Suceava. Și autorităţile de acolo au anunțat că au luat
măsuri pentru a soluţiona mai multe cereri. Programările pentru depunere se fac
doar online, nemaifiind acceptate solicitări telefonice sau e-mail, iar
paşapoartele pot fi trimise şi prin poştă. Autoritățile locale recomandă
românilor să solicite livrarea paşaportului simplu electronic la domiciliu. Paşapoartele
temporare sunt eliberate în 10 zile, iar cele electronice în cinci.
Președintele
Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, le-a transmis sucevenilor din
Diaspora că este foarte optimist în privința dezvoltării județului și a
României. El a participat la deschiderea programului Luna Diaspora, la care
au fost prezenți suceveni din străinătate și autorități locale. Gheorghe Flutur
și-a exprimat optimismul în ceea ce privește investițiile care se vor realiza
în România și în județ. El le-a prezentat sucevenilor aflați în Diaspora
principalele proiecte pentru dezvoltarea județului și a precizat că prioritatea
pentru această zonă va fi construcția de autostrăzi. În același timp, oficialul
a spus că investiții importante se realizează și pentru dezvoltarea Aeroportului
Ștefan cel Mare. În prezent, din Suceava sunt zboruri către 11 destinații
externe, a adăugat Gheorghe Flutur, care consideră că un rol important în
deschiderea acestora l-au avut și sucevenii din Diaspora. Potrivit lui, sunt în
curs discutii pentru deschiderea de zboruri spre Spania, Franța sau Israel.
Comisia
Națională a României (CNR) pentru UNESCO, în parteneriat cu Departamentul
pentru Românii de Pretutindeni (DRP), invită toți liceenii români, atât din
România, cât și din afara țării, să participe la Concursul de benzi desenate România
la 100 de ani de la aderarea la UNESCO. Acesta este organizat în cadrul
programului aniversar România şi UNESCO, arc peste timp cu ocazia celor 65 de
ani de la aderarea României la organizație și de la înființarea Comisiei
Naționale a României pentru UNESCO. În anul 2056, când România va sărbători
100 de ani de la aderarea la UNESCO,
VOI, LICEENII DE ASTĂZI, români de pretutindeni, veți decide pentru țara
noastră sau pentru orice altă țară din lume. Vă invităm să dați frâu
creativității și viselor voastre în povești desenate și să vă imaginați cum va
fi România peste 35 de ani – invită un
comunicat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.
Potrivit acestuia, obiectivele concursului vizează conștientizarea tinerilor cu
privire la rolul, principiile și valorile UNESCO și DpRP, precum și importanța
implicării lor în punerea în aplicare a propriei viziuni privind viitorul
omenirii. Se urmărește promovarea tinerilor talentați la desen și mediatizarea
rezultatelor elevilor români la nivel național și internațional. În urma
jurizării planșelor de benzi desenate vor fi selectați 15 elevi din România și
15 elevi români, liceeni de pretutindeni. Lucrările câștigătoare vor fi prezentate
într-o expoziție publică și vor fi ilustrate într-un album care va fi promovat
și mediatizat, atât în plan național, cât și internațional.
Expoziția
de fotografie Ii românești pe străzile lisaboneze, realizată de artista
Eugenia Hanganu, rezidentă în Portugalia, mai poate fi vizitată, până pe 17
august, la sediul ICR Lisabona. Eugenia Hanganu a realizat aceste fotografii cu
tineri portughezi și expați rezidenți în Lisabona purtând costumele
tradiționale românești, pe fundalul spectacular al străzilor capitalei
lusitane. Demersul se integrează într-o îndelungată tradiție de reprezentare a
iei în artele vizuale, care pornește de la C.D. Rosenthal, Nicolae Grigorescu
și Ion Andreescu, trece prin Matisse, Yves Saint-Laurent și Magdalena
Rădulescu, ajungând astăzi să inspire artiși și creatori de modă din România și
din întreaga lume – precizează un comunicat al ICR.
